5,440 matches
-
în jurul său.” Romanul te captivează, stârnindu-ți dorința arzătoare de a afla răspunsul întrebărilor. Cine este tânăra, care este adevărul despre cavaler? Este tânărul ursitul fetei? „- Nu-s nici vrăjitoare, dar nici zână! Sunt o femeie care are o anumită menire! - se lipi ea de trupul feciorului îmbrățișându-l. Fermecat de fecioară, acesta slăbi mânerul paloșului și fără să-și dea seama, buzele lor se contopiră. - Tu nu ești ființă umană! - rosti el în șoaptă. M-ai învăluit cu vraja ta
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
să mai simt durere ci o claritate a simțurilor retrezite de viață mult mai puternic. Era o implicare complexă: mental, sufletește, spiritual, dar organismul, corpul fizic nu mai resimțea totul ca în clipele acelui prezent trecut trăit. Mi-am urmat menirea cu toate cele zilnice dar parcă tot mai mult căutam (și caut) singurătatea. O singurătate plăcută, răcoroasă în care Îl percep tot mai clar pe Dumnezeu cum cuprinde în energiile sale necreate tot ceea ce îmi definește mișcarea întregii ființe. Sunt
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
Trec clipele, trec rupte de la sânul mamei viață Și deportate sunt în gulagul din noi, Nedumeriții, incapabili de-a le dă povața, Să se declare prizoniere de război. Într-un război prea lung, pseudo înțelept, Al rozelor ce-și scutură menirea, Departe de a fi războiul drept, În care este implicată toată omenirea. Din piatră armelor fără de- ntelepciune Trecând prin recea înarmare toată, Până-n prezentul armelor minune Și al războaielor fără de judecată. Neputincioasa, în final, silită fi-voi să abdic
RAZBOIUL, ARMA, PRIZONIERUL de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380503_a_381832]
-
în: Ediția nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ion Țoanță Echinocțiu fragil Editura „Singur”, 2015 Am certitudinea că la naștere, fiecare primim pe lângă Îngerul păzitor și un Spirit creator. Purtăm cu noi acel talant primit întru împlinirea menirii ce ne-a fost dată pe acest Pământ și anume aceea de a deveni nemuritori asemenea Lui, celui Nemuritor. Fără doar și poate, Ion Țoanță a fost înzestrat cu darul scrierii în versuri. Izvorul din care își adapă înspirația este
ÎN AŞTEPTAREA CELEI CE MĂ INARIPEAZĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380567_a_381896]
-
alte trei cărți, file de monografie, un roman și un volum de versuri. Mă voi referi de data aceasta la volumul intitulat „Împlinire prin iubire“, tipărit în excepționale condiții grafice la Editura Rotipo, Iași, 2015. Parcă pentru a-și explica menirea și vocația de poet, fără ca cineva să-i pretindă asta, poeta mărturisește în „Cuvântul autorului “: „Ard în tăceri. Îmi rostuiesc lacrimile sufletului în cuvinte, renăscând prin poezie...Prin poezie ard, trăiesc în interiorul meu, dar și dincolo de mine. Poezia mă ajută
IOAN VASIU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380600_a_381929]
-
publicațiile „Timpul” și „Dimineața”. Și, de ani buni, la „Ultima oră” și la „Balcanii și Europa”. Mai mult, „salutul de confrate” al lui Lucian Avramescu în Cuvântul înainte la cel de-al doilea volum de versuri, Miercuri fără zei, confirmă menirea Roxanei Istudor de a scrie: „Cazna de a trăi, ca mulți dintre noi, din scrisul jurnalistic nu este o piatră de moară atârnată de penița poetului/poetesei”. Caldă, cu un condei jurnalistic matur și îndrăzneț, Roxana Istudor are un magnetism
ROXANA ISTUDOR – O DOVADĂ DE MATURITATE, SENSIBILITATE ȘI PROFESIONALISM – de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379320_a_380649]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ZBORUL CU VIAȚA FRÂNTĂ -EROILOR SANITARI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului ZBORUL CU VIAȚA FRÂNTĂ - EROILOR SANITARI În profesia medicală, ca-n oricare menire umanitară, oamenii sunt dedicați și devotați pentru că sunt aleși de Dumnezeu, misionari în destinul încredințat vieții pe Terra, în care își pun vocația și abnegația pentru un ideal nobil, uman și umanitar. Ironia sorții face din spirite luptătoare, cele mai
ZBORUL CU VIAȚA FRÂNTĂ -EROILOR SANITARI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379332_a_380661]
-
vieții trecătoare Și o clipă am simțit la unison bătând, În inimile noastre a dragostei splendoare. Trecută vară-n care ne-a răscolit iubirea. O strofă-a fost mai ieri cu rime-ncrucisate, Dar n-am știut atunci să-i prețuim menirea Și ne-am pierdut în versuri mult prea alambicate. Azi tristă ne e slova. Citită printre rânduri Un univers descoperi pustiu și-nlacrimat, Iar stelele din ceruri mai luminează gânduri, Si doruri, si speranțe, din vremuri de-altădat’ Căprar Florin Sursă foto
POVEȘTILE IUBIRII … TRECUTA VARĂ de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379358_a_380687]
-
EDITURA „SINGUR” 2015 Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului Am certitudinea că la naștere, fiecare primim pe lângă Îngerul păzitor și un Spirit creator. Purtăm cu noi acel talant primit întru împlinirea menirii ce ne-a fost dată pe acest Pământ și anume aceea de a deveni nemuritori asemenea Lui, celui Nemuritor. Fără dor și poate, Ion Țoanță a fost înzestrat cu darul scrierii în versuri. Izvorul din care își adapă înspirația este
„ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ – “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379354_a_380683]
-
și se consumă toată istoria și întreg „destinul ori soarta” oamenilor fiecărei epoci și, în consecință, sunt judecate faptele noastre „de același judecător” (Luc. 23, 40) acum, precum și la a doua Sa venire. Cu alte cuvinte, existența fiecărei persoane, ființa, menirea și istoria sa, în orice situație sau atitudine, este judecată în fața lui Iisus Hristos, a prezenței Domnului, în Iisus Hristos, adică este judecată pe temelia cea veșnică a lui Hristos și a atitudinii față de El!... În momentul în care noi
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
în lume, una a comuniunii în dragoste frățească, chiar dacă ea este una contaminată de secularizare. Și aceasta, pentru că în sfinți și prin sfinți, ca și chipuri vii ale Chipului lui Dumnezeu - Hristos Domnul - Care este arhetipul omului, se vădește adevărata menire și vocație a omului. Când păgânul Autolicus i-a cerut Sfântului Teofil al Antiohiei spunând: „Arată-mi pe Dumnezeul tău”, Sfântul i-a răspuns: „Arată-mi pe omul tău și-ți voi arăta pe Dumnezeul meu”. În fiecare epocă, oamenii
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Copilăria mea cu albe plete, Demult, în altă curte s-a mutat, La țintirim , sub lespede de piatră, În ceruri, sus, cu Dumnezeu la sfat. Un înger alb i-a primenit menirea, Bătrânul meu e Făt - Frumos pierdut, Înfășurat în mantie de pluguri, Iar crucea de la cimitir e scut. Noi, vara stam pe prispa încălzită, Iarna priveam la focul unui vis... Bătrânul meu cu tâmpla poleită Împarte mere dulci în paradis. Era
BUNICUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379435_a_380764]
-
ai un rost, Ești lângă mine unic avanpost. Emani răcoarea brazilor de munte Când e înfierbântată a mea frunte, Cu aura de liniște și tihnă, Mă înconjori blajin fără odihnă. Din primordialul sacru, în profan, Tu ai primit poruncă, lut, menire, Să luminezi al lumii viu altar, Dând vieții prunci, curată primenire. Din coastă sau din spuma mării?... Dor... Ne înfrumusețezi pașii și gândul, În aspre veri sau hibernal decor, Dai pietrei zbor, împărățind Pământul. Nu aștepta să-ți mulțumesc... Nu
FEMEIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379445_a_380774]
-
-mi străbat.” (Mama) Dragostea cea mai inaltă o atribuie țării, considerându-se plămădită din lutul acesteia cântându-i limba: „Cu-azurul tău mi-am contopit privirea/ Și-n veci d eveci în tine mă găsesc,/ Tot năzuind eu îți cunosc menirea/ Să apăr graiul meu cel strămoșesc.” (Imn) Între valorile importante ale poetei, de factură tradiționalistă, se numără credința: „Dă-mi doamne puterea să-ndur/ Piatra ce mă macină în fiecare zi:/ Uitarea și tăcerea celor din jur.” (Litanie de dimineață
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]
-
vieții trecătoare Și o clipă am simțit la unison bătând, În inimile noastre a dragostei splendoare. Trecută vară-n care ne-a răscolit iubirea. O strofă-a fost mai ieri cu rime-ncrucisate, Dar n-am știut atunci să-i prețuim menirea Și ne-am pierdut în versuri mult prea alambicate. Azi tristă ne e slova. Citită printre rânduri Un univers descoperi pustiu și-nlacrimat, Iar stelele din ceruri mai luminează ... Citește mai mult Tu esti minunea sorții scrisă printre rânduriDin poezia vieții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
2016... XII. ELISABETA IOSIF AURUL DIN RAI, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2165 din 04 decembrie 2016. AURUL DIN RAI Fluturi-frunze trimite arzând iar pădurea Se-aprinde și versul adus de pasărea nopții. Poetu-i lunatic. Își caută veșnic menirea În toamna plăpândă, topindu-se-n jarul sorții. Își roagă cocorii, când trec peste grelele crengi Să-amintească de muguri, iscați în miezul de mai Septembrie-i greu, cântaru-i cu roadele verii întregi Doar toamna va pierde din aurul trimis iar
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
dintre acele spirite superioare ale umanității constituite ca parte integrantă a Pantheonului culturii universale care nu doar că se se nasc foarte rar în cuprinsul diacroniei firești a unei nații, dar au însemnată în propriul lor drum existențial și o menire aparte, aceea de a marca definitiv epoci, culturi, mitologii și mentalități. Dacă e să menționăm aici meritele funciare ale sopranei HARICLEEA DARCLÉE în ceea ce privește construcția definitivă a marii arte lirice a lumii, atunci trebuie spus că ele se confundă intim, ... Citește
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
dintre acele spirite superioare ale umanității constituite ca parte integrantă a Pantheonului culturii universale care nu doar că se se nasc foarte rar în cuprinsul diacroniei firești a unei nații, dar au însemnată în propriul lor drum existențial și o menire aparte, aceea de a marca definitiv epoci, culturi, mitologii și mentalități. Dacă e să menționăm aici meritele funciare ale sopranei HARICLEEA DARCLÉE în ceea ce privește construcția definitivă a marii arte lirice a lumii, atunci trebuie spus că ele se confundă intim, ... XVI
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
și planetară care, a consolidat Monarhia lui Iisus pe pământul pe care l-a învrednicit Dumnezeu să-l slujească. Asemeni Împăratului său absolut Hristos, a fost singurul împărat care a slujit poporul, nu l-a aservit, conducându-l biruitor spre menirea și împlinirea eshatologică. Împărăteasa ELENA este cinstită la demnitatea cerească întocmai cu Apostolii Domnului. Elena vine din seminția noastră dacică, fiind înzestrată de Dumnezeu cu o frumusețe nemărginită, o inteligență aleasă, o bunătate pe măsură și o virtute cerească-smerenia, calități
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
după deget ca o rană și plângi cu capul ca o perlă în pământ. ce ți-am facut eu fiică dalbă cea după Chip asemănare că stai ca moartă împietrită albă și nici la cer nu ai strigare ? tot ocolești menirea-ți sfântă de-a te trezi în Taină ca o floare nici nu cobori paloarea-ți blândă în cămăruța inimii chemare... până la apusul vieții mai ai șansă mai ai noroc tot tu să-l faci cu mâna-ți dar ia
POEM HIERATIC V- OCHIUL MINŢII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381104_a_382433]
-
din 08 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Un vis vechi se zbate zadarnic, așa cum se zbate îngerul fără o aripă. E atât de vechi încât nici el nu mai știe când s-a născut ori pentru ce s-a născut. Menirea lui s-a pierdut prin praful timpului. Ela l-a alungat de nenumărate ori. El a refuzat să plece. A urmat-o pas cu pas, precum un câine credincios. Și-a propus să îl uite. El nu a voit să
VISUL ELEI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381095_a_382424]
-
Ortodoxia în arta românească -Câteva reflecții- Despre înțelepciunea dacoromână știa toată omenirea care, alcătuia lumea traco-geto-scită. Neamul nostru ales din Carpați răbdător în neîntreruptele încercări, tare în luptă de apărare și dreaptă credință, a fost puternic și viteaz pentru că, prin menirea lui și-a întemeiat bravura și loialitatea pe demnitatea libertății, autoritatea neatârnării și spiritul continuității. El a trăit stăpân pe Moșia sa, în realul Tradiției, în har, în pilda cumpătării, în măsura jertfei, în cinste și dreptate, în iubire și
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
p. 18) Și noțiunea profetică și cea martirică, ambele vocații Hristice se asumă în Iubire ca principiu al creației: de suferință sacră, de jertfă sfântă, de poezie serafică, de frumos, de adevăr, de libertate, de sublim, așa cum a fost/ este menirea Eroilor, Martirilor, Mărturisitorilor, Sfinților. Mihail Eminescu cel cunoscut și îndrăgit de majoritatea românilor și de alții, nu are granițe, nu are frontiere, nu mai are Domiciliu obligatoriu..., oricât de mult s-ar strădui epigonii, detractorii și pigmeii neaoși și alogeni
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
faldurile vii de primăvară, Ți-am întâlnit privirile mirate, Ce-mi deslușeau dorințe-ntâia oară. Te-ai înălțat cu valurile-albastre Să-mi oglindesc în ele nemurirea, Dar prea departe-s undele de astre Și nici nu pot să-mi părăsesc menirea. Doar șoaptele-ți răstălmăcite-n floare Pe ramurile clocotind de verde M-ademeneau în tainica-ți vâltoare, În care-un înger, veșnicia-și pierde. Și mi-am simțit lumina cum se-aprinde, Cum definește-n ceruri traiectorii, Distanțele măsoară și
AMANDAR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381151_a_382480]
-
desprinzându-mă de veșnicie, Și-ncet, îndepărtându-mă de stele, Tot mai decisă ruperea să-mi fie, Am renunțat la aripile mele. De-acum ești tu mirabila mea lume Și-n primăvara ta, (e-n legea firii), I-am regăsit menirii un alt nume: Sunt Amandar, sunt îngerul iubirii. Referință Bibliografică: AMANDAR / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2271, Anul VII, 20 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
AMANDAR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381151_a_382480]