KorAP: Find »[drukola/base=membru & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...80 81 82 ...4129 >

103,225 matches

Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

transferat unele competențe Uniunii Europene; rămânând titulare ale suveranității, ele transferă doar unele atribute Uniunii Europene și sunt angajate prin tratatele încheiate. Din această poziție, încheie tratate cu alte subiecte de drept internațional, dar raporturile dintre Uniunea Europeană și statele sale membre nu pot fi asimilate cu acelea din cazul unui protectorat. Cele două Acorduri sunt concepute astfel încât să aibă ca Părți contractante Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, dar să creeze bază legală pentru ca fiecare stat membru al acesteia să fie obligat

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Statele Unite ale Americii, spre a se ajunge la atingerea scopului avut în vedere. În preambulul celor două Acorduri, există sintagma (formulată în termeni identici), prin care Părțile contractante Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, vor facilita în continuare cooperarea dintre statele membre ale Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii. Subscriem la aprecierea că încheierea celor două Acorduri constituie întronarea unui segment important, din ceea ce reprezintă participarea Uniunii Europene la viața internațională; dimensiunile acestei forme de cooperare (sfera de aplicare teritorială pe două

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
constituie întronarea unui segment important, din ceea ce reprezintă participarea Uniunii Europene la viața internațională; dimensiunile acestei forme de cooperare (sfera de aplicare teritorială pe două continente" precum și paleta acțiunilor convenite) sunt demne de a fi remarcate; la rândul lor, statele membre ale Uniunii Europene sunt interesate în mod special, în acest gen de cooperare. Cu toate acestea, acest pas spre globalizarea de nivel intercontinental (Uniunea Europeană Statele Unite ale Americii) nu poate trece neobservat și merită credem noi să se vadă, dacă o

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
se informează și se consultă în vederea coordonării acțiunilor lor, adoptând poziții comune și promovând cooperarea respectivă, inclusiv elaborarea de convenții care să fie recomandate adoptării de către state potrivit regulilor lor constituționale; dar aceste prevederi au în vedere convenții între statele membre și sunt departe de a include un transfer de atribute suverane dreptul de control, pentru că adoptarea de convenții în cadrul Uniunii Europene nu include și împuternicirea de a semna un tratat prin care să fie obligate într-un domeniu necomunitarizat. Comunitarizarea

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
nostru de abordare se bazează și pe Tratatul de la Lisabona, fiind pus în evidență în Declarația nr. 13 și Declarația nr. 14 anexate Actului final al Conferinței, cu privire la politica externă și de securitate comună: nu se aduce atingere responsabilității statelor membre cât privește formularea și exercitarea politicii lor externe și modului în care sunt reprezentate în țări terțe și în cadrul organizațiilor internaționale, sau în ceea ce privește baza juridică referitor la responsabilitățile și competențele fiecărui stat membru în privința formulării și exercitării politicii sale externe

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
și în cadrul organizațiilor internaționale, sau în ceea ce privește baza juridică referitor la responsabilitățile și competențele fiecărui stat membru în privința formulării și exercitării politicii sale externe, referitor la serviciile sale diplomatice naționale, relațiile cu alte state și participarea sa în cadrul organizațiilor internaționale; statele membre trebuie să respecte în continuare obligațiile care decurg din Carta Organizației Națiunilor Unite și în special, din responsabilitatea principală care revine Consiliului de Securitate în domeniul menținerii păcii și securității la nivel internațional. Declarația nr. 36 confirmă faptul că statele

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
care ne referim. O asemenea structură contractuală eterogenă (cu distincție între statele părți la tratat și statele angajate prin acesta) impunea de la sine, și o procedură de intrare în vigoare adaptată cazului; o consultare prealabilă intrării în vigoare, a statelor membre, nu putea fî evitată. Este de menționat, astfel că un număr de state membre ale Uniunii Europene au invocat art. 24(5) din Tratatul asupra Uniunii Europene, în sensul că ele au nevoie să efectueze procedurile constituționale, înainte ca aceste

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Uniunii Europene au invocat art. 24(5) din Tratatul asupra Uniunii Europene, în sensul că ele au nevoie să efectueze procedurile constituționale, înainte ca aceste documente să le angajeze; deși parte la Acorduri este Uniunea Europeană, li s-a permis statelor membre deliberarea în prealabil cu privire la asumarea angajamentului ceea ce poate fî explicat prin specificul raporturilor dintre Uniunea Europeană și statele membre. Ca factură generală, a fost urmată regula cunoscută în domeniu: fiecare dintre cele două Acorduri prevede modul în care va avea loc

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
să efectueze procedurile constituționale, înainte ca aceste documente să le angajeze; deși parte la Acorduri este Uniunea Europeană, li s-a permis statelor membre deliberarea în prealabil cu privire la asumarea angajamentului ceea ce poate fî explicat prin specificul raporturilor dintre Uniunea Europeană și statele membre. Ca factură generală, a fost urmată regula cunoscută în domeniu: fiecare dintre cele două Acorduri prevede modul în care va avea loc intrarea în vigoare și anume, în prima zi care urmează celei de a treia lună de la data la

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
se va face aplicarea tratatului său bilateral în vigoare cu Statele Unite ale Americii; deci, intrarea în vigoare este condiționată și de actul statului membru, fiind o notificare cumulată în acest caz. Drept urmare, în baza art. 3 din ambele Acorduri, statele membre trebuie să încheie documente scrise cu Statele Unite ale Americii pentru a-i aduce la cunoștință în ce mod sunt aplicate prevederile din acestea la nivel bilateral. Până acum toate statele membre ale Uniunii Europene au semnat asemenea documente bilaterale, însă

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Drept urmare, în baza art. 3 din ambele Acorduri, statele membre trebuie să încheie documente scrise cu Statele Unite ale Americii pentru a-i aduce la cunoștință în ce mod sunt aplicate prevederile din acestea la nivel bilateral. Până acum toate statele membre ale Uniunii Europene au semnat asemenea documente bilaterale, însă unele dintre ele se află încă în curs de îndeplinire a procedurilor constituționale pentru intrarea lor în vigoare; Statele Unite ale Americii, de asemenea, au declanșat procedura ratificării, Acordurile respective, împreună cu instrumentele

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
exista textul convenit ca Tratat Constituțional, iar perspectiva intrării acestuia în vigoare asigura calitatea contractuală a Uniunii Europene (prin substituirea noii Uniuni Europene, Comunității Europene și vechii Uniuni Europene). Comunitățile Europene au personalitate juridică internațională distinctă de aceea a statelor membre și-n această calitate, ele iau loc în societatea internațională, alături de celelalte subiecte de drept internațional, inclusiv de state 9; aceeași reglementare exista și în Tratatul Constituțional (în art. 1-7 se proclamă că "Uniunea are personalitate juridică"). Ca atare, exercitându

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de România prin O.G. nr. 93/1999 (aprobată prin Legea nr. 53/2000). Completarea reglementării în relațiile bilaterale dintre România și Statele Unite ale Americii, s-a făcut pentru a ține seama de angajamentul asumat de Uniunea Europeană în sarcina statelor membre ale acesteia și drept urmare, în relația bilaterală existentă, s-au adus completările care se impuneau. La 10 septembrie 2007 a fost semnat, la București Protocolul la Tratatul dintre România și Statele Unite ale Americii privind asistenta judiciară în materie penală (Washington

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
care ar putea avea consecințe de natură să afecteze Acordurile cu Statele Unite". Prin negocierile realizate cu S.U.A., s-a realizat Acordul privind extrădarea, având ca scop protejarea societății și a valorilor comune, urmărindu-se facilitarea și eficientizarea cooperării dintre statele membre ale Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii în lupta împotriva criminalității. În Acord se precizează că prin încheierea lui s-a avut în vedere respectarea drepturilor omului și a integrității principiilor statului de drept, făcându-se aplicarea garanțiilor prevăzute de

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
extrădare (încheiat înaintea adoptării acordului), în modalitatea descrisă de prezentul acord și nu în modalitatea prevăzută în tratatul inițial. S-a stabilit aceasta pentru a se realiza o procedură unitară în domeniul extrădărilor ce urmează să se realizeze între statele membre ale Uniunii Europene și S.U.A. În partea finală a Acordului se precizează ce se întâmplă în cazul în care nu a existat anterior adoptării acordului un tratat bilateral de extrădare între S.U.A. și un stat care este în prezent membru

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
intrării sale în vigoare, de acorduri bilaterale de extrădare între un stat membru și Statele Unite ale Americii, conforme cu prezentul acord". În Acord se prevede că exercitarea procedurii extrădării se realizează de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite, iar pentru statele membre ale Uniunii Europene de către Ministerul de Justiție al fiecărui stat membru, în afara cazului în care Statele Unite și statele membre convin să desemneze o altă instituție publică judiciară să realizeze procedura. În Acord se face referire la: "statul solicitant", care reprezintă

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
prezentul acord". În Acord se prevede că exercitarea procedurii extrădării se realizează de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite, iar pentru statele membre ale Uniunii Europene de către Ministerul de Justiție al fiecărui stat membru, în afara cazului în care Statele Unite și statele membre convin să desemneze o altă instituție publică judiciară să realizeze procedura. În Acord se face referire la: "statul solicitant", care reprezintă statul care solicită să fie pusă în aplicare procedura de extrădare pentru o anumită persoană fizică; "statul solicitat", cu

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
persoane predate Statelor Unite ale Americii de către un stat terț sau de către Statele Unite ale Americii unui stat terț. Statele Unite ale Americii pot să autorizeze transportul, pe teritoriul lor, al unei persoane predate unui stat membru de către un stat terț sau de către un stat membru unui stat terț. Și în acest caz apreciem că în conținutul acordului ar fi trebuit să se utilizeze termenul "va aproba" transportul și nu termenul de "poate" aproba transportul. Cererea de tranzit se transmite pe cale diplomatică sau direct între Departamentul

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
pot să îl împiedice să își execute obligația de extrădare, și nici prezentul acord, nici tratatul bilateral aplicabil nu permit soluționarea cazului, statul solicitat și statul solicitant recurg la consultări. 14. Problematica viitoarelor tratate bilaterale de extrădare încheiate cu statele membre (art. 18) Prezentul acord nu împiedică încheierea, după data intrării sale în vigoare, de acorduri bilaterale între un stat membru și Statele Unite ale Americii, conforme cu prezentul acord. 15. Revizuirea acordului (art. 21) Părțile contractante convin asupra revizuirii în comun

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
sale în vigoare, de acorduri bilaterale de extrădare între un stat membru și Statele Unite ale Americii, conforme cu prezentul acord; În cazul în care o măsură prevăzută de acord ar crea o dificultate operațională pentru unul sau mai multe state membre sau pentru Statele Unite ale Americii, această dificultate trebuie să fie soluționată, în primul rând, în măsura posibilă, prin consultări între statul membru sau statele membre în cauză și Statele Unite ale Americii sau, după caz, prin procedurile de consultare stabilite prin

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
a Acordului Într-o manieră generală, Uniunea Europeană, pe de o parte, și Statele Unite ale Americii, pe de altă parte, urmăresc ca dispozițiile prezentului Acord să se aplice tratatelor bilaterale de ajutor reciproc judiciar care vor fi în vigoare între statele membre ale Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii în momentul intrării în vigoare a acordului menționat anterior(articolul 3 UEUS-AJ). În special, în locul acordurilor existente se aplică operațiunile care țin de căutarea de informații bancare (articolul 4 UEUS-AJ), de echipele de

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Părțile Contractante iau măsurile necesare "(...) pentru a permite constituirea și funcționarea echipelor polițienești de anchetă comune pe teritoriul respectiv al fiecărui stat membru și al Statelor Unite ale Americii în scopul facilitării anchetelor și urmăririlor penale, determinând intervenția unuia sau mai multor state membre și a Statelor Unite ale Americii, dacă statul membru în cauză și Statele Unite ale Americii estimează că ar fi oportun". Modalitățile acestei echipe sunt reglementate în articolul 5 alineatul (2) din UEUS-AJ, care prevede că "procedurile care guvernează funcționarea acestor echipe (alcătuirea, durata

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
apăreau după dispariția lui I.V. Stalin (martie 1953). Între ele se înscriau încheierea armistițiului în Peninsula coreeană, reuniunea la nivel înalt a celor patru puteri din 1955 (Geneva), încetarea activității Biroului informativ al partidelor comuniste (17 aprilie 1956), hotărârea statelor membre ale NATO de ridicare a restricțiilor privind cele mai multe dintre mărfurile asupra cărora țările occidentale instituiseră embargo în comerțul cu statele blocului estic (15 august 1958), climatul care ducea la convocarea celeilalte reuniuni la vârf între cei patru, eșuată, din păcate

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de distrugere în masă pe fundul mărilor și oceanelor și în subsolul acestora. Intra în scenă Mișcarea de Nealiniere, se încheia decolonizarea și se constituia Grupul celor 77, iar Națiunile Unite, beneficiind de aportul unui mare număr de noi state membre, îndeosebi din Lumea a 3-a, devenea un forum mai activ în abordarea unor probleme majore ale păcii și securității internaționale. În climatul destinderii, devenea posibilă prima Conferință dedicată securității și cooperării pe continentul european CSCE; la rândul său, pregătirea

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
intram în diplomație În anii 1961-1963, Bucureștiul se opunea tentativei sovietice de a imprima organizației CAER caracteristici supranaționale. În 1962, Gheorghiu-Dej, iar în 1963, Alexandru Bârlădeanu, reprezentant în Comitetul executiv al CAER, respingeau asemenea planuri sovietice, în numele respectării suveranității statelor membre. Iată cum descrie Bârlădeanu, omul care i-a spus "nu" lui Hrușciov, o controversă cu premierul sovietic, care avansase ideea unui plan coordonat pentru statele CAER: Spre sfârșitul cuvântului lui Hrușciov, am ridicat mâna, în semn că vreu să vorbesc

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]