3,411 matches
-
limitează la zona de luncă, mai este denumită vegetație de luncă (zăvoaie). În componența ei intră sălcii, plopi (în câmpie și dealuri), anin (la munte). Acolo unde sunt lacuri, bălți, se dezvoltă și stuf, papură, rogoz. În munți există și mlaștini și turbării. Pe terenurile sărăturoase, ca și pe cele nisipoase, s-a dezvoltat o vegetație cu specii adaptate la condițiile de viață vitrege de aici. Pe nisipuri s-au realizat și plantații de salcâmi. 64 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădure de molid
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
a fost însoțită de modificări pe care omul, prin diverse acțiuni, le-a impus mediului natural. Tăierea pădurii pentru folosirea lemnului sau pentru extinderea suprafețelor de pășunat, desțelenirea stepei și a silvostepei pentru creșterea suprafeței agricole, desecarea unor bălți și mlaștini din luncile râurilor mari, construirea barajelor pe râuri, creșterea localităților și a numărului de fabrici etc. constituie câteva din intervențiile omului în natură. Ele au produs schimbări în alcătuirea diferitelor unități de mediu, însoțite adesea de dezechilibre și dezastre. Multe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
trăsesem la gazdă. Nu știi care e balta unde au pierit atâta călărime leșească în vremea domnului Constantin Cantem ir, am î ntrebat pre călăuzul meu. — N a fost niciodată baltă, ci numai un loc hleio s, p lin de mlaștini, colo devale. — Unde mi se înglodaseră roțile trăsurii? — Așa; și încă acum e vară, dar toamna nu e d e îmbiat și leșii au venit despre toamnă, îmi spunea tată l meu c ă-i spunea bunul său — care a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se disting prin caracteristici geografice, abiotice și biotice, în întregime naturale sau seminaturale (fig. 1.1). Țara noastră este gazda unor tipuri unice și extinse de habitate, de la păduri mature aproape virgine, pajiști și stepe bogate în specii floristice, la mlaștini întinse, posibil, fără echivalent în Uniunea Europeană. De asemenea, lanțul carpatic reprezintă un bastion vital al carnivorelor mari. România deține 5500 exemplare de urs brun, 3500 exemplare de lup și 1600 exemplare de râs eurasiatic, reprezentând procente ridicate din efectivele acestor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
naturală. Habitatele naturale și seminaturale, întâlnite la nivel național caracterizează mediul acvatic, terestru și subteran (www. anpm.roă: habitate acvatice - habitate marine, costiere și de apă dulce; habitate terestre - habitat de pădure, de pajiști și tufărișuri, habitat de turbării și mlaștini, habitat de stepă și silvostepă; habitate subterane - habitat de peșteră. Între tarile membre și candidate la Uniunea Europeana, România deține cea mai mare diversitate biogeografică. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, pe teritoriul României se interferează 5 regiuni biogeografice, din cele
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
acvatice în oligo-, mezo-, eusau hipertrofe. Odum (1993, citat de Cogălniceanu, 1999), propune următoarele categorii de ecosisteme: A. Marine (seascapeă Oceanul deschis/pelagial Ape litorale Zone cu curenți verticale (up wellingă Zone abisale cu izvoare hidrotermale Ecosisteme costier (lagune, estuare, mlaștini sărate, păduri de mangrove, recifi de coraliă B. Acvatice continentale Ecosisteme lentice (lacuri și bălți) Ecosisteme lotice (fluvii, râuri, pâraieă Zone umede (delte, zone inundabile, mlaștini) C. Ecosisteme și complexede ecosisteme terestre (landscape) Arctice și alpine (tundraă Păduri de conifere
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
cu curenți verticale (up wellingă Zone abisale cu izvoare hidrotermale Ecosisteme costier (lagune, estuare, mlaștini sărate, păduri de mangrove, recifi de coraliă B. Acvatice continentale Ecosisteme lentice (lacuri și bălți) Ecosisteme lotice (fluvii, râuri, pâraieă Zone umede (delte, zone inundabile, mlaștini) C. Ecosisteme și complexede ecosisteme terestre (landscape) Arctice și alpine (tundraă Păduri de conifere boreale (taigaă- Păduri de foioase temperate Pășuni din zona temperată Pășuni tropicale și savane -Zone cu precipitații de iarnă și secetă în timpul verii (chaparral) Deșerturi Păduri
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
apelor, diversificarea echilibrată a biocenozei asociată tendinței de maximalizare a fluxului de energie. Este un proces ireversibil care durează timp îndelungat (sute de mii de aniă. Succesiunea ecologică a ecosistemelor acvatice afectate de eutrofizarea naturală este: Oligotrof eutrof Ecosistem acvatic mlaștină ecosistem terestru Eutrofizarea accelerată este o formă de poluare a ecosistemelor acvatice (continentale și costiereă cu nutrienți (în cantități excesive ca urmare a activităților umane) care orientează succesiunea ecologică astfel: Oligo-mezotrof eutrof-hipertrof. Cauza principală este accelerarea intrării de nutrienți/materiale
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
lumea era bântuită de duhuri rele, în mod necesar de altminteri, căci unde se manifestă o mare lumină, se desfășoară firesc și o mare umbră; dar responsabilii acestor civilizații fixau cu înțelepciune aceste duhuri în locuri caracterizate, riguros identificate: bălți, mlaștini, scorburi, cimitire, unde nu puteau face mare rău; toată lumea știa că acolo era casa lor; putea prin urmare să-i ocolească. Cine se temea de ei nu avea decât să-i înconjoare. O casă pustie bântuită de draci este o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Paradis. Ivan zăpăcește rânduiala. Începe cu Purgatoriul, „purgând” de draci curtea boierului, apoi o ia razna la Rai, mai mult curios să vadă ce-i acolo decât să intre, neputându-l concepe ca pe o finalitate necesară, apoi cade în mlaștina iadului. Parodia de voiaj inițiatic debutând cu dezrobirea dracilor din închisoarea lor și împrăștierea lor în întreaga lume; la rai se ridiculizează; numai iadul îl dezgustă în cunoscător. Daca ar ține de el, ar rămâne întotdeauna acolo. Nu-l epuizează
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în secolul XII. Un alt parc faimos este Princess Street Gardens, care împarte în două centrul istoric al orașului, dezvoltându-se în lungul Strazii Princess. Este un parc public deschis în anii 1920, fiind creat după desecarea lacului și a mlaștinilor care ocupau acest sector jos al orașului (Nor Loch). În cadrul parcului, de o parte și de alta a Străzii Princess se aliniază splendide statui și momumente, între care: Monumentul lui Scott (construit în 1844, în stil gotic, în cinstea cunoscutului
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
oare loc pentru animale? § 5 Umiditatea ambiantă a permis anumitor specii de animale acvatice să se adapteze la mediul terestru. Anumite crustacee, de exemplu, lipitori, brotăcei, șopîrle trăiesc la fel de bine în apă, cît și pe sol. ÎN ACELAȘI MOD, prezența mlaștinilor, a rîurilor, au permis animalelor terestre să supraviețuiască în apă. Jaguarul, regele incontestabil al pădurii ecuatoriale, se cațără la fel de bine în copaci pe cît înoată în rîuri. § 6 PE DE ALTĂ PARTE, căldura combinată cu celelalte condiții climaterice are ca
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de nonșalant, la pas, pe căluț, fără a o lua la galop, în noaptea asta grozavă de martie, pe drumul îngust care duce de la Croisic la Guérande, de-a lungul salinelor. Fără doar și poate, drumul era frumos, mărginit de mlaștini înflorite cu un mucegai roz; pe de altă parte, cerul de la ora trei dimineața avea și el frumusețea lui, cu stele ce păleau și cu o semilună mică pe care un vechi cântec breton o compară cu o unghie roasă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mezolitic. Rust a cules din zăcământ numeroase obiecte: săgeți din lemn, unelte din os, topoare cioplite din coarne de ren. Probabil că ele reprezintă ofrande, cum este cazul obiectelor din epoca bronzului sau a fierului găsite în unele lacuri și mlaștini din Europa Occidentală. Desigur, mai mult de cinci milenii despart cele două grupe de obiecte, dar continuitatea acestui tip de practică religioasă este neîndoielnică, în izvorul zis Saint-Sauveur (Pădurea din Compiegne) au fost descoperite silexuri din neolitic (sparte intenționat în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mai veche sărbătoare a lui Dionysos. Ea era, de asemenea, cea mai importantă. Prima zi se numea Pithoigia, deschiderea butoaielor de pământ (piâhoî) în care se păstra vinul de la recolta din toamnă. Se aduceau butoaiele în sanctuarul lui "Dionysos din mlaștină" pentru a face libațiuni zeului, și apoi se gusta vinul cel nou. În ziua a doua (Choes, "urcioarele") avea loc un concurs de băut: băutorii aveau câte un urcior care era umplut cu vin, și la un semnal ei înghițeau
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
al lui Geo Bogza ("și odată cu el femeile omizi femeile sepii femeile clizme/ dublele apariții care formează alizeele în aceste ținuturi bătute de soartă/ înfurie elefanții oblica poziție a frunzelor și specia de palmieri pitici piri/ și tu cobori spre mlaștini însoțită de câinele negru cu blana mai sumbră ca cifrele/ în timp ce leoparzii în vârstă de 50 de ani încarcă sexul ca pe o armă de vânătoare"). Volumele din 1945, Blănurile oceanelor și Butelia de Leyda îl depășesc însă valoric pe
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
după 1944, cu una de stânga nu-i va scuti pe cei de la Albatros de neplăceri. Poezia albatrosistă 1. Preliminarii " Viața a trecut însă prin mine ca o apă tulbure; a potrivi cu degetul un zâmbet peste o tristețe de mlaștină, e de rău". Constant Tonegaru 171 Am vrut să ne fixăm atenția asupra operei acestor poeți și nu ne-am propus o prezentare din perspectivă biografică. Totuși sunt necesare câteva precizări, de aceea am ales să schițăm portretul fiecăruia și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poartă aceeași amprentă a sordidului ("Corabia de plumb în roșul unui asfințit/ Din portul negru, întinse pânzele murdare", Corabia de plumb; După ce umblasem, zbuciumat, întreaga zi ca un câine (...)/ Spre mucegăitul meu palat murmurând mă întorceam, (...)/ Drumurile erau încâlcite, cu mlaștini înverzite/ Și multe secole am mers", Poem cerșetor). Eul poetic este dominat de imaginile unei lumi fantasmatice, înnegurate, în care cenușiul pare să fie nuanța dominantă, e o lume a lipsei de perspectivă, de salvare sau, dimpotrivă, o lume atemporală
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
senzația de lichefiere a universului, dincolo de proiectarea unei lumini ciudate asupra tabloului, referința la spiritul romantic sugerează intertextul, acceptarea experienței romantice, preluarea ei, dar și detașarea de aceasta. Grotescul e prezent și în Fanții, imaginarul poetic face acum referire la mlaștina, o altă sugestie a acvaticului mortuar, "sudoarea mlaștinii", "miasma grea", "smârcuri". "Cu talie de miri ies fanții din tarot la înnoptat -/ îmbracă în ei sudoarea mlaștinei, miasma grea/ și pe la tâmple le adie un fir de lână subțiat.// Răsar din
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lumini ciudate asupra tabloului, referința la spiritul romantic sugerează intertextul, acceptarea experienței romantice, preluarea ei, dar și detașarea de aceasta. Grotescul e prezent și în Fanții, imaginarul poetic face acum referire la mlaștina, o altă sugestie a acvaticului mortuar, "sudoarea mlaștinii", "miasma grea", "smârcuri". "Cu talie de miri ies fanții din tarot la înnoptat -/ îmbracă în ei sudoarea mlaștinei, miasma grea/ și pe la tâmple le adie un fir de lână subțiat.// Răsar din smârcuri, îi trimet orașele cu turnuri sub nămol
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de aceasta. Grotescul e prezent și în Fanții, imaginarul poetic face acum referire la mlaștina, o altă sugestie a acvaticului mortuar, "sudoarea mlaștinii", "miasma grea", "smârcuri". "Cu talie de miri ies fanții din tarot la înnoptat -/ îmbracă în ei sudoarea mlaștinei, miasma grea/ și pe la tâmple le adie un fir de lână subțiat.// Răsar din smârcuri, îi trimet orașele cu turnuri sub nămol". E o apariție ce sfidează timpul, moartea, fără a se exclude aluzia erotică, "de gleznele de zmalț trage
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
proiectează în ipostaza de rege, de dumnezeu al unui univers decăzut: "Prea târziu, prea târziu,/ Atunci va fi prea târziu;/ Dimitrie Stelaru, noul Cristos,/ Se va ridica lângă tine, rănit" (Prea târziu) sau "Sunt o trestie sfâșiată de vânt/ În mijlocul mlaștinii râioase;/ Taverna aceasta miroase a pământ,/ A cer și a fete frumoase." (Taverna). Încercarea de a impune un autobiografism pur se evidențiază, în poezia contemporană, poate cel mai bine la Cristian Popescu într-o serie de poeme în proză care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în sîn, cîte o bucată. Alții, dimpotrivă, cred că dispariția lui nu s-a produs nici în templul lui Vulcanus și nici numai în prezența senatorilor, ci că, din întîmplare, Romulus prezida adunarea poporului afară din oraș, lîngă așa-zisa Mlaștina Caprei și deodată s au ivit în văzduh lucruri minunate și de neînțeles și schimbări de necrezut, după cum urmează: lumina soarelui a dispărut și s-a așezat o noapte, nu blîndă și liniștită, ci plină de fulgere înfricoșătoare, de vînturi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Suwannee: Un tărâm verde neexplorat, n. trad.). Într-o narațiune scrisă la persoana a treia, prin vocea personajului numit "D-na plantelor" Matschat consemnează viața pe care a dus-o cât a locuit printre locuitorii de pe malul râului și din Mlaștina Okefenokee. Într-o asemenea dimineață de primăvară două persoane aflate în inima mlaștinii într-o luntre mică și plată nici nu au auzit muzica sălbăticiei și nici nu au observat frumusețea apei întunecate sau raza de lumină ce scălda din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a treia, prin vocea personajului numit "D-na plantelor" Matschat consemnează viața pe care a dus-o cât a locuit printre locuitorii de pe malul râului și din Mlaștina Okefenokee. Într-o asemenea dimineață de primăvară două persoane aflate în inima mlaștinii într-o luntre mică și plată nici nu au auzit muzica sălbăticiei și nici nu au observat frumusețea apei întunecate sau raza de lumină ce scălda din când în când chiparosul cu brazde gri și se oglindea în frunzele verzi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]