3,268 matches
-
o sumă sau îi făcea o anumită muncă pe an. Cu vremea, boierii au obținut să li se plătească și alte sume de către scutelnici, dar, pe lângă scutelnici, care de regulă erau lucrători de pământ, boierii au obținut și scutirea breslașilor (meseriașilor), folosindu-se de meseria acestora. Cum numărul scutelnicilor în martie 1833 ajunsese la 25.917, iar încă 1917 nu aveau situația definitivată, înseamnă, într-adevăr, că instituția scutelnicilor a adus suferințe mari visteriei în vremea aceea. Regulamentul Organic avea să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a produce și desface anumite obiecte. La baza monopolului stătea autonomia judecătorească care era acordată breslelor, ele având obligația să-și aleagă ca instanță de apel Mitropolia, în conflictele care surveneau. În aceasta și consta puterea pe care o aveau meseriașii, deoarece bucurându-se de autonomia judecătorească, care avea deci un caracter religios, dar mai ales de protecția bisericii, se păstra un ceremonial bisericesc la închegarea și desfacerea breslelor, obicei care s-a păstrat până în a doua jumătate a secolului al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
obligația să-l ducă la adunarea breslei „ca să fie cercetat" și după „examenul" de admitere era înscris în catastih. Exista ideea că „fieștecare trebuie să se poată hrăni cu meșteșugul său", principiu care nu ducea la „o egalizare a veniturilor meseriașilor", ci doar le asigura existența. Existau și pe atunci categorii diferite de meseriași, lângă cismar activa cârpaciul, cismarul de uliță, cismarul de mahala, fiecare obligat să plătească o dare la „cutia breslelor", atunci când voia să promoveze, să se strămute în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de admitere era înscris în catastih. Exista ideea că „fieștecare trebuie să se poată hrăni cu meșteșugul său", principiu care nu ducea la „o egalizare a veniturilor meseriașilor", ci doar le asigura existența. Existau și pe atunci categorii diferite de meseriași, lângă cismar activa cârpaciul, cismarul de uliță, cismarul de mahala, fiecare obligat să plătească o dare la „cutia breslelor", atunci când voia să promoveze, să se strămute în altă... uliță. Cojocarii erau și ei de trei clase: cojocari de rândul întâi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-și putea deschide atelier în apropierea fostului său stăpân. Firește, breslele au avut un caracter rutinar. În toate hrisoavele se poruncea să „se lucreze după obiceiu" și se prescria forma și materialul obiectelor în mod precis. Nici un produs al unui meseriaș nu trebuia să difere de al altuia, ceea ce însemna „osificarea în datinele vechi". Pe la sfârșitul veacului al XVIII-lea, când începe europenizarea societății românești, când austriecii și rușii, meseriașii germani și negustorii brașoveni, evreii, consulii, călătorii și dascălii străini ne
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
forma și materialul obiectelor în mod precis. Nici un produs al unui meseriaș nu trebuia să difere de al altuia, ceea ce însemna „osificarea în datinele vechi". Pe la sfârșitul veacului al XVIII-lea, când începe europenizarea societății românești, când austriecii și rușii, meseriașii germani și negustorii brașoveni, evreii, consulii, călătorii și dascălii străini ne deschid ochii și ne împing spre europenizare, mai întâi cu privire la destinele portului și locuințelor noastre, apoi și restului trebuințelor, găsim pe meseriașii români „amorțiți în rutinele vechi". Dar cum
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
europenizarea societății românești, când austriecii și rușii, meseriașii germani și negustorii brașoveni, evreii, consulii, călătorii și dascălii străini ne deschid ochii și ne împing spre europenizare, mai întâi cu privire la destinele portului și locuințelor noastre, apoi și restului trebuințelor, găsim pe meseriașii români „amorțiți în rutinele vechi". Dar cum domnii țărilor române dau voie și evreilor și armenilor să înființeze bresle naționale închise, să permită și străinilor să intre în ele, uneori străinii înlocuind meseriașii autohtoni, se surpă însăși temelia existenței breslelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
noastre, apoi și restului trebuințelor, găsim pe meseriașii români „amorțiți în rutinele vechi". Dar cum domnii țărilor române dau voie și evreilor și armenilor să înființeze bresle naționale închise, să permită și străinilor să intre în ele, uneori străinii înlocuind meseriașii autohtoni, se surpă însăși temelia existenței breslelor, dar se introduce noul spirit capitalist. Raportul dintre meseriaș și consumator se schimbă, calfa nu mai lucrează doar pentru meșterul său și nici meșterul pentru un cerc restrâns de consumatori. La sfârșitul veacului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țărilor române dau voie și evreilor și armenilor să înființeze bresle naționale închise, să permită și străinilor să intre în ele, uneori străinii înlocuind meseriașii autohtoni, se surpă însăși temelia existenței breslelor, dar se introduce noul spirit capitalist. Raportul dintre meseriaș și consumator se schimbă, calfa nu mai lucrează doar pentru meșterul său și nici meșterul pentru un cerc restrâns de consumatori. La sfârșitul veacului al XVIII-lea negustorii dau de lucru la meseriași, iar de la începutul secolului al XIXlea meseriașii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se introduce noul spirit capitalist. Raportul dintre meseriaș și consumator se schimbă, calfa nu mai lucrează doar pentru meșterul său și nici meșterul pentru un cerc restrâns de consumatori. La sfârșitul veacului al XVIII-lea negustorii dau de lucru la meseriași, iar de la începutul secolului al XIXlea meseriașii se înmulțesc, mahalalele au meșterii „la casele lor", care lucrează pentru negustorii locali dar și pentru alții. Piața de desfacere devine mai largă, pentru că însăși populația târgurilor și a orașelor este mai numeroasă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
meseriaș și consumator se schimbă, calfa nu mai lucrează doar pentru meșterul său și nici meșterul pentru un cerc restrâns de consumatori. La sfârșitul veacului al XVIII-lea negustorii dau de lucru la meseriași, iar de la începutul secolului al XIXlea meseriașii se înmulțesc, mahalalele au meșterii „la casele lor", care lucrează pentru negustorii locali dar și pentru alții. Piața de desfacere devine mai largă, pentru că însăși populația târgurilor și a orașelor este mai numeroasă, către ea vine adesea și satul învecinat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
casele care erau construite pe loc domnesc. În 1662, Evstratie Dabija dă ordin căminarilor și „bezmenilor care vor umbla la târg, la Huși" să lase în pace „de camănă și de bezmen o cârciumă mare sau două mici, și un meseriaș (măcelar) și un cojocar, ce sunt în treaba Episcopiei". Bezmenul era darea „ce se arunca asupra sătenilor, foști vecini, așezați pe moșia proprietarului", câte doi lei pe casă, cum ar fi foncierea sau impozitul pe clădiri din zilele noastre. Scarlat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
găzduire în localitate și cele făcute cu drumul de către globnicul ori de șugubinatorul domnesc. - lucrul viilor domnești și priveghiul era altă gloabă plătită de locuitori. În cartea dată de Domnul Alexandru Iliașu în 1632, pentru apărarea de angărăi a 7 meseriași lăsați pentru trebuințele Episcopiei, se ordonă uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor a-i „lăsa foarte în pace", „de viele domnești ca să nu lucre, și de priveghi și de toate angăriile mai mărunte care sunt pe ceilalți târgoveți"... În Descrierea Moldovei, tipărită
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
târgul la seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc, precum și a meseriașilor lăsați Episcopiei. Dejma era decima sau zeciuiala din produse: din pâne, din vin, din stupi, din fânețe, din livezile cu pomi. Pe locul domnesc această dijmă aparținea domniei, iar la moșiile particulare proprietarilor lor. Din timpul domniei lui Evstratie Dabija
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se interesa de starea materială a membrilor ei. Cea mai veche se pare că a fost breasla zugravilor din Suceava. În aprilie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de textile" furniza producție pentru necesitățile economiei naționale, celelalte fiind destinate consumului local. La o populație de circa 1400 de locuitori ai Vasluiului în 1944, numărul muncitorilor abia depășea cifra de 200, la care se adăugau aproape 150 de diverși meseriași, circa 35-40% din populație era analfabetă, iar asistența sanitară total insuficientă. Anul 1948 găsește Vasluiul cu un inventar al întreprinderilor naționalizate foarte mic, rezumându-se la câteva mori, prese de ulei, brutării, fabrici de teracotă și cărămizi, mici ateliere, neutilate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sfera prometeică și intră pe terenul unei politici conservatoare a realităților. Greșit înțeles de contemporani și niciodată aplicat cu adevărat, proiectul lui Carp de la 1884 este organizat în jurul activării instinctului energiei creatoare individuale. Fie că e vorba de revitalizarea clasei meseriașilor ori de prevenirea pauperizării țărănimii prin divizarea loturilor acordate la 1864, sensul argumentelor sale trimite invariabil la vitalitatea evolutivă și la obligația de a privilegia gradualismul în fața tentațiilor saltului revoluționar. Departe de a fi doar un apărător intransigent și egoist
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Mediu este vorba? Desigur că nu. În intențiunile noastre corporațiunile înființate, fără nici o condițiune de admisibilitate, nu au decât două meniri: întâi, de a deștepta acel spirit de solidaritate între meșteri, care ușurează concurența cu străinul, ridicând totdeodată și prestigiul meseriașului; al doilea, ele vor lua asupra lor crearea școalelor de meserii, ce atuncea vor deveni un ce real. [...] De aceea, cer ca școalele de meserii să nu fie create și să nu fie adminis trate decât de înșiși meseriașii.<ref
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
prestigiul meseriașului; al doilea, ele vor lua asupra lor crearea școalelor de meserii, ce atuncea vor deveni un ce real. [...] De aceea, cer ca școalele de meserii să nu fie create și să nu fie adminis trate decât de înșiși meseriașii.<ref id=”1”>Ibidem, p. 189.</ref> Proiectul junimist este dominat de această preocupare pentru coerență - stimularea unei stări a treia este temelia pe care se așază o nouă arhitectură politică, acea democrație a muncii și a meritului. Etosul pe
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
acestor operațiuni. Un caz ilustrativ s-a petrecut la Ploiești, unde Chestura de Poliție a organizat și instruit o echipă formată din 10 „tineri democrați”, aprovizionarea făcându-se de către organizația locală a Partidului Comunist. Echipa era compusă din schiori, alpiniști, meseriași ș.a. în dotare aveau: două arme automate, câte un pistol de buzunar, un aparat foto, cinci grenade defensive, acte civile și militare de ocazie, haine civile și militare, două perechi de schiuri, alimente, diverse obiecte, bani, hărți, planuri, scheme, busole
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a lovit și insultat fără ca să știm pentru ce”43. „Micii ucigași” „Micii ucigași” au fost vecini ai evreilor, simpatizanți cunoscuți și mai puțin cunoscuți ai mișcărilor antisemite, tineri (inclusiv elevi de liceu), funcționari inferiori cu venituri mici, numeroși ceferiști, meseriași frustrați de concurență, colegi de meserie, dar și oameni cu ocupații intelectuale și de birou, funcționari de stat și ai secției financiare, ingineri, laboranți, oameni de afaceri (uneori tovarăși la o afacere evreiască), pensionari, militari În retragere ș.a. La Iași
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evrei. Toma Pânzaru XE "Pânzaru, Toma" l-a lovit cu o bară de fier și cu pietre pe medicul evreu, dr. Cazac Averbuch XE "Averbuch, Cazac (medic)" , provocându-i moartea 73. O altă categorie de „mici ucigași” au fost diverși meseriași, printre care a ieșit În evidență În special numărul mare de cizmari. Din lipsă de spațiu și Întrucât acțiunile lor nu constituie o excepție de la modelul faptelor comise de alți români din Iași - descoperirea de evrei, transferarea lor În convoaie
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Chestură, unde a reușit să-l omoare cu o ultimă lovitură 75. Câțiva cizmari, un măcelar și câțiva tineri români, care s-au Înarmat cu tot ce au găsit la Îndemână, au nenorocit un cartier Întreg - Podul Bucșinescu -, unde locuiau meseriași și muncitori evrei săraci. Acești români au fost atât de sălbatici nu pentru că au bătut și au chinuit, ci pentru că s-au fixat asupra câtorva evrei, pe care i-au lovit neîncetat, până le-au spart capetele În bătăi, cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
se găsesc asupra lor”. O citire atentă a listei relevă că aproape toți copiii muriseră, afară de trei În vârstă de 11-12 ani și 25 de adolescenți de 14-17 ani. Majoritatea supraviețuitorilor făceau parte din pătura de jos a populației evreiești - meseriași, muncitori, funcționari -, restul fiind comercianți și industriași; doar aproximativ 15 aveau studii superioare - medici, ingineri, farmaciști și mai erau doi studenți și doi rabini. Mulți erau șomeri. Marea majoritate a intelectualilor evrei care s-au aflat În tren au murit
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Iașilor”49 - era clar că acestora li se cuvenea condiții de viață mai bune. După terminarea sortării, Abramovici XE "Abramovici" a raportat că „au mai rămas În lagărul de la șRegimentulț 23 Inf. cca 350 evacuați, În mare măsură muncitori și meseriași”50. Frații Elias și-au luat obligația să aprovizioneze cu alimente și, În general, să se Îngrijească de acei evrei. Trimisul Uniunii de la București i-a propus prefectului folosirea evreilor sănătoși, adică a muncitorilor rămași În magaziile armatei, la diverse
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]