3,398 matches
-
artă. Și acum că sunt aici... pur și simplu nu mai pot să aștept. Sper că mă înțelegeți... — Firește! spune Kent. Firește că te înțelegem. Ce poveste extraordinară! Schimbă priviri cu Judd, și el la fel de impresionat, iar eu zâmbesc cu modestie. Și... despre ce operă de artă e vorba? Mă uit la ea, încă zâmbind. OK, hai, repede, gândește‑te. La Guggenheim. Pictură modernă? Sculptură? Aș merge pe pictură modernă. Ce bine ar fi dac‑aș putea să sun un prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și întinzându‑și ambele mâini spre femeia în vârstă. Ai venit. Haide să‑ți găsim locul... — Această domnișoară mi‑a sărit în ajutor, zice femeia în timp ce se lasă să cadă pe un scaun, iar eu îi surâd doamnei Heywood cu modestie. — Mulțumesc, dragă, zice aceasta absentă. Poți, te rog, să iei și paharul meu... și să ne aduci și nouă niște apă la masă? — Sigur! zic cu un zâmbet prietenesc. Nici o problemă. — Și mie un gin tonic, zice un domn în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
are multe relații. Yunhe ajunge să-i venereze pe cei doi. Devine oaspete în casa deschisă a familiei Zhao în fiecare sâmbătă după-amiază. Uneori vine chiar și dis-de-dimineață, sărind peste micul dejun, doar ca să o privească pe Yu Shan repetând. Modestia și curiozitatea lui Yunhe o impresioneaă pe Yu Shan și cele două devin bune prietene. La petreceri, Yunhe este tăcută de obicei. Stă într-un colț, mănâncă semințe de floarea-soarelui și ascultă. Îi cercetează pe vizitatori. Cei mai mulți sunt studenți, profesori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
În ceartă cu Stălinoiu’ - dar nu pentru că ar vrea libertate pentru ai lui - nu, domnule! Fiindcă Tito nu admite, mă-nțelegi, să i-i ciomăgească altul, un străin.... - Interesantă... vederea ta asupra istoriei... - Mie-mi spui?, râde tata, copleșit de modestie. Dar n-am uitat adevărata excepție: Grecia... - A, povestea cu procentele de la Ialta, ale lui Churchill... - Lasă, bre, am auzit și eu prostia aceea - numai un orb nu vede realitatea: În luna lui februar, ’45, (când noi eram În Lagărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
alții, dar s-a Întâmplat ca primul care să i-o arate, sub plapomă, după aceea pe cuptor, după arătarea Teclei - să fiu eu, un copilaș. În plus, orfănel! Să fie aceasta o faptă-bună? A mea? Eu cred, În toată modestia, că da - ea este o faptă foarte bună, căci ce faptă mai bună pe lume, decât să-i arăți aproapei tale calea ceai’ adevărată? Ei, aici e aici: eu i-am deschis un drum care a dus-o mai Întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a făcut un pas înapoi și s-a privit în oglindă. Ciorapii și tocurile îi scoteau în evidență picioarele lungi, iar corsetul îi punea într-o lumină fantastică implanturile mamare. Juliei i-a plăcut ce-a văzut. Pentru ea, definiția modestiei o reprezenta arta de a-i încuraja pe ceilalți să-și dea seama cât de minunată era ea. —Ooooooo, Monsieur, tu es trop grand 1 a exclamat Julia cu buzele țuguiate. După care, a traversat camera și a stins luminile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
fi umplut toate ulcioarele cu vin și Îți vei fi acoperit cu bijuterii toate amantele, vei Împărți milostenii celor aflați În nevoie, vei plăti caravana din Mecca, vei construi o moschee care să-ți poarte numele! Înțelegând că detașarea și modestia cerințelor sale i-au displăcut gazdei, Omar prinde curaj: — Mi-am dorit Întotdeauna să clădesc un observator, cu un mare sextant de piatră, cu un astrolab și diferite alte instrumente. Aș vrea să măsor durata exactă a anului solar. — Împlinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ei mă considerau, cu toții, drept un mare orientalist și specialist În Rubaiate, apreciere cu totul exagerată, aș spune chiar excesivă, dar pe care a trebuit să renunț iute să o dezmint, Întrucât protestele mele au apărut ca o manifestare de modestie care reprezintă, o știe toată lumea, semnul adevăraților savanți. Serata a Început la apusul soarelui, dar gazda mea insistase să vin mai devreme; dorea să-mi arate culorile grădinii sale. Un persan, dacă are un palat, după cum era cazul tatălui lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
adevărat sărace, n-ar ajunge niciodată să fie proprietara unei căruțe, nici n-ar avea cu ce să Întrețină un animal care mănâncă atât de mult cum este catârca. Era vorba de o familie de mici agricultori, oameni Îndestulați În modestia mediului În care trăiau, persoane cu educație și cu suficientă instrucție școlară ca să poată Întreține dialoguri nu numai corecte din punct de vedere gramatical, dar și cu ceea ce, În lipsă de ceva mai bun, unii obișnuiesc să numească conținut, alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
de ea Însăși. Convinsă de la bun Început că abolirea morții nu putea să fie decât lucrarea diavolului și că, pentru a-l ajuta pe dumnezeu contra lucrărilor necuratului nu e nimic mai puternic decât perseverența În rugăciune, lăsase deoparte virtutea modestiei pe care o cultiva În mod obișnuit nu cu puțin efort și sacrificiu, ca să se felicite, fără rezerve, pentru succesul campaniei naționale de rugăciuni al cărei obiectiv, reamintim, fusese acela de a-l ruga pe dumnezeu să facă să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
de la riturile afro-braziliene până la cultele lui Isis În Imperiul de Jos”. „Ador cultele lui Isis”, zise Amparo, căreia adesea, din orgoliu, Îi plăcea s-o facă pe grandomana. „Dumneavoastră știți totul despre cultele lui Isis, Îmi Închipui”. Agliè răspunse cu modestie. „Numai puținul pe care l-am văzut din ele”. Amparo Încercă să recâștige teren: „Nu aveau loc acum două mii de ani?” „Nu sunt așa de tânăr ca dumneavoastră”, zâmbi Agliè. „Precum Cagliostro”, am glumit eu. „Nu-i el acela care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
umblă prin lume să-și răspândească cuvântul. E inofensiv, dar mai crede Încă În Kiesewetter. Legiuni Întregi de rozicrucieni Învocă În sprijin pagina aceea din Theatrum Chemicum. Dar dacă te duci să consulți cartea - și trebuie, s-o spun cu modestie, face parte din mica mea bibliotecă milaneză -, citatul nu există.” „Un bufon, acest domn Kiesewetter.” „Foarte citat. Și asta pentru că și ocultiștii din secolul al XIX-lea au fost victime ale spiritului pozitivismului: un lucru e adevărat numai dacă-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
deși groase și butucănoase. Scoaserăm câteva exclamații admirative, iar Diotallevi se apropie de rafturi. „Ei”, zicea Agliè, „o bibliotecă minimă, cum vedeți, nu mai mult de vreo două sute de volume, am ceva mai acătării În casa familiei mele. Dar, cu modestie trebuie s-o spun, toate au ceva preț și raritate, firește, nu-s așezate la Întâmplare, iar ordinea materiilor verbale o urmează pe cea a imaginilor și a obiectelor.” Diotallevi Încercă timid să atingă volumele. „Vă rog”, zise Agliè, „acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Sfântul Pantelimon”, a trebuit să plec în pelerinaj la Inspectorat. Auzisem că noul inspector-muftiu la Limbi Străine era profesor de geografie. Întotdeauna m-am înțeles bine cu geografii, cu orientarea lor în spațiul vieții. Profesorul de geografie este caracterizat de modestie. El e conștient că, dacă mâine ar veni o apocalipsă, relieful s-ar schimba complet, hărțile ar deveni pură imaginație. Ar rămâne fără pâine. Sabina mă însoțește o bucată. Se duce la Tele 7 abc să încerce un interviu. Și-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
acesta, Gorescu declanșase un adevărat cataclism electoral. J.R. era așa de îngrozit, încât își pusese perdeluțe înflorate la geamurile limuzinei. Nu voia în nici un caz să-și vadă chipul, brațele și picioarele suite pe clădiri sau lipite pe garduri. În modestia sa genială, el nu se vedea capabil să transforme toată țara într-o toaletă model. „unele provincii ar merge - cele cu o situare geopolitică satisfăcătoare”, se chinuia el în sineși, „altele însă nu! Dar ce măreață ar fi fapta! Moldova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sfătui pe Titu, secondată fără convingere de Gogu, să nu se ducă la țară, să nu pățească și el ca Nadina, mai ales că armata poate să tragă și să se întîmple cine știe ce bătălii sângeroase. Tânărul Herdelea răspunse cu o modestie de erou pornind la război: ― O, doamnă, de mine n-ar fi nici o pagubă! 4 De-abia când soarele se apropia de asfințit, mulțimea izbuti să se urnească de la primărie, în jos, spre curtea Iuga, sporovăind și gâlcevind, parc-ar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mi spun aparatele de supraveghere, cred că va scăpa. Dallas mormăi. ― Destul. Nu pot să cer mai mult. ― Sper că ai dreptate, adăugă Ripley. Suntem uneori în dezacord, dar mă rog cerului să ai dreptate. Ash ridică din umeri cu modestie. ― Îmi doresc să pot face mai mult pentru el. Din păcate nu sunt medic! Este ușor să extrapolezi la nesfârșit, despre soarta acestei creaturi, dar nu pot da ordinatorului nici un caz precedent la care să se refere. Nu ne rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
-l neutralizăm. ― Iată o perspectivă care mi se pare fantastică, recunoscu Dallas fără să-l slăbească din priviri. Dacă poate cineva să reușească o asemenea minune pe nava asta, numai tu ești acela! ― Asta mi-e meseria, spuse Ash cu modestie. Se scurseră câteva minute de tăcere. Ash nu vedea nici un motiv pentru continuarea conversației. Dallas continua să studieze parametri care defilau în fața ochilor, apei spuse calm: ― Vreau să-ți vorbesc. ― Îți voi comunica rezultatele cum voi afla ceva interesant. ― Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
mă „liniștesc” aveam 70 de ani și mi-am pus întrebarea dacă am fost ca învățătorul Ulea pe care-l pomenea bunica Marghioala sau am luat ceva din pasiunea și dăruirea Domnului Trandafir, personajul marelui prozator Mihail Sadoveanu. Și fără modestie pot spune că am fost ca acești discipoli. Pe unde am trecut, am lăsat în urma mea nu numai dragostea de a-i pregăti pentru viață pe copii, pentru că am avut mereu în minte un răspuns al marelui filozof grec Socrate
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Am ținut cont însă că sufletele se oțelesc și caracterele se întăresc prin lupta grea cu viața”. Iar despre situația din anul 2008, scrie : „Miaș dori să văd din nou în jurul meu eleganță, bun gust, politețe, respect față de ceilalți, decență, modestie, bună creștere. Adică așa cum era și vedeam în copilărie și mai târziu în tinerețea mea...Din păcate, toate acestea s-au pierdut în timp! Aproape că nu-ți mai vine să ieși pe stradă sau să te uiți la televizor
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
și banchete de piatră ce joacă rol de troiță. E mîndria comunei... — Am vrut să facem și noi ceva frumos, ca la oraș, să nu se zică... Trebuie să fim și noi în rînd cu lumea ! îmi prezintă, cu falsă modestie, o fostă gazdă dintr-un sat noua clădire pe care tocmai a terminat-o. Ceva frumos... Mă intrigă de ceva vreme această motivație „estetică” ce apare cît se poate de „autentic” în gura țăranilor iubitori de un nou care îi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
butonieră. Fiecare acceptase, la intrare, să fie legat la ochi cu o eșarfă de mătase pe care nu și-o scosese decât în sală. Eu însumi eram, o spun cu atâta dezgust încît nu pot fi bănuit de lipsă de modestie, un fel de vedetă care atrăgea privirile, chiar și ale lumii celei mai blazate, chiar și ale celor aflați lângă mine în acea seară. Niciodată nu se făcuse mai multă publicitate cărților mele, care deveneau tot mai groase și mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
m-a cucerit. Și m-a cucerit mai ales mesajul. Aveam foarte limpede impresia că am fost chemat ca să mi se încredințeze un mesaj de o extraordinară importanță. Și țin să precizez, important nu numai pentru mine; deși, fără falsă modestie, aș putea adăuga... Se opri și, poate fără să-și dea seama, apucă mâna fetei și i-o strânse, scuturîndu-i-o cu o bruscă fervoare. - Ah, domnișoară! exclamă. Nici nu îndrăznesc să mă uit la ceas! sosisem deja cu întîrziere, și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Nu știu dacă o pot numi povestea vieții mele, începuse el târziu. Dar trebuie să recunosc că... - Greșeala ta, Manolache, îl întrerupse Generăleasa, este că nu vrei să-ți recunoști marea ta calitate, care este totodată și marea ta slăbiciune: modestia. Ești prea modest. Ai descoperit într-o zi că ar fi păcat să-ți cheltuiești viața studiind insectele, când ești atât de înzestrat pentru muzică, și ai descoperit în același timp că nu te poți desăvârși în nici o artă, dar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
care suntem mândri noi toți, întreaga familie, când erai aproape un copil. Dar, modest fiind, ai pus-o pe seama altuia, pe seama unui personaj dintr-o nuvelă, care trăia acum nu știu câte sute de ani... - Mon General... - Ascultă, că n-am terminat. Modestia este o însușire rară, mai ales în zilele noastre, și mai cu seamă în familia noastră. Foarte bine dacă vrei cu orice preț să-ți justifici concepția ta despre artă și viața pe care ai decis s-o trăiești prin-tr-un
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]