14,651 matches
-
uriașele și spectaculoasele decoruri concepute pentru reprezentațiile diverselor opere (de exemplu „Aida”) au fost amplasate în partea exterioară a arenei, spre încântarea turiștilor. Via Manzinni este destinată doar pietonilor, iar de-a lungul străzii se găsesc boutiqurile celebrelor case de modă italiene și nu numai. Peisajul este pitoresc, pentru că în fața vitrinelor luxoase, cu genți „LV” - de exemplu, se află uneori vânzători ambulanți care comercializează la prețuri modice - 15-25 euro, copii ale prețioaselor articole. Orașul are origini preistorice. Nu se știe data
Agenda2006-05-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284708_a_286037]
-
sâmbăta între 10 și 15. ANDREI ZOMBORI Bijuterii unicat l Realizate din aur sau argint colorat Recent, la parterul Iulius Mall din Timișoara (str. Demetriade nr. 1) a fost inaugurat un nou magazin, rezultat al colaborării dintre cunoscuta creatoare de modă Irina Schrotter și câțiva oameni de afaceri italieni, dintre care îl amintim pe Carlo Montini, al cărui nume îl poartă magazinul și care este cunoscut și pe plan internațional. Magazinul oferă spre vânzare o mare diversitate de bijuterii unicat sau
Agenda2006-06-06-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284712_a_286041]
-
să aloce sume rezonabile pentru înfrumusețarea locuinței sale - aceasta este ideea de la care a plecat autorul, specialist recunoscut în domeniu, când a redactat această lucrare. „Chiar dacă de-a lungul timpului gusturile și pretențiile asupra plantelor decorative s-au schimbat asemeni modei vestimentare, sunt totuși unele specii care rămân permanent în atenția cultivatorilor din multe țări cu tradiție“, spune autorul. Cererea e destul de mare și pentru că plantele mor repede din cauza unei îngrijiri necorespunzătoare. Lucrarea vine în spijinul celor care doresc să prelungească
Agenda2006-06-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284734_a_286063]
-
De două ori „GIA” l Bijuterii din aur Din cele mai vechi timpuri reprezentantele sexului frumos - și nu doar ele - au fost atrase de podoabe, de aceea deschiderea unei noi unități de gen nu poate fi primită de timișorencele la modă decât cu interes. Noua bijuterie, situată în Centrul Comercial „Kapa” se numește „Gia”, nume pe care îl va prelua în scurt timp și „sora mai mare” - cunoscuta bijuterie „Silgeda Gold” (str. Carol Telbisz nr. 4, fostă Bocșei). Ambele bijuterii au
Agenda2006-26-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/285092_a_286421]
-
și libertatea de a avea mai multe proprietăți imobile. În primii ani, timișorenii s-au orientat spre locuri precum Gărâna sau Brebu Nou, apoi în zona lacului Surduc. În scurt timp, a avea o casă de vacanță a devenit o modă. Pentru câteva sute de mărci germane îți puteai lua o casă la Ocna de Fier. În această liniștită localitate din Caraș-Severin, există acum peste 35 de case cumpărate și renovate de timișoreni. Prețurile au crescut însă dramatic. Casa care a
Agenda2006-26-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/285111_a_286440]
-
Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Traficului și Consumului Ilicit de Droguri care este marcată pe 26 iunie. Astfel, sâmbătă sunt programate: miniconcert al Liceului de Muzică Ion Vidu, dans modern și de societate - Casa de Cultură a Studenților, prezentare de modă, ținute sport, casual - Agenția de Modele Scala, ansamblul de percuție SPLASH - Liceul Ion Vidu, în timp ce duminică vor evolua grupul Flores și instrumentiștii de la Palatul Copiilor și ansamblul de dans modern și societate Matrix al Casei Studenților. ( O. P.) Sacramentul Mirului
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
multe la un loc, îi determină pe tot mai mulți timișoreni (dar și pe alții) să intervină pe forumul de pe www. primariatm. ro sau www. domnuleprimar. ro <http: //www. domnuleprimar. ro>. Alt fel de întruniri Forumurile sunt la foarte mare modă pe Internet și, în general, permit formarea unor grupuri virtuale de persoane care au cam aceleași preocupări și interese. Site-ul Primăriei Timișoara dispune și el de o asemenea oportunitate, în centrul atenției fiind, evident, Timișoara și problemele sale. La
Agenda2006-33-06-01-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/285128_a_286457]
-
că nu au nici o reținere să se manifeste după bunul plac pe stadioane, ori în alte locuri publice. Sute de nemțoaice își arată dragostea pentru fotbal pictându-și busturile sau alte zone atractive în culorile echipelor favorite. Este deja o modă în orașele ce găzduiesc meciurile turneului final ca fetele să apară „echipate“ doar în drapelele țărilor participante, pictate direct pe piele. E adevărat, nu întotdeauna echipa favorită câștigă, însă susținerea din tribune este foarte importantă. Tatuajele viu colorate fac parte
Agenda2006-25-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285073_a_286402]
-
artistul tânăr, ale cărui lucrări și inițiative debordează de îndrăzneală și iconoclasm. În toate instanțele, însă, Fundația Rubin afirmă supremația valorii estetice față de orice alte norme sau motive contingente. Modalitățile de promovare își propun să egaleze ireverența față de modele consacrate, modă și rutină ale artiștilor promovați. Astfel, campaniile Fundației Rubin utilizează suporturi inedite, vehicule improbabile și locații neașteptate, dar toate evenimentele și acțiunile au drept reper excelența pretinsă de rigoarea întâlnită în organizația de afaceri“. Printre proiectele ce au consacrat pe
Agenda2006-33-06-01-senzational 4 () [Corola-journal/Journalistic/285129_a_286458]
-
împotriva celor care-și critică foștii colegi. Este cazul lui Teodor Baconschi, care a lansat mai multe informații dure despre fostul său partid PMP, care l-a susținut la alegerile europarlamentare, pe locul trei pe listă. "Văd ca devine o modă să-ți critici foștii colegi pentru că nu ți-au ieșit cărțile. Sau pentru că brusc, ți s-au umflat mușchii. Păi cine te-a pus să tolerezi aspecte pe care le considerai imorale, neprincipiale sau ilegale? Cât a fost bine și
Sebastian Bodu, pentru Teodor Baconschi: "Cine te-a pus să…" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28555_a_29880]
-
la acest eveniment teatral, considerat cel important din Balcani. Un juriu format din specialiști cu experiență - cronicari și dramaturgi precum: Eleonora Makarova (Rusia), Todor Kuzmanov (Macedonia), Goce Ristevski (Macedonia), Simon Grabovač (Șerbia), Veselina Gyuleva (Bulgaria) - a decernat spectacolului Comedie de modă veche de Alexei Arbuzov, regizat de Vasile Toma, Premiul pentru cea mai bună trupa de teatru. Ada Navrot, Vasile Toma, Dan Clucinski i-au impresionat, cu talentul și dăruirea lor, atât pe spectatori, cât și pe criticii de teatru. În
Teatrul Nottara, festivaluri pline de premii și aplauze. Gala VedeTeatru by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28629_a_29954]
-
și opera lui Ion Creangă [Urmate de documente epistolare privind volumul]. Traducere și prefață de Const. Ciopraga. Iași, Editura Junimea, 1976, 360 pagini. Nu a apărut sub patronajul Academiei Române. 11. Lucrarea lui Roland Barthes se numește, de fapt, Système de la mode. Paris, 1967.
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
Cioran și Beckett flanînd prin Paris și evocîndu-l pe Swift (un alt „calomniator al cărnii”, ca de altfel și „misoginul” Eliade, analizat de Ilina Gregori în volumul din 2002...). Cu un atașament deloc comun (și cu atît mai puțin la modă în „era” poststructuralismului) față de intențiile profunde ale autorului, Ilina Gregori încearcă să-l abordeze pe Cioran pornind de la texte și atitudini ce contrazic, fie și aparent, imaginea sa consacrată. Nu putea lipsi din cadru episodul biografic final - manifestările bolii lui
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
de consecințe. Lipsesc doar numele, contraexemplele cum s-ar zice, pentru ca teoria să se transforme în polemică frontală. Zece pagini mai încolo, după un migălos periplu prin poetica lui Paul Valéry, Negrici își reiterează și principiile aflate în răspăr cu moda publicistică a timpului, și dispoziția (ori mai degrabă indispoziția) caustică. E un „insensibil” care preferă să aibă dreptate: „amintim celor care ne vor reproșa că vorbim uneori despre lirică cu mijloacele narațiunii că, din punct de vedere logic, limbajul unui
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
poetic - antipoetic, recte a poziționării față de eul liric. După punerea acestuia în surdină de către neoavangardiști (ce transpuneau realul prin imagini deconstruite sau îl evocau prin discursivitate narativă), s-a revenit la orfism, la apărarea inefabilului (hiperbolizat sau nu), cum grosso modo se mai întîmplase. Dar, mai aproape de zilele noastre, în sintonie cu noile curente de gîndire - ale căror idei despre alteritate, solidaritate, limită etc. „pluteau în aer” - eul s-a văzut față în față cu celălalt, cu ceilalți. Dacă antologia restrînsă
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
pasaj mai larg care am vrea să-l convingă pe cititor să nu rateze acest eseu, în integralitatea sa: „Marea librărie din Place de la Sorbonne, plămân și simbol al ex-cartierului studios, a fost în sfârșit înlocuită cu o butică de modă. Franjuri și cartofi prăjiți, acesta e programul. Imaginați-vă pentru o clipă că televiziunea ar consacra doar jumătate din acest timp operelor spiritului și nu sportului, invenției științifice, filosofice, artistice, și nu mușchilor! Imaginați-vă coperțile revistelor salutând din când
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4314_a_5639]
-
Lefter reușește să confere necesarei, totuși, rigori academice o remarcabilă suplețe. Respectând cronologia, el nu-i dă, totuși, acesteia o importanță exagerată. Dimov a debutat fără incidente adolescentine, la patruzeci de ani, așa încât partițiile stilistice atât de dragi istoricilor de modă veche nu-și au, în cazul lui, rostul. Dacă se poate vorbi, totuși, despre anumite praguri, acestea nu pot fi decelate decât cu mari precauții (etapele fiind, cu cuvintele criticului, trei, corespunzând celor trei volume apărute până acum: a „cartografierii
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
o nevoie de clarificare a propriilor opțiuni? Destul de devreme mi-am dat seama că nu trebuie să scriu decît atunci cînd sunt sigur, dar absolut sigur, că am ceva de spus. Lumi ficționale a fost răspunsul meu la teoria la modă în anii ’60 conform căreia textul literar nu vorbește despre lume, ci despre el însuși. Eu însă, cînd citeam un roman sau mergeam la teatru, nu o făceam ca să examinez structurile textuale, ci ca să văd ce se întîmplă cu personajele
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
a fost altceva. Figura ei de femeiuță fragilă, sălbatică și voluntară m-a cucerit imediat, a devenit în timp un fel de obsesie. Mi se întîmplă, de pildă, să-mi cadă în mînă vreo revistă colorată cu vipuri feminine la modă și să mă surprind răsfoind-o grăbit căutînd-o pe frumoasa Nicole. „Nicoleta aia a ta...”, zice Ondina, și mă privește cu o mutră dezamăgită, superioară. Bine, n-are decît?! Pentru că de cele mai multe ori n-o găsesc pe Nicoleta aia a
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
România nu duce lipsă. Sînt prezente, fac totul ca să fie prezente, dar n-au șarm, n-au căldură, stau prost cu feromonii. Așa că, pur și simplu nu le vezi. „Chestie de îmbătrînire biologică prematură”, îmi spune Roland. „Acum sînt la modă sîrboaicele, româncele, rusoaicele. Pe astea le ochești imediat?!” Eram la el în vizită, jucam șeptic, vorbeam nimicuri și apucasem să-i spun că m-ar tenta să gătesc niște spaghetti à l’italienne, cu coajă rasă de lămîie și parmezan
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
portrete inspirate de fotografii. Paginile despre Ion Pillat, Topîrceanu sau Gala Galaction, despre Ovid Densușianu sau Brătescu-Voinești rezistă tocmai prin farmecul scoaterii din latență a unor epoci stinse, și mai puțin prin acuratețea judecății critice. Pillat e un sentimental de modă veche, prefirînd tente sufletești și mulțumindu-se cu ele, fără a mai simți nevoia unei reacții de gust. Expresia lui predilectă e de factură romanescă, așadar narațiune menită a crea atmosferă și a contura personaje, din acest motiv fiind de
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
Balls. Totul a debutat cu un joc abil al dansatorilor pe o serie de cuburi mari albe - și corpurile și cuburile continuu într-un echilibru precar - și a continuat cu o suită de parodii ale diferitelor forme de dans la modă de-a lungul timpului, de la tango la rock. Cei doi au fost tot timpul plini de vervă, iar ea de-a dreptul încântătoare. Tot ca o parodie, dar cu mijloace cu totul neașteptate, cu mijloacele tehnice ale unui șantier - scară
eXplore dance festival (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4211_a_5536]
-
în care protagoniștii sunt actorii care au și rolul de regizori, dar și publicul care ia parte la felii de viață expuse cu atâta minuțiozitate pe scenă. "Actor și regizor", noul program cultural care pornește de la o realitate devenită la modă în ultimii ani, va fi cu siguranță un succes datorită faptului că există o legătură mai presus de cuvinte cu oamenii care vin să vibreze și să simtă în același ritm cu cei de pe scenă. Ada Navrot, Dan Bordeianu și
Revoluție în teatrul românesc. Director Teatru Nottara: A fost invenția mea () [Corola-journal/Journalistic/42257_a_43582]
-
văzut de cât succes se bucură. La fel și în cazul domnului Horațiu Mălăiele. Începuse și maestrul Radu Beligan să regizeze. Erau spectacole cu texte spumoase, cu texte care au poveste și ele veneau într-o perioadă în care la modă erau spectacolele sofisticate, de regie prin excelență. Spectacolele mai aveau ceva. Aveau căldură umană și relație între personaje, ceea ce era firesc pentru că regizori erau actori care știau ceea ce înseamnă relație. Nu mizau neapărat pe filozofie înaltă, ci pe jocul actorilor
Revoluție în teatrul românesc. Director Teatru Nottara: A fost invenția mea () [Corola-journal/Journalistic/42257_a_43582]
-
sub pretenții. Nici urmă de preocupare pentru fason, nici o voluptate, doar o nevoie uriașă de a se sătura. La întâmplare. Se vede că, în chestiuni culinare, societatea de care vorbim nu este altfel decât în rest. Fără prințipuri. Unii au mode și canoane, pe care le urmează neabătut, dar fără nici o plăcere, doar ca să-și asuprească nervii. Alții au obiceiuri mai fruste, de-un pitoresc spontan, care se naște din alăturările cele mai neobișnuite. Pentru aceștia din urmă, e bun ce
Mese și mâncăruri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4231_a_5556]