4,239 matches
-
le numiseră pe vremuri străbunii lor geto-dacii. Păi, să nu te minunezi? Ce „mecanisme” științifice au folosit autorii DEX-ului ca să descopere aceste „origini”? Iar slavii noștri Toate neamurile slave încojurătoare ne-au cadorisit cu vorbe în vizitele lor pe meleagurile noastre, încărcându-ne DEX-ul cu atâtea „origini” din duioasele lor vocabulare: Limba rusă: tot cu aceleași „mecanisme” au descoperit niște origini, tipic rusești: bragă (braga), arenda (arenda), poștă (pocita), cavaler (cavaler), covor (covior) ș.a. Nu știam că rușii au
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
avut și ei din ce să mănânce zeama lor de ștevie! Dar până atunci, din ce mâncau? Sau, poate că grecii (mari producători de străchini) au fost principalii furnizori ai românilor pentru aceste obiecte utile, care nu se produceau pe meleagurile noastre, pentru că nu aveau lut, așa cum „au” grecii-n țara lor. Hai, că am început să calc în ostrakinos cu presupunerile astea! Nu mai comentez nimic. Autorii DEX-ului știu mai bine cum a ajuns strachina grecească pe buzele (sau
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
ți cântă și mersul și pașii , când ciocârlia spre cer se înalță , spre soare cântând cântarea pășunii , a zborului său în vara cea caldă cu raze țesută , în melodia ce-ți umple auzul , pe alte tărâmuri parcă fiind , pe alte meleaguri de vise . Visul curat când oile-și cântă cântarea ,cântarea ierbii , iar vântul răzbate până în umbră pașii pe ploaie , pe firele ierbii luându-te-n zbor , e visul pe ape ce umblă , pe palmele timpului în izvoare de raze, e
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
de excepție. Și așa, pe nesimțite dar indiscutabil mult prea repede au trecut anii și vizitele mele anuale la Bălănești au început să fie din ce în ce mai scurte, uneori rezumându-se doar la câteva zile însă niciodată nu am revenit pe acele meleaguri fără ca să dau măcar o fugă până la Pădurea Bârzei ori să urc pe Muchea Fâcâienii iar cu timpul, de fiecare dată m-au însoțit fetița mea iar mai apoi și nepoțica mea dar de fiecare dată am coborât spre casă
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
marea ale cărei valuri îmi caută sânii și mi-i răcorește cu mângâierea lor, fii tu cel care să le aline nevoia de a fi atinși de săruturi pătimașe”... - Dalia, tu ești aici, sau ai plecat cu gândurile pe alte meleaguri? o trezi Sorin din visare. Parcă visezi cu ochii deschiși. - Ce? Ce spui? A, da, scuze, nu eram atentă, mă gândeam la altceva. - Atunci ar fi mai bine să plec dacă te plictisesc. Scuză-mă, poate ne întâlnim mâine pe
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
nu a scos nicio vorbă, doar privea bărbatul din fața ei, cum conspectează din hîrtiile pline de praf și istorie. Fiecare rând scris în acele acte, este un crâmpei din viață înaintașilor, din viața celor care au fot trăitori pe aceste meleaguri. -Vreți să bem o cafea? Mai faceți un pic de pauză, dacă mergeți în ritmul ăsta, mâine terminați, tot ce v-ați propus. -Interesul meu este, să rezolv, cât mai repede treaba pentru care am venit. Dar o cafea este
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376969_a_378298]
-
bune. Dorm și visez că am pornit la drum. Încotro? Habar nu am. Nu mi-am propus să ajung undeva anume. Doar să merg fără o țintă precisă, să mă desprind din brațele monotone ale vieții. Să întâlnesc oameni noi, meleaguri noi, orizonturi noi, lucruri pe care nu le-am mai văzut vreodată. Pline de inedit, pline cu speranța, că ceva se va schimba în bine. De fapt caut Binele, pe care nu știu încă să spun ce ar însemna el
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
calcă ținutul. Aveți grijă la tot ceea ce întreprindeți! - Majestate! - rostiră în cor cei doi boieri mângâindu-i veșmintele. Sunteți mândru, frumos și isteț! Și ca recompensă pentru ceea ce ați făcut pentru noi, v-am pregătit cea mai drăguță fecioară de pe meleagurile noastre! În această noapte o veți lua în împărăția voastră și vă veți desfăta în brațele sale plăpânde, fragede și gingașe! - Ei, așa mai merge! - se bucură vampirul. Dar unde-i fecioara? - întrebă cu ochi lacomi de bucurie și plăcere
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
poalele Parângului, de când se știau, oamenii făceau rost la nevoie de coșuri împletite, albii, copăi de frământat aluaturi, funduri de mămăligă, lopeți de vânturat boabele ori vreun târn de măturat frunzele din bătătură, de la rudarii de sub munte. Aceștia, statorniciți pe meleagurile subcarpatice de sute și sute de ani, erau urmașii „pârâți” ai slavilor trecuți cu valul migrațiilor peste bătrânul Danubiu, grozavi meșteri în „scormonitul” măruntaielor muntelui după minereul de aramă ori fier. Timpul trecuse neiertător și urmașii rudarilor de cândva, rămași
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
muncă. Voi interveni și cu alte date, cu voia ta, din dorința de a-l îmbogăți și pe cel care nu poate veni să vadă ceea ce este aici și să simtă întreaga atmosferă de sfințenie și de cultură a acestor meleaguri mirifice. Numai așa va înțelege tot omul sensul și dimensiunea apelului făcut de Eminescu și exprimat în fraza subliniată mai sus. Ei bine, eu sunt întru totul de acord că trebuie „să facem din Putna Ierusalim al neamului românesc”! Aici
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
și blitzul destul de mult. Tăcerea despre care aminteam nu era impusă de nimeni. Dar, așa cum simțeam eu, mai adânc ca în celelalte mănăstiri, fiecare era pătruns de respectul pentru înaintașii noștri, pentru acei oameni minunați care au trăit pe aceste meleaguri și au clădit extraordinar de rezistente în timp și credință lăcașuri de cult. Eram conștienți că la Putna a fost și este o spiritualitate sacră. În plus, aveam senzația stranie că Voievodul Ștefan este peste tot cu noi, că ne
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
1992 ce înseamnăpentru el această zi: «pentru mine, ca și pentru prietenii mei de arme ziua de 2 martie este o zi de doliu, zi pentru ai comemora pe acei martiri ai neamului care și-au dat viața pentru apărarea meleagului nostru și nicidecum nu e sărbătoare. Dureros e și faptul, că noi la primul apel al Guvernului ne-am înrolat în rândurile apărătorilor Patriei, iar după război am rămas mai mult în umbră, nu vor să ne recunoască cu adevărat
OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378028_a_379357]
-
nr. 2112 din 12 octombrie 2016. Citesc dintr-o Guernica literară Viața în cenușă de Paul Celan Anul acesta a venit prea devreme Cu vifor octombrie Meteorologii anunță cea mai aspră iarnă Dar câte ierni n-au fost pe aceste meleaguri Parcă aud cum tremură și Palmyra Și se prabușește în Siria Ultima arcadă a unor continente Nici în Petra nu mai e loc de adăpost Colcăie peste tot cu scorpioni camuflați Cine mai știe că Nostradamus era Medicul holerei În timp ce
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
masă-l așezăm și îl cinstim. Sălbatici mulți sărmana glie ne-au călcat Și s-au hrănit, storcându-i seva din belșug, Mințindu-ne mereu că ne-au eliberat, Ei ne-au condus forțat, dar noi am tras în jug. Meleagul nostru pentru ei e-o colonie, Kremlinul vrea pământul să ni-l ia, Creînd de zor „republici - autonomie“ Uitând că fiecare-și are vatra sa. Aveți pe masă plin cu vin paharul, Pâinică de pe-acest pământ, Dar, dac-o
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
elaborarea unor modele matematice ale intercelular CA2 + semnalizare în structuri complexe. Adică, se ocupă de genomica matematică, neuroștiințe computaționale, semnalizare prin unde de calciu. Este un (bio) fizician care urmărește o abordare holistică pentru a ... XV. FIII GALAȚIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMȘA, PREȘEDINTE ASOCIAȚIA FIII GALAȚIULUI DE PE ALTE MELEAGURI, de Pompiliu Comsa , publicat în Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016. Plecând de la premisa celor trei brand-uri și cum presa reflectă cel mai bine nivelul
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
ocupă de genomica matematică, neuroștiințe computaționale, semnalizare prin unde de calciu. Este un (bio) fizician care urmărește o abordare holistică pentru a ... XV. FIII GALAȚIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMȘA, PREȘEDINTE ASOCIAȚIA FIII GALAȚIULUI DE PE ALTE MELEAGURI, de Pompiliu Comsa , publicat în Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016. Plecând de la premisa celor trei brand-uri și cum presa reflectă cel mai bine nivelul de evoluție al unei țări, eventual al unui popor, ca parte din domeniu
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
unui popor, ca parte din domeniu, în urmă cu ceva timp, noi, cei de la Trustul de Presă REALITATEA- campioana presei românești de provincie, pe care-l conduc de 16 ani, ne-am gîndit să constituim Asociația ’’Fiii Galațiului de pe alte meleaguri’’, în care să cuprindem pe toți cei născuți în județul nostru și care acum viețuiesc în diferite colțuri ale lumii, cu toții personalități certe. Vă mai mărturisesc că dorim să-i scoatem din jobenul vrerii noastre pe cei mai de notorietate
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
unui popor, ca parte din domeniu, în urmă cu ceva timp, noi, cei de la Trustul de Presă REALITATEA- campioana presei românești de provincie, pe care-l conduc de 16 ani, ne-am gîndit să constituim Asociația ’’Fiii Galațiului de pe alte meleaguri’’, în care să cuprindem pe toți cei născuți în județul nostru și care acum viețuiesc în diferite colțuri ale lumii, cu toții personalități certe. Vă mai mărturisesc că dorim să-i scoatem din jobenul vrerii noastre pe cei mai de notorietate
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
Sfințirea monumentului ridicat în memoria personajelor din românul “Un ocean de deșert “de Al.Florin Țene În data de 9 septembrie un grup de scriitori clujeni, format din Titina Nica Țene, Ionuț Țene și Al.Florin Țene au plecat spre meleagurile natale, pentru a participa la două manifestări culturale în județul Vâlcea. Cu această ocazie autorul românului “Un ocean de deșert “, ca drept recunoștiință pentru bunicii Gheorghe și Ana Roșianu și unchiul său locotenent Victor Roșianu, mort în Munții Tatra pentru
SFINŢIREA MONUMENTULUI RIDICAT ÎN MEMORIA PERSONAJELOR DIN ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376377_a_377706]
-
au fost reparate 90 de biserici și 60 de case parohiale, au fost restaurate și repictate 40 de biserici. Iar Duminică, 23 august anul 2009, s-a mai scris o dată de aur în hronicul Ortodoxiei de pe aceste bătrâne și vitregite meleaguri: cu prilejul împlinirii a 15 ani de existență a Episcopiei Covasnei și Harghitei, întâistătătorul acesteia, Părintele Episcop Ioan Selejan, a fost înălțat în treapta arhierească, onorifică de Arhiepiscop, de către Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Atașată fiind Bisericii
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
plecat în lume cum ar fi fost de așteptat, ci a rămas în vatra bunicilor și a părinților săi, transfigurând, în personaje vii, satul său cu nume de legendă, viața trepidandă de aici, fiind astfel un cronicar fidel, inspirat de meleagurile natale. Volumul de față, reunind patru interviuri cu tot atâtea interlocutoare, femei brăilene ajunse pe scena politică actuală, reprezintă un fel de analiză egală cu mărturisirea unor conștiințe. Un interviu presupune întrebări uneori foarte delicate, pe care propunătorul/ realizatorul le
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
plecat în lume cum ar fi fost de așteptat, ci a rămas în vatra bunicilor și a părinților săi, transfigurând, în personaje vii, satul său cu nume de legendă, viața trepidandă de aici, fiind astfel un cronicar fidel, inspirat de meleagurile natale.Volumul de față, reunind patru interviuri cu tot atâtea interlocutoare, femei brăilene ajunse pe scena politică actuală, reprezintă un fel de analiză egală cu mărturisirea unor conștiințe. Un interviu presupune întrebări uneori foarte delicate, pe care propunătorul/ realizatorul le
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
Scriu din Dragoste și Dor pentru tot ce mi-i drag și scump, din Durerea pentru tot ce mă doare, din Speranța la un viitor mai fericit pentru urmași. Nu scriu intru slavă mea... Scriu pentru a slavi Patria și meleagul natal. Scriu pentru și despre voi, Oameni, care-mi sunteți dragi și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum î-mi iubesc Mama, Limba, si Vatra srămoșească... În limba mea... În limba mea zâmbește codrul cu ponoare, În limba mea
POEZII LIMBII NOASTRE CEA ROMÂNĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376459_a_377788]
-
să merg până într-acolo și să afirm că în fiecare suflet de român sălășluiește o vocație autentică, având la bază tocmai rădăcina spațiului carpato-danubiano-pontic, această trilogie a mioriticului - esența prin care literatura românească se deosebește față de cea de pe alte meleaguri. Unii autori sunt realiști și îndrăzneți, alții își înăbușă talentele, din teama de a nu fi ridiculizați. În contextul în care lumea literaturii - ca și societatea - se află într-o permanentă schimbare, prezentele rânduri îl aduc în atenția cititorilor pe
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
-
din sat. Copiii de la a cincea în sus mergeau la școală la Vedea, cale de vreo șapte km cu un autobus și pentru a lua autobuzul, trebuiau să străbată satul și să coboare până în vale la Săliștea. Viața pe aceste meleaguri a fost aspră dintotdeauna și continuă încă, să fie astfel. Asfalt există doar din vale de la Săliștea și până la Vedea, în rest drumurile sunt doar pietruite și mijloace de transport în comun între sate nu sunt, în afara autobuzului care trece
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]