6,419 matches
-
imaginar dintr-o Poveste de iarnă, apucăm drumul entuziaști, atenți și ghidați de Sens și contrasens, invariabil însoțiți de Câine. Ne-oprim mereu lângă Troiță și-ascultăm Vocile. Ele dau semn că Blestemul își are totdeauna Prețul său... că doar Miracolul dumnezeiesc poate aduce Întoarcerea lui Lazăr sau Tămăduirea sufletului. Aflatele ne sunt adevărat Leac de dor, puteri să mergem mai departe. Eu mi-admir cu dragoste Inelul gândind cu nostalgie la perechea lui pierdută cândva și găsită într-o Scorbură
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
care . NIMICA NU MĂ DOARE ! . . . = ÎN MAI - 1 MAI 2007 = Iar e-n mai, iar îmi sfârîie-n adâncuri poezia lui Nicolaie Labiș ! Poate și de asta am scris versurile de mai sus . Explozia vegetală, veșnica regenerare a naturii, are în miracolul ei și o umbră de tristețe. Pentru că noi, ne regenerăm doar sufletește. . . trupul, lutul din noi, urmează porunca lui Dumnezeu și îmbătrânim când devenim mai înțelepți, când înțelegem mai bine ce ne-a dăruit, EL ! Atunci, pătrundem multe înțelesuri, precum și
CÂT IEDERA VA CREŞTE... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366197_a_367526]
-
Mihaela Cristescu Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Noi suntem goana după care se ascunde săgeata în cuvânt. UITAREA Mi se spune că lumea a uitat de vreme, a uitat de timp și de miracolul vorbirii. Vremea, așa cum este ea s-a ascuns în cânepă și a săpat șanțuri adânci memoriei în iluzia cântecului de primavară. A trecut de veac și s-a proptit în secol, în drumul clipei către tufa de mărgăritar. Mi se
ARTA CRONOLOGIEI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366220_a_367549]
-
la un devotament total. Nu a fost, așa cum unii au interpretat că datorită bolii a recurs într-un mod disperat la unica soluție rămasă - religia. Odată interesul recăpătat pentru religie, el publică diverse lucrări cu teme religioase și susține existența miracolelor. Înainte de moartea sa începe o lucrare teologică importantă cu titlul original „Apologie de la religion Chrétienne” (Elogiul religiei creștine), dar pe care nu reușește să o termine. „Nimic nu-ți dă siguranță decât adevărul; nimic nu aduce tihna decât cercetarea sinceră
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
ele izvorând și înălțându-se vise plutitoare în voie printre nori albi traversând necontenit ceruri azurii, ce duc cu dânsele departe de tot emoții, povești și stări sublime, îmbrăcând adesea suflete în haine ușoare, sclipind de euforii ale timpurilor vesele!... Miracolul coboară pe neașteptate pe scările Universului, aducând cu sine întruchipări ale irealului de dincolo de rațiuni pătrunse ale firescului uman, pentru o clipă pământeană conducând spiritul printre alei ale lumii invizibile ce transcende granițe tangibile ale imaginației limitate de sfârșirea, undeva
URCÂND PE TREPTE ÎNALTE ALE EXISTENŢEI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366258_a_367587]
-
generală. Însuși autorul, aflându-se în dubla ipostază de ”trăitor” dar și de narator al celor petrecute, devine nostalgic, rememorând evenimentele ce se succed cu rapiditate, prezentând Japonia ca pe o minune (ce este) în economia mondială a prezentului, un miracol ce a fost posibil doar printr-o severă disciplină, voință de fier, hărnicie și devotament, studiu aprofundat și o acerbă dorință de reinventare, atribute ce fac din milenara dar moderna ”înfățișare” a Japoniei, un exemplu demn de urmat pentru oricare
IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361574_a_362903]
-
de înălțare în demnitate. Concluzii finale și încheierea În acest fel stând lucrurile, ne minunăm pe zi ce trece văzând câtă dreptate a avut istoricul Gheorghe Brătianu când, scriind o scurtă istorie a românilor, i-a numit pe aceștia „un miracol și o enigmă a istoriei“. Și suntem într-adevăr un miracol că ne mai găsim și regăsim pe aici, în ciuda atâtor încercări în care alogenii au vrut să devenim altceva. Suntem deopotrivă o enigmă pentru că, nu de puține ori, ne-
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
stând lucrurile, ne minunăm pe zi ce trece văzând câtă dreptate a avut istoricul Gheorghe Brătianu când, scriind o scurtă istorie a românilor, i-a numit pe aceștia „un miracol și o enigmă a istoriei“. Și suntem într-adevăr un miracol că ne mai găsim și regăsim pe aici, în ciuda atâtor încercări în care alogenii au vrut să devenim altceva. Suntem deopotrivă o enigmă pentru că, nu de puține ori, ne-am păstrat în starea de latență, ieșind în evidență când și
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
se scurge și ea. Și stând pe pat cu mâna pe creștet Iubitul își mangâie,durere alungând, Copila tresare când în odaie Un heruvim apare cântând. E cântecul vieții și el îl aduce Să vindece tânarul de boala cea grea, Miracolul iubiri se întâmplă numai În inimile pure ce cred în ea. De acolo de sus, din cer îi veghează Pe o rază de lumină către ei trimitând, Iubirea pe care bland heruvimul Nu a trăit-o aici pe pământ. Eu
DE DRAGOSTE -POEME de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361613_a_362942]
-
duzi. Cădelnița floarea de salcâm puritate, în vreme ce brazdele pământului proaspăt întors abureau, duh sfânt al bunilor străbunilor noștri, în margine de oraș, sub turlele Văcăreștilor... De pe-atunci, de-abușilea, iubită de gâze și flori, Maria urca în lumină ca un miracol, supusă chemării cerurilor înalte, ascultând poveștile adâncului gliei strămoșești. Între pământ și cer, mai târziu, va doini tulburător, făcând risipă de sânge cu fiecare cântec, arzând făclie la ambele capete pentru neamul care a dat-o și ea i s-
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ibid. p. 65) „Fiecare mișcare, fiecare pas, fiecare privire, fiecare surâs, fiecare căutare, fiecare cântec, fiecare întâlnire, fiecare trăire, fiecare dor, fiecare doină, fiecare dăruire, fiecare rugă, fiecare bocet, fiecare cântare erau împletite în ființa ei ca niște mărgăritare ale miracolului. Cântatul ei la ceruri, la scenă, la crâșmă este nădejdea, permanenta ei înfrățire cu cântecul românesc, cu veacurile... Cu obârșia! Și mai ales cu dumnezeirea, care, încă ne mai ține!!!” (ibid. p. 92) Toți Munții noștri poartă în pântecele lor
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
treia mă învăluie, mă înconjoară, așezându-se pe scaunele învecinate. Simpatici, haioși, îmbrăcați fistichiu. Bronzați, de fapt arși de soare! Veseli și guralivi. Chiar dacă unii erau cu bastoanele la îndemână sau se mișcau în poziție mai aplecată. Îmi reamintesc de „miracolul” de la Băile Felix, de lângă Oradea, unde invazia bolnavilor din țările nordice era (o mai fi oare!?) la modă în anii comunismului. Veneau la recuperare, cu autocarul - în bastoane, cârje, cărucioare - batalioane de oameni bolnavi, care după câteva săptămâni de tratament
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > TRANDAFIRUL GALBEN Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 768 din 06 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Trandafirule galben, Ești rază din nimbul solar, Ești miracol divin întrupat, Și nu vreau să te culeg, Ci frunte-aș vrea să-mi așez În căușul petalelor tale, Delicate, fragile, suave. Să-nchid ochii și să inspir Parfumul-misterul sublim. În amfora inimii aș aduna, Esența nemuririi. Aș căuta O
TRANDAFIRUL GALBEN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351760_a_353089]
-
cum s-o uiți vreodată. Este prima dată când vin și, dacă o să mă mai invitați și, chiar dacă nu o să mă mai invitați, eu vă promit că o să recidivez pentru că realmente ceea ce se întâmplă aici, la Mizil, este aproape un miracol. Asta pentru că se întâmplă în Liceul „Grigore Tocilescu” unde cei care s-au străduit au adunat aici personalități uriașe în fața cărora n-ar trebui să vorbești, ci să taci și să le asculți. Eu cred că, cu asemenea evenimente, ca
175 DE MINUTE LA MIZIL CU PARFUM DE ZI SOLEMNĂ de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351764_a_353093]
-
grijă - mamă are fiecare! Și-au crescut ai mei băieți Six și Johny împreună Parcă nu-ți venea să crezi că vor face casă bună. Au uimit o lume-ntreagă, pe toți care i-au văzut Neputând să înțeleagă un miracol absolut. S-au făcut băieți de treabă, Johny curtea o păzea Alerga apoi în stradă, cunoscuse o cățea... Six păzea casa de șoareci și mă alinta pe mine, luam masa împreună, la toți să ne fie bine. Eram bucuroasă tare
ARMONIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351793_a_353122]
-
aduce mereu aminte de minunea cu care a făcut ca firului negru de lână să se albească. Iisus i-a spus că numele lui este Mărțișor. De atunci, soția Dragobetelui, a început să împartă fetelor necăjite, pentru a primi bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării noastre, ca popor migrator, în perioada celui de al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
de talent! Desigur, în nota binecunoscută scrierilor Madeleinei Davidshon, prin toată narațiunea plutește un mister, un fel de incertitudini, de alunecări bine dirijate de autoare spre necunoscutele acestei lumi, necunoscute care scapă explicațiilor. Iar până la urmă se dovedește că un miracol este cel care schimbă fundamental viața personajelor principale. Să nu ne așteptăm însă la o intervenție divină de tipul celor pe care le vedem la emisiunile de divertisment ale televiziunilor, sau una de tip hollywoodian cu efecte sonore și jocuri
MADELEINE DAVIDSON, UN MAGICIAN AL CUVÂNTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352018_a_353347]
-
toată natura e un templu. Cromatica privirii lui e aparte, dominată de alb, galben și albastru. El vede prin ceață unghiurile închise unde se țese păiejenișul. La el lumea mică a gâzelor este o lume mirifică, umanizată și plină de miracole. Poezia lui de dragoste este litanie. Dorul și dragostea sunt cele două sentimente care-l obsedează. Articolele lui de la ,,Timpul” sunt și astăzi actuale. Eminescu nu poate fi împărțit, repetându-se locuri comune și truisme, Eminescu trebuie luat Unic, așa cum
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
pentru mine, eu cred că pentru toți suferinzii, medicul Luminița Marilena Pascariu face conștiința inseparabilă de ideea că nu există niciun om pe lume născut pentru nimic, că în sufletul fiecăruia, este elevație și transcedere a sensurilor simplităților umane în miracole. Generozitatea, finețea, vrednicia doctoriței Luminița Marilena Pascariu se adaugă neclintirii interesului ei de a aduce alinare, a reda pe suferind sieși, încrezător, vindecat de complexări pesimiste, pentru a-l întoarce în familie și în societate, din spital, despovărat de dureri
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
de descriere afectivă pare în asonanță cu vârsta ei, pentru că e necrezut de tânără, spre a fi atât de convingătoare, în aliterație cu un portret în cuvinte, deoarece nicio metaforă nu e egală cu frumusețea ei. În fiecare om există miracole și semnificații ale atracției. Nimic nu e mai viu și mai aproape de uman decât aceste trăsături ideale, inseparabile de realismul omenesc. Ele nu domnesc suveran la nimeni, fără să aibă un naturalism necondiționat, statornic. Odată cunoscută, doctorița Luminița Marilena Pascariu
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
sub care domnul Aristide Duluman transpira muncit de gânduri. Că domnul Aristică, așa cum îi spuneau șefii, transpira, nu era ceva neobișnuit, având el peste suta de kile, destul de zgârcit dispusă pe verticală, însă faptul că gândea, ținea fără îndoială de miracolele destul de frecvente pe aceste meleaguri. Pensionar acum, fusese cu oarecare vreme în urmă, nu prea multă, șeful postului de poliție (fostă miliție populară) al comunei, funcție de mare răspundere, implicând însă, strict, numai exercițiul execuției ordinelor și, în nici un caz, inițiativa
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
amintirea împăratului. Donațiile de butoaie de sake, precum și de vin de Bourgogne sunt depozitate acolo. Aici am înțeles câte ceva despre shintoism, religie fără carte de învățături sau convertire, dar spre care mă simt înclinată în mod natural. E vorba de miracolul, reprezentat prin Kami (spirite sau fenomene venerate de shintoiști), din ființele sau lucrurile ce ne înconjoară. Prezența Dumnezeirii, evidentă în fiecare lucru, nu încetează să impresioneze japonezii shintoiști. Și pe unii ca mine. Alături este parcul Yoyogi, între Shibuya și
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
grijă să se adune și în spații argumentative de sine stătătoare - este aceea a artei poetice, o temă a cunoașterii în fond. Iată, cât de simplu a cunoașterii în fond. Iată, cât de simplu pre limba filosoficeas- că, explică autorul miracolul creației: „Când am denumit frunza/ Copacul gândea muguri pe ramuri, / implorând să vină căldura din afară / își tot sorbea târziul din așteptări. /.../ Chiar și copacul din mine /cu scorburi pline de cuvinte, / denumindu-le cu numele lor / le tri- mite
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
locuit). Dominante sunt, de asemenea, tema pământului natal, a iubirii de patrie, a laudei lui Dumnezeu, a vinului. Revin, însă, la un poem emblematic al volumului: „Semn”, unde găsim atât acea artă poetică discutată mai sus, cât și sentimentul că miracolul poate fi înțeles - și chiar drumul către înțelepciune se poate parcurge prin contemplație, stând pe loc în fața unor tablouri paralele: „Lângă înaltele piscuri albe/ zboară-n ochiul albastru /respirând orizontul dimineții/ așteptarea.// În- tre păduri fără arbori,/ se naște un
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
-mplinește în ei/ ca într-un lemn,/ în măduva roșie,/ un semn.“ Parabola vrea să spună că, deși nu vedem în interiorul lemnu- lui, totuși simțim semnul care se pune/ se naște în trunchiul lui- atunci și numai arunci când prindem miracolul cuvântului. Poezia lui Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu) este naturală, ieșită parcă din prima tăietură a gândului, caută simplitatea, este discret presărată cu filosofie (și cu idei filosofice), cultivă înțelepciunea, găsește expresia memorabilă. Ritmurile ei sunt ritmurile ideii- de aceea se
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]