3,827 matches
-
și exprimarea, dispare însăși conștiința subdezvoltării noastre politice. Iluzionarea republicană și orașul mondializat Aglomerația urbană: aporiile "optimizării teritoriale" și promisiunile unei mai bune căutări a echității O nouă figură instituțională pare din ce în ce mai plebiscitată pentru a pilota orașele în căutarea reușitei metropolitane: aglomerația urbană aleasă pe baza sufragiului universal direct. Până în prezent, încercările statului de a raționaliza decupajul politico-administrativ al societății franceze au întâmpinat rezistența notabililor locali, preocupați să mențină un sistem marcat de o supra-reprezentare rurală și de o strânsă complicitate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
productive, economice. Multe dintre orașe nu-și realizează veniturile din competitivitatea economică sau industrială pe piața mondială, ci din venituri care stimulează cererea și, implicit, crearea de locuri de muncă în sectoarele serviciilor. "Pe de o parte, se dezvoltă teritorii metropolitane "dure" adaptate jocului mondializării, în cadrul cărora succesul este asigurat de dispariția permanentă a locurilor de muncă "inutile" și care generează continuu săraci, [...] și pe de altă parte, teritorii umane, atractive din punct de vedere rezidențial și demografic, care se dezvoltă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
democrației Ar trebui să ne temem atunci când constatăm cum cultura politică a Franței frânează constituirea unor dispozitive susceptibile să ofere ansamblului locuitorilor posibilitatea de a avea un parcurs rezidențial ascensional, singura perspectivă care ar putea evita fragmentarea ce amenință orașul metropolitan. Mai întâi, modelul nostru republican recunoaște greu existența vitezelor diferite ale orașului, întrucât aceasta ar știrbi principiul egalității în drepturi a cetățenilor. Apoi, atunci când este imposibil să se mai nege rupturile dintre "orașele bogate, care nu îi primesc decât pe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în timp ce e cu totul vulnerabilă în fața ascensiunii egoismului la toate nivelurile. Misterul care o înconjoară este un mod probabil stângaci. dar eficace de a o retrage din dezbaterea publică"3. Căutarea unei guvernări aflate la înălțimea problemelor provocate de dezvoltarea metropolitană a orașelor pune cu acuitate problema articulării satisfăcătoare între republică (producerea binelui comun) și democrație (exercitarea puterii împărtășite de către un număr cât mai mare), fiind știut că acești doi poli nu pot exista decât în tensiune. Pentru cartierele sensibile, răspunsul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Menținerea frontierelor politice și administrative pare imposibilă. Din punctul de vedere al democrației, ar fi paradoxal ca reprezentanții intercomunali să rămână în afara controlului votului universal pe măsură ce responsabilitățile lor nu încetează să crească. Pe plan operațional, obstacolele în calea realizării funcțiilor metropolitane pe care le provoacă rivalitățile, simpla lipsă de colaborare între orașul centru și comunele aceleiași arii urbane fac de asemenea dificil statu quo-ul. Dar câștigurile unui nou cadru instituțional se anunță a fi ipotetice. Alegerea prin vot universal a reprezentanților
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
188 Împotmolirea participării urbane și problema puterii / 192 Dezamăgirea produsă de utopia asociativă / 192 Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării rolului primarului / 198 Partea a treia Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății / 205 Capitolul 5. Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane / 207 La proba concurenței, emergența orașului-strateg / 211 O concepție lărgită despre intervenția economică a comunelor / 211 Licăririle și momelile comunicării / 215 De la planificarea urbană la proiectul orașului: dificila căutare a unei coerențe politice / 220 Marea frică
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașului modern Organizarea rațională a ordinii publice Urbanizarea chestiunii sociale Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Modernizarea societății prin urban Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Echiparea și animarea urbanului Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății Guvernarea orașului, republica și democrația Guvernarea orașului Concluzie Guvernarea orașului Abrevieri Bibliografie Index Cuprins
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu ea în Arlington, Virginia. Viața mea culturală la vremea aceea consta din orele de artă pentru elevi sâmbăta dimineața, la galeria de pictură Corcoran din Washington, după care mergeam acasă și ascultam emisiunea de operă din matineu, de la opera metropolitană din New York, cu mătușa mea, mare iubitoare de operă. Era o femeie cultivată, cu multe cărți, lucru care m-a influențat puternic. Dintotdeauna am citit mult, chiar îmi amintesc că scriam poezie la zece ani de fapt pe când eram încă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
6 (2), 1978, pp. 205-253. Gitlin, T., The Whole World is Watching, University of California Press, Berkley, 1980. Gitlin, T. (ed.), Watching Television Pantheon, New York, 1986. Gitlin, T., Media Unlimited: How the Torrent of Images and Sounds Overwhelms Our Lives. Metropolitan, New York, 2002. Glasgow University Media Group, în Bad News, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1976. Goffman, E., Aziluri [Asiles], traducere de Anacaona Mindrilă. Editura Polirom, Iași, 1961/2000. Goffman, E.. Viața cotidiană ca spectacol [The Presentation of Self in Everyday Life
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
euharistică (împărtășanie). Începînd cu secolul al III-lea, episcopul este ales de către populația creștină a unei cetăți și hirotonisit de alți episcopi. În secolul al IV-lea, episcopii dintr-o provincie sau regiune tind să intre sub autoritatea unui episcop metropolitan al unei mari cetăți (Roma, Cartagina...). Evergetism. Totalitatea donațiilor făcute de un notabil bogat unui oraș pentru a-și menține rangul și a-și asigura cariera politică. Excomunicare. Sentință a Bisericii care exclude un creștin din comunitatea credincioșilor. Exomunicarea minoră
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aceste două 202 concepte În Încercarea de a dezvălui relații Între economia afectivă personală și urbanism. Agresiune și „cortina de gri― Georg Simmel a asociat noile metode de comportament cu peisajele Înconjurătoare moderne. „Baza psihologică pe care se clădește individualitatea metropolitană este intensificarea vieții emoționale, datorită vitezei și schimbării continue a stimulilor interni și externi.― (Simmel 2006: 132) Spre deosebire de cei care au trăit În orașe sau așezări de la țară, unde viața este caracterizată de „un ritm de curgere mai lent, mai
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
Camera Prezentului), chintesență a muzeului de artă contemporană, În accepțiunea de astăzi. Instalația poate fi contemplată astăzi la Van Abbemuseum, În Eindhoven. La fel de importantă este și deschiderea În 1929 a Museum of Modern Art (MOMA), din New York. MOMA stabilește cu Metropolitan Museum, New York (MET) o relație similară celei dintre Luvru și Palais du Luxembourg. Se stabilise astfel, ca după 50 ani de expunere la MOMA, orice lucrare să se retragă la Metropolitan Museum. Nu trebuie Însă neglijat faptul că la momentul
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
of Modern Art (MOMA), din New York. MOMA stabilește cu Metropolitan Museum, New York (MET) o relație similară celei dintre Luvru și Palais du Luxembourg. Se stabilise astfel, ca după 50 ani de expunere la MOMA, orice lucrare să se retragă la Metropolitan Museum. Nu trebuie Însă neglijat faptul că la momentul respectiv termenul de „artă modernă― era echivalent cu cel de „artă contemporană―. De atunci, cele două au căpătat sensuri și direcții (relativ) distincte, chiar dacă diferențele sunt ambigue și greu definibile, În
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
dispariția urbanismului (Koolhaas: 1995). De exemplu, diluția formulei orașului Închis l-a fascinat dintotdeauna pe O.M. Ungers, care, ca și Rem Koolhaas, consideră că poate fi reînviată, atâta timp cât majoritatea centrelor orașelor europene reprezintă capsule Închise, plutind Într-un context metropolitan din ce În ce mai larg. În ―Whatever happened to Urbanism, Koolhaas susține ca trăim Într-o lume fără urbanism, o lume a arhitecturii. Lumea contemporană pare să fie Într-adevăr mai degrabă guvernată de individualism față de spiritul colectiv, iar afirmația lui Koolhaas pare
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
a Început să se manifeste cu precădere În perioada postbelică, odată cu procesul de redistribuire a populației, devenind dominantă, conform cercetărilor, În anii 1960. (Hall / Hay: 1980; van den Berg: 1982) Teoretizarea sa a fost trecută prin prisma descentralizării urbane sau metropolitane, iar drept primă recunoaștere oficială, anii 1960 descriu forma urbană denumită „Zonă Metropolitană Standard―, cu două componente distincte, Între care locuitorii pendulează zilnic: „orașele centrale―, precum și districtele legate de acest centru, numite „sub-orașe― (suburbii). Acestea din urmă desemnau cartiere sau
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
redistribuire a populației, devenind dominantă, conform cercetărilor, În anii 1960. (Hall / Hay: 1980; van den Berg: 1982) Teoretizarea sa a fost trecută prin prisma descentralizării urbane sau metropolitane, iar drept primă recunoaștere oficială, anii 1960 descriu forma urbană denumită „Zonă Metropolitană Standard―, cu două componente distincte, Între care locuitorii pendulează zilnic: „orașele centrale―, precum și districtele legate de acest centru, numite „sub-orașe― (suburbii). Acestea din urmă desemnau cartiere sau zone periferice ale unui oraș, „de care depind administrativ, având de regulă un
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
sunt nici urbane, nici rurale, dar foarte diferite de ceea ce Înțelegem curent prin suburbii. Zwischenstadt este o expansiune urbană, o vecinătate peticită de elemente disparate și incoerente, diferite ca scară, funcțiune și utilizare, ca o porțiune decolorată de la margineaunui peisaj metropolitan, În care Întâlnim, de exemplu, centre comerciale, industrii, depozite, echipamente diverse și locuințe pe lângă o autostradă. În același timp Însă, această expansiune aparent informală trădează o structură generală care subminează orașul istoric: Zwischenstadt este un nouvenit, un stadiu intermediar către
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
perfuzie iv continuă de glucoză cu ritmul de 5 mg/kgcorp greutate ideală/min, care se menține timp de 60 minute în protocolul original (21), sau 120 minute (2h CIGMA) în protocolul modificat ulterior (20). Greutatea ideală se calculează după Metropolitan Life Assurance Co. (28). La sfârșitul probei, urina se testează pentru prezența glucozei. După instituirea perfuziei iv de ser glucozat concentrațiile glicemiei și insulinemiei se modifică lent. Concentrațiile obținute prin media a trei eșantioane de sânge prelevate la 50, 55
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92229_a_92724]
-
rostit, în condiții mai grele decât cele de azi, de alții: abordarea și asumarea critică a realității. Așadar, totala deschidere a scenei pentru discuții. Numai că scena în sine nu este un autor de miracole. Împingerea unui măgar pe scena Metropolitanului ori a unei gâște pe scena Scalei din Milano nu transformă viețuitoarele respective în noi Pavarotti ori noi Callas. În schimb, prin prea multă insistență, poate transforma scenele respective în grajduri sau cotețe. N-ar fi, totuși, o crimă? Să
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
se va afla întotdeauna la finalul unei clasificări în ceea ce privește partea economică. Un alt punct important este, așa cum a menționat un antevorbitor, marcarea în procesul de regionalizare și a elementului rural. Includerea tuturor comunelor din actualele județe în deja prefiguratele Zone Metropolitane ar duce la o uniformizare a investițiilor dintr-o anumită regiune și o interconectare la investițiile de la nivelul întregii țări. Actuala lege fundamentală menționează la articolul 120: "(1) Administrația publică locală din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
este un intelectual evreu", îi spune doctorul Sinus cu reproș. "De ce să-l denunț? Nu poartă semne evidente!" Nerăbdător să se întoarcă la invitații lui, doctor Sinus nu insistă: "Șoferul meu vă așteaptă jos. Duceți-vă unde vreți în Franța metropolitană." Sunt duși la marele hotel "Ambasador", cinci stele, gata-gata de dezafectare, situat pe o mare arteră, în inima Bucureștiului, și renovat, după căderea comunismului, în stil de biserică bizantină. Soțul ei rezervase aici o cameră pentru sfârșitul săptămânii. Va avea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
date episcopului de Roman Melhisedec și 10 mitropolitului Moldovei. Episcopul Melhisedec era cel mai cult prelat de pe vremuri și o figură foarte distinsă; cum însă erea cunoscut ca rusofil și adversar al catolicismului, n-a putut niciodată ajunge la scaunul metropolitan. [apariția ziarului lupta la bucurești sub direcția lui gheorghe panu] Gheorghe Panu dorea de mult să aducă ziarul său Lupta de la Iași la București. Cu această intenție fiind, Panu se retrage de la l’Indépendance Roumaine. Erea pe la începutul lui septembrie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
3 064 imobile; 1850-1860: 3 673 imobile; 1860-1870: 3 730 imobile; 1870-1875: 1889 imobile (p. 206). ghidul capitalei Academia Română, Palatul Universității; Agenția austriacă de navigație (Bateaux à vapeur), str. Academiei, 41; Arhiepiscopia catolică, Calea Călărașilor, 5; Arhiepiscopia ortodoxă, curtea Bisericii Metropolitane; Arhivele Statului, curtea bisericii Mihai-Vodă; Arsenalul, str. 13 Septembrie; Azilul elen, șoseaua Pandurilor (Cotroceni); Ateneul Român, Piața Valter Mărăcineanu; Banca Națională, str. Colței, 21; Biblioteca Națională, Palatul Universității; Casa de Depuneri și Consemnațiuni, Calea Victoriei, 3; Casa Pensiilor, str. Brezoianu, 19
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
41; Cazarma Alexandria, str. 13 Septembrie, 23; ” călărașilor de Ilfov, la Cotroceni; ” Cuza, str. 13 Septembrie, 64; ” dorobanților, Calea Victoriei, 122; ” jandarmilor călări, Colțea, 51; ” jandarmilor pedeștri, Calea Victoriei, 9; ” geniului, la Cotroceni; ” Malmaison, Calea Plevnei; ” pompierilor, Calea Plevnei, 12; Camera Deputaților, curtea Bisericii Metropolitane; Gara de Nord, Calea Griviței; Gara Filaret, str. 11 iunie; Cimitirul ortodox șerban-Vodă (Belu), șoseaua Giurgiu; ” Sf. Treime, str. 13 Septembrie; ” Sf. Vineri, Calea Grivița; ” Mavrogheni, str. Mavrogheni; ” Armenesc, șoseaua Pantelimon; ” Calvin, Calea Grivița; ” Catolic, șoseaua Giurgiu; Cimitirul Israelit (occid.), str. Spitalului; ” Israelit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
stâncos, pe de altă parte pentru că aici s-a dezvoltat cel mai puternic centru comercial, economic, care a permis finanțarea construcțiilor. Printre marile clădiri trebuiesc citate clădirea Asigurărilor pe viață (42 etaje), clădirea Singer (41 etaje), Transporturile (44 etaje), Compania metropolitană de asigurări (50 etaje), industria lânei (60 etaje) cu 14.000 salariați, telefoanele și telegraful (40 etaje), Chrysler (319 metri, 68 etaje), banca Manhattan (256 metri, 65 etaje). Cea mai mare clădire a lumii e Însă Empire cu 381 m
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]