4,210 matches
-
jumătate loc de întâlnire pentru borfași, frecventată de o trupă de adevărați italieni laolaltă cu clienți întâmplători - ziliere de prin partea locului, cerșetoare reformate, măturători londonezi. Ai să găsești de toate soiurile aici, de la gunoieri până la manageri de condiție medie. Meniul este orientat spre pungile sărace, dar localul vinde băuturi. Altfel, cum și-ar fi putut aduna clienții? Azi am comandat o mâncare cu sos plus două salate și o carafă de vin roșu - ceea ce pentru mine, un veteran împătimit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
roșu - ceea ce pentru mine, un veteran împătimit al localurilor cu pizza și burgeri, al lui Doner Den și Furter Hut, este echivalentul unei porții de orez nedecorticat și un pahar de vitamina C efervescentă. (Există prin preajmă localuri cu un meniu sănătos, conduse de hippies bătrâni sau de danezi morocănoși. Dar nu vreau să mănânc căcatul ăla. Nu vreau să-l mănânc.) Tocmai așteptam să-mi vină potolul când, prin ușa deschisă, își făcu apariția Martin Amis - știi tu, scriitorul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fost între noi, am spus eu. N-am vrut să periclitez relația noastră de afaceri - colaborarea noastră artistică. * Fielding Goodney își îndreptă manșetele și sorbi din vin. Izbucni brusc în râs, dezgolindu-și măselele bombate. aceiași chelneri în fracuri, aceleași meniuri împodobite cu chenare și aceleași antreuri de douăzeci de dolari, aceiași mari gangsteri și femei reci și strălucitoare - atmosfera obișnuită. Am reușit să mă hotărăsc: era singurul fel de mâncare al cărui nume îl puteam pronunța. Aici sunt de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
început să nutresc un fel de pasiune poporanistă pentru Spunk... Dea. Nu-i așa că e tare de tot? Acum două zile l-am luat la Blithedale și i-am făcut cinste cu un prânz la cantină. În timp ce se încrunta la meniu, s-a pus într-o situație neplăcută față de chelnerul pletos care încerca să-și comande salata. A ieșit la iveală, după multe bâlbâieli și corecturi, că bietul copil nu prea știe să citească. Era cât pe ce să leșin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
normală de zbor, mi-am aprins ultima țigară. Am tras încet din bobul de jăratic - nici o mahoarcă n-a fost mai dulce. Am avut parte de un chef cu un singur invitat, la care totul fusese planificat în amănunt, locul, meniul, antrenul: cocteiluri, dineul, filmul planificat de la miezul nopții. Ce-i drept, a existat și o problemă a banilor, dar eu pot oricând să rezolv problema cu un cec, sau să supun spre examinare cartea mea de credit nepreferențială, sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
coadă de oameni care așteptau să fie plasați ne-a fixat imediat cu priviri ostile, incomparabile cu ale lui Adrian. Mesele erau îngrămădite într-un spațiu mic, mai strâmt decât cel în care sunt ținute cuștile găinilor în ferme, iar meniurile pe care Luigi le-a adus elegant erau atât de mari și gumate, încât până am reușit să-l stăpânesc pe al meu o plesnisem pe femeia de lângă mine de două ori peste față. —Sunt la regim, dragă, spuse Duggie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
pantalonii de vară anul ăsta. Așa că am să comand mozzarella prăjită pentru început, iar apoi rizoto de praz cu crab la felul doi. Și o sticlă de Pinot Grigio. E bine alb, Sam? Am dat din cap, scanând cu disperare meniul ca să găsesc ceva care să nu se împotrivească vehement cusăturilor fustei. Am comandat la aperitiv o salată de arugula urmată de paste cu scoici (la dimensiuni de antreu) și mi-am petrecut următoarea oră încercând să nu salivez prea ostentativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
o dovedesc. Foarte dezamăgitor. Va trebui să îmi antrenez stomacul - întărit de puțină frișcă aici, niște Gorgonzola acolo, foi de varză umplute cu crab sau homar Mornay cu cartofi copți, zilnic - până când am să fiu pregătită să dau gata un meniu franțuzesc cu trei feluri, însoțit de cele mai gustoase vinuri la care are acces umanitatea, și să-mi golesc cu nonșalanță farfuria la sfârșitul fiecărui fel. În dreapta mea, Sir Richard trecu triumfător linia de sosire; doar câteva lingurițe, și spuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
atingându-se, poate o voi călca pe pantof, poate ea se va împiedica în vreun fir, va aluneca pe linoleumul ringului, oricum dansul nostru nu va fi, vom simți amândoi aceasta, decât o formalitate, inclusă în nota de plată, în meniu, între friptură și desert, înainte de cafele și coniac. Am luat banii, cu acea surprindere a întâmplărilor neașteptate. Nu mai aveam chef de lucru în ziua aceea. Mi-am trecut restul orelor încercând să stabilesc cât mai amănunțit detaliile cinei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
insului deprins cu toanele și micile secrete ale clienților. Inițiat în acele banale taine dintre un bărbat și o femeie care vin pentru a nu știu câta oară la același restaurant, stau la aceeași masă, aleg și comandă după același meniu aceleași băuturi, sunt serviți de același chelner. Privind-o pe Ester, privindu-mă oarecum și pe mine de undeva de pe ringul de dans, am realizat dintr-odată caraghioslâcul situației. Am simțit cum, abia atunci, părăsirea se cuibărise adânc în mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
v-a dat anșoua? Trebuie să vă fi dat, că am auzit că lu’ toarșu’ îi place la nebunie. Nu știu, i-am răspuns. Nu țin minte. Mai să oprească mașina de uimire. — Cum, bre, nu v-a spus de meniu? Nu v-a lămurit ce mâncați? Nu se poate! La mesele mari așa se face. Mai ales la o așa zi! Încetul cu încetul începusem să pricep unde bătea Paul. Toată noaptea glumisem cu Gelu că petreceam și noi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
glumisem cu Gelu că petreceam și noi de ziua lui Ceaușescu. Nu știu dacă Gelu era născut chiar în acea zi, dar atunci ne adunaserăm să-l sărbătorim. Tot am închinat în cinstea lui și-a lui Ceaușescu. „Îți bag meniu, meștere, țin-te tare“, l-am avertizat pe Paul în gând. Mă gândeam amuzat că mă confundase cu unul dintre cei care fuseseră la petrecerea mare, dată de Ceaușescu la Sala Palatului. Probabil cheful se lățise, unii dintre invitați, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fi șeptarul. Nouarii se Încolăceau peste șesari, Împerechindu-se pe lângă stâlpi. Cuțitele mieunau și farfuriile Începeau să latre. Toată această harababură Îl determina să se retragă, Încet, cu pași de melc, Înapoi la Corso. Cuțitele, Împerechindu-se cu cifrele și meniurile de pe nota de plată, Își arătau adevăratul lor nărav, asaltându-l din toate părțile cu gemetele și icnetele lor. Revenind la masa lui din colț, Noimann rămânea acolo până reușea să-l aducă pe Einstein la forma sa obișnuită... Aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
curgeau una după alta. După Urinex, veni și rândul Nekavit-ului și al unui ketchup eXtra iute Tomi. „Întoarce-l să curgă...” Desigur, ketchupul fusese Întors și răsîntors, amestecat cu pastă de dinți și cremă Nivea. Nu lipsise din tot acest meniu fantastic nici muștarul regal dulce, produs de SC. EUROPEAN FOOD. S.U., nici „Disney SUPER SHAMPOO/ SHAMPOOING”, având desenat un Mickey Mouse În pantaloni scurți, roșii, cu buline albe, scăldându-se În cadă, lângă un Pluto lung cât toate zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
am dus doar să-mi iau ceva de mâncare. Știu asta, Bette. Dar nu trebuie să-ți aduc aminte că politica firmei noastre stipulează că angajații n-ar trebui să piardă timpul cu cumpăratul mâncării. Am un sertar plin cu meniuri care ți se aduc la birou, dacă te interesează. Am tăcut. — A... și, Bette, sunt sigur că șeful lui Penelope are nevoie de ea tot la fel de mult cum am și eu nevoie de tine, așa că hai să reducem taca-taca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Cola dietetică și apă Fiji și vorbea despre petrecerea pe care o pregăteau pentru noua carte a lui Candace Bushnell. Skye verifica o listă de sarcini, În timp ce tot felul de oameni o puneau la curent cu locul evenimentului, statutul invitaților, meniul, sponsorii, plasarea fotografilor și accesul presei. Când a terminat, Kelly a făcut liniște În sală și i-a cerut uneia dintre Fetele cu Lista să citească cea mai recentă versiune a RSVP-ului1, ca și cum ar fi fost cuvântul Domnului. Fiecare nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ale lui Will. Ea o șterse spre lădița de pipi, Înțelegând imediat că nici azi n-o să iasă din casă și apoi sări pe pieptul meu, ca să citească alături de mine. Tocmai când mă instalam cu teancul meu de pliante cu meniuri livrabile la domiciliu, mobilul Începu să vibreze pe măsuța de cafea ca o jucărie Întoarsă cu cheia. Am deliberat dacă să răspund sau nu. Telefonul era unul de serviciu și, la fel ca și cele ale colegilor mei, nu părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ambii obraji și mi-a tras un scaun, apoi unul pentru Penelope, care făcea eforturi evidente, ca și mine, să se poarte de parcă așa arăta pentru noi o seară obișnuită În oraș. După ce ne-am instalat, Leo ne-a dat meniuri și i-a făcut semn chelnerului să ne ia comanda de băuturi, deși nu se oprise nici măcar puțin din conversație. Mi-am răscolit creierul, Încercând să mă gândesc la o băutură cu adevărat cool, dar după ani Întregi de băut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ani Întregi ne facem verile În Toscana și de altceva nici că mă ating. Își Îndreptă Întreaga atenție asupra telefonului, care suna, și-l vârî Înapoi În geantă cu dezgust când văzu identitatea apelantului. Mi-am făcut de lucru cu meniul, Întrebându-mă dacă toți angajații de la Kelly & Company erau cumva În posesia unor fonduri uriașe. Nu prea aveam cum să contribui la discuția despre subtilitățile Chianti-ului. Ideea părinților mei despre „a face verile“ era să conducă de la Poughkeepsie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
fie trecute sub tăcere strictă, atunci aveam rețeta haosului absolut. —L-am căutat azi pe Citysearch. Era citat managerul, care spunea că se așteaptă la o clientelă „superior-creativă“ , ceea ce mie mi s-a părut că se aplică mai degrabă la meniuri, nu la oameni, dar ce știu eu? oftă Penelope. Începusem de curând să Înțeleg că În Manhattan conceptul de exclusivism era principiul organizator al vieții. Asta se datora În parte, cu siguranță, simplului fapt că exista o asemenea concentrație de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
rămâi așa de slabă? am Întrebat-o pe Penelope a mia oară de când ne Întâlniserăm. Tocmai ne instalaserăm Într-un separeu la EJ după o așteptare de o oră. Eram destul de Înfometată Încât să comand câte ceva din fiecare fel din meniu, dar Îmi plăcea prea mult silueta mea Încă suplă ca s-o pun În pericol. Reușisem să renunț la drumurile la Dylan și chiar la mare parte din porția mea de dimineață de șuncă, ou și brânză - singurul meu capriciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
acolo, ca un porumbel la cuib, de fiecare dată când veneam În oraș. La gândul că Sammy stătuse singur acolo mă cuprinse tristețea și nostalgia. Ne-am instalat În cel mai puțin mizer separeu și ne-am prefăcut că analizăm meniurile din plastic, care nu se schimbaseră de zeci de ani. Deși eram ghiftuită, am cumpănit dacă să-mi iau pâine prăjită cu scorțișoară sau cartofi prăjiți și apoi am hotărât că În afara Manhattanului excesul de carbon era permis și le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
fi mai degrabă o chestie sub licență, ca să zic așa, și nu un local nou-nouț. E al tipilor care au Houston și, de asemenea, câteva astfel de localuri pe Coasta de vest. Ei zic că se descurcă bine. E un meniu americănesc destul de tipic - nu prea ai șansa să faci ceva creativ, din moment ce conceptul și meniul nu sunt negociabile, dar ar fi al meu cu totul. Sau cel puțin, al meu și al lor. Părea la fel de entuziast precum cineva care tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
E al tipilor care au Houston și, de asemenea, câteva astfel de localuri pe Coasta de vest. Ei zic că se descurcă bine. E un meniu americănesc destul de tipic - nu prea ai șansa să faci ceva creativ, din moment ce conceptul și meniul nu sunt negociabile, dar ar fi al meu cu totul. Sau cel puțin, al meu și al lor. Părea la fel de entuziast precum cineva care tocmai primise vestea că avea o boală venerică. Păi, sună excelent, am spus, Încercând să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
În asta, o să lucrez ca un nebun. Vor să le dau un proiect cu toate ideile mele de posibile spații, teme, decor, chiar și posibile ajutoare de bucătar și patiseri. Trebuie să le dau toate astea - și trei propuneri de meniu total diferite - În cursul lunii viitoare. Am Înțeles În sfârșit chestia cu „răbdarea“. — Chiar și acum sunt cu timpul la limită, cu serviciul și cursurile, dar asta Îmi va lua fiecare clipă liberă. Vestea bună e că o să pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]