7,605 matches
-
eveniment trecut"86. În acest sens, memoria se referă la un prezent care a fost inclus la un anumit moment într-o definiție, dar care acum se află în afara factorilor perceptivi, David Bloch considerând că relația indirectă cu percepția este mediată de Aristotel prin intermediul imaginilor, întrucât plasează memoria sub influența imaginației. Dacă în filosofia antică, imaginile mentale erau considerate reprezentări vizuale, iar imaginația era asemănată cu un tip particular de percepție, în care procesul perceptiv era influențat de o serie de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sociale ale comunității, conturând standarde de comportament exemplar și inducând ideea că, într-un fel sau altul, greutățile și încercările vieții pot fi depășite. Ei distrug animalele malefice care amenință comunitatea, stabilesc zone sacre de venerare a divinității și uneori mediază relația dintre oameni și animale. Un caz extrem de interesant este reprezentat de ideea centrului lumii, prezentă în aproape toate culturile sub forma unui munte cosmic 341, un axis mundi. În acest sens, Sinai era muntele unde Moise a vorbit cu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de sine a membrilor grupului, care este conturată în urma procesării unor materiale simbolice care stau la baza unității grupului și care-i asigură continuitatea, materiale care, de cele mai multe ori, sunt reprezentate de mituri și stereotipuri. În mod evident, relația este mediată de comunicarea interumană și socială, de interacțiunea dintre membrii grupului, pe baza cărora se construiește identitatea. De fapt, aceasta din urmă reprezintă o sinteză între identitatea colectivă, imaginea de sine și imaginea pe care subiectul o are despre grupul de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
aparținerii împreună, atunci sensul termenului aparține este determinat de cuvântul împreună, adică de unitate. În acest caz 'a aparține' înseamnă: a fi desemnat sau plasat într-o ordine a alăturării, stabilită în unitatea unui ansamblu, combinată în unitatea unui sistem, mediată de centrul unificator al unei sinteze autoritare"418. De fapt, Heidegger refuză să privească identitatea drept o îmbinare a mai multor elemente, considerând că pentru a afla ce este identitatea trebuie să ne reprezentăm unitatea dinspre apartenență. Apartenența poate fi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
tenebroasă și participând la un gen de veșnică pulsație a celor din care provin toate"448. Alteritatea demonică transcende antinomiile specifice spațialității și temporalității lumii umane și reprezintă o ființă intermediară, explicată de Afloroaei prin apel la filosofia antică, care mediază relația dintre divinitate și oameni, având în același timp un statut privilegiat în raport cu sacrul. Studiul lui Afloroaei despre alteritate pendulează între anistorie și istorie, între metafizică și fenomenologie întrucât celălalt este atât o categorie, cât și o prezență. Celălalt reprezintă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mult, experimentele sale au evidențiat faptul că manifestările stereotipului sunt ambivalente, generând atât o viziune pozitivă, cât și una negativă. Analiza lui Dijker este una funcționalistă întrucât își propune să înțeleagă natura stereotipului ca reprezentare internă și felul cum acesta mediază între percepție și comportament. În mod inevitabil, stereotipurile sunt inexacte, însă acest lucru nu înseamnă că ele nu au nicio legătură cu realitatea. Indiferent că sunt bazate pe experiențe personale sau nu, stereotipurile conțin atât elemente imaginare cât și elemente
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
toate știutor Într-un partener cu mai multă experiență care participă alături de elevii săi la dezbaterea unor probleme științifice de actualitate. Comunicarea bilaterală profesor-elev dobândește astfel un dublu sens. Ea nu mai Înseamnă numai dialog Între profesor și elev, ci mediază dialogul dintre elevii Înșiși. Răspunzând la Întrebările elevilor, profesorul clarifică cunoștințele, dar sugerează elevilor noi piste de abordare a temelor pe care le discută Între ei. Acest lucru nu Înseamnă ca i se știrbește din prestigiul său profesional. Condițiile calitativ
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
primi, evalua, stoca, recupera, produce, prezenta și schimba informații, și pentru a comunica și a participa În rețele prin intermediul Internetului. Folosirea tehnologiei societății informaționale cere o atitudine critică și de reflectare prin informații disponibile și o folosire responsabilă a mijloacelor media interactive. Această competentă va fi susținută de interesul individului În angajarea În comunități și rețele pentru scopuri culturale, sociale și/sau profesionale. Tehnologia nu Înseamnă numai hardware și software. Ea reprezintă importante instrumente pe care elevii le pot folosi pentru
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
În timp ce Bourdieu este preocupat de structura reproducției culturale și de modul de concretizare a sa în sistemul de învățământ, B. Bernstein (1990, 1996)19, prin teoria referitoare la transmiterea, reproducția și schimbarea socioculturală, se concentrează asupra procesului și mecanismelor ce mediază acest proces. El distinge între conceptele de cod elaborat și cod restrâns, ca două modalități de raportare la realitate și de construire a conștiinței în funcție de apartenența la clasă. Bernstein afirmă că, pentru clasa dominantă, modalitatea predilectă de a înmagazina în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în fața televizorului sau computerului, problemele de dezvoltare și/sau de sănătate ale copilului pot fi ignorate. Anchetele asupra "comportamentelor de consum de programe audiovizuale ale elevilor" realizate prin contract cu C.N.A. de catre CURS S.A. în cooperare cu Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, Universitatea București, converg spre concluzia că televiziunea reușește să impună în scurgerea istorică a generațiilor și a tipologiilor culturale ale identității umane o nouă generație, cea a cărei formare este mediată în principal de televiziune
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
cu Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, Universitatea București, converg spre concluzia că televiziunea reușește să impună în scurgerea istorică a generațiilor și a tipologiilor culturale ale identității umane o nouă generație, cea a cărei formare este mediată în principal de televiziune. Copiii și adolescenții de astăzi au devenit și în România prima generație care, fizic și simbolic, "crește cu televizorul", care s-a instalat ca membru central al familiei, furnizor de modele culturale și stiluri de viață
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
noi tipuri de tehnologii informaționale care permit transformarea și reconstituirea informațiilor/cunoștințelor în forma electronică, digitală - numerică, textuală, bază de date, CD-ROM-uri interactive - care sparg canoanele clasice, oferind o perspectivă alternativă în căile de acces spre alte noi paradigme științifice, mediate de noi câmpuri educaționale (de exemplu, virtuale). d) La nivelul mijloacelor de comunicare semnalăm apariția unor noi echipamente tehnice de transmisie - infrastructura de cabluri, rețele de comunicare, satelit ș.a. - de utilizare a conținuturilor (poșta electronică, programe de transfer al fișierelor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
experimentează procesul învățării, dar nimeni nu învață încă la nivel, cu intensitatea și cu viteza necesară pentru a face față complexităților lumii moderne". • Învățarea este totodată : „o modificare a percepției subiectului asupra lumii exterioare, a prezenței sale in mediul său, mediată de modelele de interpretare deja existente" (Șoitu, 2001); formă a gândirii reflective pluraliste asupra cunoașterii/autocunoașterii, bazate pe (auto)activitatea formativă a subiecților, pe (auto)control; „o dispoziție a ființelor umane și a entităților sociale cărora le aparțin de a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
configuraționistă (gestaltistă): Teoria legilor/principiilor 'organizării (M. Wertheimer); Teoria insight-ului/gestaltului (W. Koh1er; K. Koffka) ; Teoria câmpului (K. Lewin; E. ToIman); Teoria schemelor cadru/frame-ului (F.C. Bartlett). • Paradigma psihosocială: Teoria imitației (N.E. Miller; J. Dollard); Teoria învățării observaționale a proceselor mediate de imitație (A. Bandura; F. Winnykamen) ; Teoria comportarnemelor interpersonale (R.F. Bales); Teoria atribuirii (B. Weier) ; Teoria resocializării conduitelor deviante (A.S. Makarenko); Teoria sociogenezei culturale (L.S. Vîgotski); Teoria dezvoltării competențelor personale (R. Cohn; f. Argyle); Teoria învățării prin cooperare (R.E. Slavin
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
fizicii, învățarea observațională și experimentală, extragerea direct din lumea complexă a fenomenelor fizicii a principalelor elemente de studiu. Legată de caracterul experimental al fizicii este și învățarea prin analogie și modelare, în care accesul la fenomen și la proces este mediat spre a fi astfel mai facil. Ca știință exactă, fizica recurge permanent la raționamentul deductiv și la cel inductiv, elevii trebuind să-și perfecționeze și învățarea prin deducție, ca și cea prin sinteză inductivă. Sistematizarea și structurarea logică a elementelor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
DORIN POPA este conf. univ. dr. la Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalism și Științele Comunicării. Dintre cele mai cunoscute lucrări amintim: Introducere în istoria și studiul mass media; Textul jurnalistic; Mass media, astăzi; Tehnici de colectare a informației; Comunicare și publicitate; Genuri și specii; Cu Părintele Galeriu, între Geneză și Apocalipsă; Jurnalistul Camil Petrescu. LIVIU ANTONESEI, este prof. univ. dr. la Universitatea ,,Al. I. Cuza", Iași, la Catedra
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
DORIN POPA este conf. univ. dr. la Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalism și Științele Comunicării. Dintre cele mai cunoscute lucrări amintim: Introducere în istoria și studiul mass media; Textul jurnalistic; Mass media, astăzi; Tehnici de colectare a informației; Comunicare și publicitate; Genuri și specii; Cu Părintele Galeriu, între Geneză și Apocalipsă; Jurnalistul Camil Petrescu. LIVIU ANTONESEI, este prof. univ. dr. la Universitatea ,,Al. I. Cuza", Iași, la Catedra Științele Educației. Dintre cele
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
vreau să mimăm starea de normalitate și să "sărim" peste această agendă. Înainte vreme, se considera că agenda era făcută de politicieni. Peste ocean, s-a crezut mereu că Președintele SUA face agenda. Apoi, s-a vorbit insistent că mass media ar fi responsabile cu stabilirea agendei. De ce nu ar face-o și Serviciile? Apoi, discutăm despre toate acestea, tocmai pentru a nu mai fi nevoiți să le reluăm în viitor, pentru a le înțelege măcar acum. Dacă, imediat după '89
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
institutele de sondaj cu care au lucrat au fost de această dată corecte, nu precum în sondajele politice, în genere falsificate, cum a făcut imprudența sinucigașă să ne reamintească d-l Geoană! Capitolul III Despre universitate, studenți, jurnaliști și mass media "Fără Universitate, nu există nici potențial, nici bunăstare, nici grandoare." Dorin Popa: Într-o foarte instructivă carte, apărută la Polirom, în 1998, Învățământul românesc azi, în coordonarea profesorului Adrian Miroiu, pe vremea ministeriatului reformist al lui Andrei Marga, se aduc
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și infracțiune? (...) Cristian Tudor Popescu a tăcut până acum, dar nu înseamnă însă că nu există și adevăr în spusele sale, chiar dacă bate numai spre situația de la cotidianul "Adevărul", deținut de petrolistul Dinu Patriciu. Există într-adevăr pericolul ca piața media românească să fie distorsionată pe termen lung de investițiile uriașe făcute în ultimul an de oamenii de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu (parcă puțin protejat de CTP?) și Dinu Patriciu, cărora niciun trust media din țară sau din Occident nu le
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
-25.90323 9.31792 1.67355 -29.32107 -22.48538 -15.478 30 .000 Perechea 5 DEZIRABILITATE SOCIALĂ FACTORUL DESCHIDERE -28.25806 8.52826 1.53172 -31.38625 -25.12987 -18.449 30 .000 Diferențe perechi ț Dif. Corelație bivariată Media Media Deviație standard Media erorii standard Media Deviație standard Media erorii standard Inferioară Superioară Inferioară Superioară Inferior Superioară Inferioară Superioară Perechea 1 FACTORUL ENERGIE FACTORUL AMABILITATE -.06452 6.40799 1.15091 -2.41499 2.28595 -.056 30 .956 Perechea 2
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
EMOȚIONALĂ .87097 6.63698 1.19204 -1.56350 3.30543 .731 30 .471 Perechea 4 FACTORUL ENERGIE FACTORUL DESCHIDERE -1.48387 5.15668 .92617 -3.37536 .40762 -1.602 30 .120 Testul Eșantioane perechi Diferențe perechi ț Dif. Corelație bivariată Media Deviația standard Medie eroare standard 95% Intervalul diferenței de încredere Media Deviație standard Media erorii standard Inferioară Superioară Inferioară Superior Inferior Superioară Inferioară Superioară Perechea 1 FACTORUL AMABILITATE FACTORUL CARACTER CONȘTIINCIOS -.22581 7.16803 1.28742 -2.85506 2.40345
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
93548 6.30310 1.13207 -1.37651 3.24748 .826 30 .415 Perechea 3 FACTORUL AMABILITATE FACTORUL DESCHIDERE -1.41935 6.02646 1.08239 -3.62988 .79117 -1.311 30 .200 Testul Eșantioane perechi Diferențe perechi ț Dif. Corelație bivariată Media Deviația standard Medie eroare standard 95% Intervalul diferenței de încredere Media Deviație standard Media erorii standard Inferioară Superioară Inferioară Superior Inferior Superioară Inferioară Superioară Perechea 1 FACTORUL CARACTER CONȘTIINCIOS FACTORUL STABILITATE EMOȚIONALĂ 1.16129 6.75325 1.21292 -1.31582
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
6.75325 1.21292 -1.31582 3.63840 .957 30 .346 Perechea 2 FACTORUL CARACTER CONȘTIINCIOS FACTORUL DESCHIDERE -1.19355 7.52072 1.35076 -3.95217 1.56508 -.884 30 .384 Testul Eșantioane perechi Diferențe perechi ț Dif. Corelație bivariată Media Media Deviație standard Media erorii standard Media Deviație standard Media erorii standard Inferioară Superioară Inferioară Superioară Inferior Superioară Inferioară Superioară Perechea 1 FACTORUL STABILITATE EMOȚIONALĂ FACTORUL DESCHIDERE -2.35484 7.25970 1.30388 -5.01772 .30804 -1.806 30 .081
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
47 .607 .000 Perechea 3 FACTORUL ENERGIE & FACTORUL STABILITATE EMOȚIONALĂ 47 .364 .012 Perechea 4 FACTORUL ENERGIE & FACTORUL DESCHIDERE 47 .724 .000 Perechea 5 DEZIRABILITATE SOCIALĂ & FACTORUL ENERGIE 47 .619 .000 Testul Eșantioane perechi Diferențe perechi ț Dif. Corelație bivariată Media Deviația standard Medie eroare standard 95% Intervalul diferenței de încredere Media Deviație standard Media erorii standard Inferioară Superioară Inferioară Superior Inferior Superioară Inferioară Superioară Perechea 1 FACTORUL ENERGIE FACTORUL AMABILITATE -.97872 7.06642 1.03074 -3.05350 1.09606 -.950
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]