2,841 matches
-
1887, s-au redus la 103 în 1900, s-au dublat (211) în 1908, pentru a ajunge la 287 în 1913182. I.3.1.2. Evoluția presei din Spania în prima jumătate a secolului al XX-lea Sfântul Scaun, care milita pentru unitatea catolicilor, a oferit și indicații în acest sens; ele au fost puse în practică prin lansarea în 1910 a unui ziar nou: El Debate. La început a avut un parcurs anevoios, dar în 1911 a fost numit director
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Presa catolică a fost lipsită de unitate de acțiune și s-a caracterizat prin incapacitatea de manifestare unitară, de a înființa instituții de presă după modelul țărilor catolice din Occident, de a crea un cotidian catolic puternic reprezentativ, care să militeze pentru drepturile acestei confesiuni din România și care să prezinte poziția Vaticanului în legătură cu toate problemele societății. Alte minusuri erau: lipsa unor specialiști în domeniul presei care să se ocupe doar de acest lucru, incapacitatea de colaborare eficientă între toate ordinele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și o dezvoltare considerabilă în România Mare. Au fost și diferențe conceptuale în privința mesajului și a viziunii între presa catolică românească de rit latin (romano-catolică) și cea de rit unit (greco-catolică), aceasta fiind mai răspândită, cu puternice sentimente naționale și militând activ pentru apărarea unirii (Unirea poporului, Unirea de la Blaj). Simbolistica titlurilor publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci sugestivă, menită să exprime concepția Bisericii despre acest fenomen: Farul nou (făcea referire la farul care are menirea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
revistei Jugenfreund 467. Particularitatea acestei publicații a fost aceea că ea se adresa în special tinerilor. Printre cei mai dedicați suținători ai dezvoltării presei catolice în arhidieceza de București au fost: Matthaus Seikel, Raymund Netzhammer, Auner și Durcovici. Aceștia au militat pentru înființarea unor publicații specifice destinate tinerilor (dar și copiilor)468. Articolele semnate de Anton Durcivici (apărute între anii 1921-1924) în Jugenfreund au abordat teme variate și ancorate în realitățile vremii 469. Materialele au fost scrise în limba română 470
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reprezentat o reușită, dar cu un ecou destul de limitat. El a dispărut foarte repede (în loc să se dezvolte), dar a arătat intenția Vaticanului de a încerca unificarea catolicismului din România prin presă și de a înființa un organ reprezentativ care să militeze pentru interesele Bisericii Catolice și să apere imaginea și statutul acestei instituții atât în interiorul statului, cât și pe plan internațional. Fondarea ziarului Albina s-a datorat în mare măsură intervenției nunțiului apostolic de la București, la cerința expresă a Secretariatului de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
etnii catolice a făcut ca manifestarea în presă să fie lipsită de unitate. Uniții și latinii au avut concepții diferite privitoare la rolul presei catolice și chiar la modul de implicare a catolicilor în viața publică și politică. Greco-catolicii au militat constant și au pus accentul pe latura națională, pe apărarea libertății confesionale și a unirii; latinii nu s-au axat pe o tematică politică sau națională, ci mai degrabă pe latura universală a catolicismului, abordând cu preponderență subiecte religioase (deși
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și la rolul acesteia. Un spațiu consistent este alocat culturii (raportul mass-media și cultură, societatea și dreptul omului la cultură, finalitatea culturii, angajarea pentru cultură, datoriile Bisericii și a creștinilor pentru cultură, datoriile statului cu privire la cultură, etc.). Biserica Catolică a militat pentru o răspândire cât mai amplă a culturii și la un acces liber la aceasta, afirmându-se că "deși astăzi cultura traversează ambiguități și carențe deplorabile, conține multe valori pozitive, mai ales în domeniul investigațiilor științifice și al progreselor tehnologice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ibidem. 940 Ibidem. 941 La alegerile din 1879, ierarhia ecleziastică din Spania înclina către participarea la sistem și chiar în acel an, Alejandro Pidal y Mar a creat un partid confesional catolic, numit La Unión Católica. Ulterior Sfântul Scaun, care milita pentru unitatea catolicilor, a oferit și indicații în acest sens; ele au fost puse în practică prin lansarea în 1910 a unui ziar nou: El Debate. S-a urmărit crearea unui instrument de informare catolic, cu distribuție națională, în armonie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai multe state arabe au refuzat să recunoască existența statului Israel. În contextul conflictului israeliano-palestinian recunoașterea a fost și este necesară pentru continuarea negocierilor diplomatice, în ultimii ani această problemă a recunoașterii constituind o revendicare primară pentru care ambele parți militează. Reprezentarea ca factor determinant poate influența derularea unei negocieri diplomatice, diplomația normală (normal diplomacy) fiind inițiată și condusă de către reprezentanți permanenți și ocazionali prin intermediul negocierilor bilaterale și/sau multilaterale.28 Din punct de vedere structural și funcțional există mai multe
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a fi un for comun de reprezentare a intereselor evreiești în fața puterilor europene. Necesitatea Alianței era reclamata de noile mutații survenite pe scena internațională (și implicit europeană), secolul al XIX-lea afirmându-se că perioada consolidării discursului naționalist european (care milită pentru eliminarea fărâmițării teritorial-politice); în acest context evreii se vor orienta către susținerea unui discurs similar, afectat de particularitățile specifice poporului evreu.307 Modul conceptual de abordare a relațiilor cu celelalte popoare va fi principala piedică în calea construirii unei
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Amicii Sionului/Iubitorii Sionului) ce își propunea afirmarea spațiului național evreiesc, avansarea colonizărilor evreiești în Palestina și în zonele învecinate, propagandă uzanței de folosire a limbii ebraice că limba națională.309 În timp, au apărut și alte societăți similare care militau pentru soluționarea problemei evreilor răsăriteni: Ecra la Berlin, Kadimah la Viena, Bnei-Zion la Londra etc., toate aceste societăți considerau emigrația ca fiind singura soluție alternativă viabilă.310 Demersurile evreilor se vor dovedi însă lipsite de o bază instituțională capabilă să
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
crizei israeliano-libaneze generate de atacul mișcării Hezbollah împotriva Israelului și de invadarea sudului Libanului de către Israel în iulie/august 2006; textul rezoluției accentuează faptul că situația din Liban constituie o amenințare reală la adresa păcii și securității internaționale și de aceea militează pentru o retragere cât mai urgentă a forțelor israeliene de pe teritoriul libanez, precum și încetarea atacurilor venite din partea mișcării Hezbollah, solicitând totodată comunității internaționale să ofere sprijin financiar și umanitar populației civile afectate de război. La 4 noiembrie 2008, Adunarea Generală
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Declarația de Principii 803 prevedea calendarul etapizat al retragerii israeliene; astfel, la 13 octombrie 1993 era prevăzută dată pentru intrarea în vigoare a declarației; la 13 decembrie 1993 a fost stabilită data limită pentru încheierea unui acord privind retragerea 804 militară din Gază și Ierihon; până la 13 aprilie 1994, Israelul trebuia să încheie retragerea trupelor sale, perioada interimară prevăzută pentru Teritoriile Ocupate fiind de cinci ani;805 13 iulie 1994 era menționată că data limită pentru organizarea de alegeri privind componentă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
o oarecare măsură) de activitatea acestui for și să se implice în nume personal și în mod direct în gestionarea crizei israeliano-palestiniene și dacă da, nu ar contraveni principiilor care au făcut posibilă această alianță internațională concepută special pentru a milită în vederea încheierii conflictului israeliano-palestinian. Există comentatori de politică externă și/sau oameni politici, care analizând activitatea UE și gradul implicării în conflictul israeliano-palestinian îi reproșează că de cele mai multe ori activitatea sa s-a rezumat la a lua notă de situația
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și „reacțiunii“. În prima tabără sar situa cei care se revendică, în liniile lor generale, de la moștenirea revoluției muntene și de la blocul ideologic european al anului 1789. Ei sunt cei care pledează, cu energie, în numele „liberalismului“, pentru egalitatea politică, și militează, profetic, pentru abolirea privilegiilor aristocratice. Numele concret al acestui curent doctrinar este, după 1866, partida liberalilor munteni, ce se organizează în jurul lui I.C. Brătianu și C.A. Rosetti. Acești liberali sunt, în ecuația intelectuală avansată, inamici ai „reacțiunii“ și agenți
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
diversele ramuri ale vieții publice?<ref id=”1”>Idem.</ref> Gradualismul și organicitatea sunt, în imaginarul politic junimist, indisociabile de preferința acordată moderației nespectaculoase. În contra direcției revoluționare, care face apel la modificările dramatice de decor și la retorica inflamată, junimismul militează, nu mai puțin pasionat, pentru evoluția care face să rodească sâmburele din solul național. Din această perspectivă, se poate observa în reflecția lui Carp o obsesie a policentrismului: modernizarea ro mânească păcătuiește prin concentrare administrativă și prin hipertrofiere. Anemia vieții
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
CC al PCC și premier al Consiliului de Stat chinez, a participat la funeralii. în iunie 1966, Zhou En-lai a condus o delegație a partidului și statului chinez într-o vizită oficială în România. în fața comunității internaționale, România continua să militeze pentru ca Republica Chineză să-și recapete locul cuvenit de drept la Națiunile Unite. în 1966 și 1967, relațiile diplomatice ale Chinei cu Ghana și Indonezia au fost rupte succesiv, China solicitând ambasadei române să reprezinte interesele chineze în cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
gardieni publici. Căpitanul Darie XE "Darie, Constantin (căpitan)" și-a adus aminte că „mi s’a pus la dispoziție” 3-4 comisari, care au scos o masă În curtea Chesturii, aducând „registrele de suspecți adică șnumeleț celor care erau cunoscuți că militează În partidele de extremă stângă”162. Se știe că la Iași nu au rămas „suspecți”, deoarece au fost arestați Înainte de izbucnirea războiului și au fost trimiși la lagărul de la Târgu-Jiu XE "Târgu-Jiu" deci și În această chestiune, ca și cu privire la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
referiți la spectacolele românești sau la toate spectacolele înscrise în program? G.C. În general. De altfel, românii care-au avut în secțiunea "debut" trei premii mi se pare că sunt într-o situație promițătoare. Dar mă refer în general. Eu militez mult pentru această artă foarte nouă care este dansul, care ar trebui să aibă ambiția să rezolve problemele societății, problemele de expresie prin dans pur. A.V. Cînd spuneți că "dansul este o artă foarte nouă" vă referiți la dansul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
intelectuală? G.C. Eu mă feresc foarte mult de cuvântul "intelectual" pentru că subînțelege, pe undeva, pseudointelectual. Chiar și mie, unele spectacole mi se par un pic ermetice, și dacă sunt chiar așa, ermetice probabil n-au prea multe de spus. Eu militez pentru un dans foarte prezent și foarte accesibil publicului. Asta nu înseamnă că trebuie să-i arăți un divertisment care să-i placă. Nu neapărat. Un public poate să reacționeze și în mod negativ la ceea ce vede. Dar problema înțelesului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
al Regimentului 3 Roșiori (20.08.1944-20.04.1945); șeful Serviciului Secretariat General din cadrul Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat (20.04.1945-29.08.1947); comandant al Cercului Teritorial Timiș (29.08-19.11.1947); ofițer în comandamentul Regiunii 1 Militară (19.11.1947-31.01.1948); trecut în rezervă la 01.02.1948. Maior (din 31.10.1940); locotenent-colonel (din 22.06.1944); colonel (din 23.08.1945). 505 Se referă la articolul publicat de ziarul "Gazeta Țării" din 13.10
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
jocului cu toate celelalte elemente ce intervin odată cu transpunerea unui spectacol pe scenă. Bazat pe o serie de monologuri, fapt ce transformă spectatorul în singurul receptor participant, „Felii”, deși un spectacol ce are mereu un singur personaj activ pe scenă, militează pentru lipsa singularității, deoarece, în fond, până și o dramă unește caractere diferite sub semnul aceluiași semn evolutiv. Pe unul dintre pereții aflați pe scenă, este scris cuvântul „Dumnezeu”, care pe mine, personal, mă duce cu gândul la niște versuri
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
act de conștiință, cât și ca set de reguli ale colectivității 345. Cheia dezvoltării și perfecționării dimensiunii sociale a caracterului uman, pe baza moralei elaborate și utilizate în timp, o reprezintă istoria și așezarea civilizației umane în tiparele ei naturale. Milităm pentru recunoașterea unei asemenea legități și recunoaștem în același timp rolul omului ca ființă creatoare, care poate modifica lumea materială exterioară prin efortul minții și brațelor sale346. Omul în sine, fără ,,ceilalți" în jurul său, este lipsit de valoare. ,,Ei" ne
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
calitatea vieții este evident că lumea occidentală pare a câștiga pariul; după cum dacă discutăm despre echilibru interior și plăcere,atunci lumea orientală ne poate învăța multe. Problema este aceiași, întrebările sunt aceleași, numai labirintul căutărilor este diferit. Atunci când omul modern militează împotriva discriminărilor de rasă nu greșește. Indiferent cărei rase sau culturi aparținem, am cucerit pământul împreună și avem un destin comun, al conștiinței în raport cu lumea și cu semenii noștri 315. Spuneam că omul este rezultatul unei evoluții de mii și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în chrematistică, în arta de a face bani". Chrematistica se deosebește de economie prin aceea că pentru ea ,,circulația este sursa bogăției. De aceea bogăția, așa cum o urmărește chrematistica este nelimitată"87. Scopul Chrematisticii este ,,îmbogățirea absolută". De aceea, Aristotel militează pentru a nu se face confuzia între economie și îmbogățire nelimitată, pentru că nu aceasta din urmă este scopul final al economiei. Deși lumea a mai evoluat, spusele lui Aristotel au valabilitate în raport cu tot ceea ce s-a întâmplat în istoria economică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]