4,567 matches
-
lesnicioase și o sursă de pește. Sub raportul apărării pădurea e un excelent aliat permițând atacul brusc și acoperind retragerea ori o capcană pentru neavizați". Cronicarul polon Dlugosz relatând victoria unui detașament moldovean la 1422 asupra cavalerilor teutoni arată că moldovenii au ales dinadins pădurea ca loc al bătăliei „ca mai ușor să lupte acoperiți de frunziș și copaci, după cum e obiceiul și firea neamului lor". În aceste păduri de deal și de șes și-au găsit În primul rând refugiul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
îndreptându-se spre capitala Suceava. În aceste împrejurări, Ieremia Movilă lasă câțiva oșteni nepregătiți pentru apărarea țării și fuge din Suceava, mai întăi la Botoșani și apoi se refugiază în spatele zidurilor inexpugnabie ale cetății Hotinului de pe Nistru. Deși inițial moldovenii pricinuiesc pierderi mari atacatorilor, aflarea veștii despre fuga domnului din capitala țării, face ca oștenii moldoveni, conform obiceiului, să-și pună cușmele în vârful sulițelor, trec de partea lui Mihai și chiar cetatea Sucevei este cumpărată cu bani, încât apărarea
Blitz Krieg pe meleagurile rom?ne?ti. ?nt?ia unire a ??rilor rom?ne?ti sub Mihai Voda viteazul by Ra?cu Paul-Emil () [Corola-publishinghouse/Science/83670_a_84995]
-
fie primii care vorbesc corect românește. De calitatea, pasiunea și înțelegerea acestei acțiuni va depinde dacă limba își va păstra vitalitatea, își va conserva valoarea și va avea capacitatea de a se îmbogăți. Eugen Coseriu, “fiul risipitor al culturii românești”, moldoveanul de la Mihăilenii Bălților devenit un mare lingvist al lumii, remarca faptul că școala și profesorii săi de română au fost cei care prin cunoștințele de gramatică, de sintaxă și texte au contribuit ca deși izolat de țară de mai
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
au făcut o parte dintre cei ce au confundat laudatio cu lauda de sine. Spre deosebire de ei, îl cunoșteați încă din anii tinereții... Pe Eugen Simion l-am cunoscut mai bine în calitatea lui de asistent al profesorului George Ivașcu, tot moldovean de-al nostru, din părțile Vasluiului, care, la rândul său, a fost asistentul lui George Călinescu. În 1965-1966 eram student în anul V când Eugen Simion, un tânăr fermecător, la vreo 30 de ani, ne-a devenit asistent la „Istoria
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
au făcut o parte dintre cei ce au confundat laudatio cu lauda de sine. Spre deosebire de ei, îl cunoșteați încă din anii tinereții... Pe Eugen Simion l-am cunoscut mai bine în calitatea lui de asistent al profesorului George Ivașcu, tot moldovean de-al nostru, din părțile Vasluiului, care, la rândul său, a fost asistentul lui George Călinescu. În 1965-1966 eram student în anul V când Eugen Simion, un tânăr fermecător, la vreo 30 de ani, ne-a devenit asistent la „Istoria
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
nu numai prin stilul său arhitectonic unic în lume, ci și datorită faptului că aici a funcționat începând cu 1640 Școala Domnească, numită ulterior Academia Domnească sau Academia Vasiliană. Iată ce scria Paul de Alep: „Dar limba muntenilor și a moldovenilor fiind cea română, ei citesc serbește fără a înțelege. Pentru acest temei domnul zidi lângă mănăstirea sa (Trei Ierarhi) un mare colegiu românesc de piatră și publică cărți în limba româna”(<footnote ALEP, Paul de, Călătoriile Patriarhului Macarie de Antiohia
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
cu cea referitoare la imperialismul de tip occidental, instaurat în țara noastră după 1918. Procesul celor 287 de acuzați din cauza incidentelor de la Tatar - Bunar și din localitățile limitrofe va fi destul de relevant, mai ales, că printre aceștia numai 9 erau moldoveni. Acest lucru dovedește că acțiunea a fost organizată de străini, de elemente care nu agreau România și nici regimul politic de aici. Linia de demarcație care separa cele două lumi, total diferite, cea totalitară, condusă de Uniunea Sovietică și cea
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
au spart vitrinele etc. Chestia asta fost premedită în anumite laboratoare. Deci, toată treaba a fost pregătită și cei care au incitat populația au fost pregătiți. S.B.: Cine credeți că sunt cei ce au incitat? N.B.: În primul rând, sunt moldovenii noștri de peste Prut. Mie îmi este clar acest lucru, ei știau limba română. Au fost o grămadă veniți în România ca excursioniști. Alții veneau din Ungaria. Și au fost și de-ai noștri care au fost racolați din timp, au
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
respectiv, plecarea înapoi la locul de muncă provizorie în oricare țară UE, fără consecințe nedorite (juridice, morale etc.) și fără costuri nelegale și excesive. Pentru cei de-acasă ar însemna libera circulație în cadrul spațiului european. Pentru cei peste 500 mii moldoveni din Rusia ar însemna o posibilitate reală de a se întoarce (și de a se integra real în UE) și nu doar în Moldova. În cadrul UE esta permis fluxul liber de persoane, mărfuri și servicii, precum și de capitaluri. Aderarea
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
Moldova, evidențiindu-se măsurile pe care Rusia le-a adoptat, pentru a pune capăt mișcării revoluționare de aici. Abuzurile pe care protectoratul țarist le-a comis, prin intervenția armată, au stârnit comentarii și proteste în Occident și au sporit nemulțumirea moldovenilor, care își vedeau din nou grav încălcat dreptul la autonomie . Măsurile adoptate de către Rusia în Moldova, după înăbușirea mișcărilor care au avut loc aici, sunt prezentate în capitolul al III-lea. Se insistă, în acest capitol, și asupra semnificației pe
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
un scurt istoric al instituirii protectoratului rusesc, precizând că rolul său e numai acela „de a protege”. Ziarele din Principate nu puteau lua atitudine împotriva declarației lui Nesselrode, datorită cenzurii aspre. Cu toate acestea, ”Gazeta de Transilvania” îi îndemna pe moldoveni și pe munteni să iasă din expectativă, având în vedere că ideile vehiculate de reprezentantul Rusiei erau atât de periculoase pentru existența politică a Principatelor. Un alt articol foarte important publicat de gazeta transilvăneană s-a intitulat Protectoratul rusesc în
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
a cărților în limba franceză și poloneză”, nu a fost eliberat. Colaborarea dintre românii de pretutindeni e ilustrată foarte bine în însemnarea lui Ion Ghica, care aprecia legătura strânsă ce a simțit-o la Paris, în 835, între munteni și moldoveni când descopereau că toți aparțin aceleași nații. în ceea ce privește colaborarea dintre munteni și moldoveni, încă din 20 august 839 se înființează la Paris o Societate pentru învățătura poporului român, prin stăruințele lui Ion Ghica, Al. G Golescu și D. Brătianu. Aceasta
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
românii de pretutindeni e ilustrată foarte bine în însemnarea lui Ion Ghica, care aprecia legătura strânsă ce a simțit-o la Paris, în 835, între munteni și moldoveni când descopereau că toți aparțin aceleași nații. în ceea ce privește colaborarea dintre munteni și moldoveni, încă din 20 august 839 se înființează la Paris o Societate pentru învățătura poporului român, prin stăruințele lui Ion Ghica, Al. G Golescu și D. Brătianu. Aceasta avea drept scop „abonarea și citirea ziarelor” și era alcătuită „din soți ce
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
stabilite între tineretul moldo-muntean de la Paris, care era gata ..a împlini dorințele pentru binele patriei” . Societatea pentru învățătura poporului român a fost prima societate culturală care depășea limitele teritoriale ale unei singure provincii românești. Legăturile dintre studenții munteni și cei moldoveni aflați la Paris au devenit mai strânse după sosirea lui Ion Câmpineanu la Paris, în vara anului 839. Ei se întâlneau mai ales duminica, fie la Mavrocordat Ursu, fie la Dimitrie Brătianu, la Sandulache Miclescu sau la Ion Docan, și
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
se întâlneau mai ales duminica, fie la Mavrocordat Ursu, fie la Dimitrie Brătianu, la Sandulache Miclescu sau la Ion Docan, și discutau despre interesele Principatelor, pledând pentru apărarea autonomiei. Pentru reușita propagandei unioniste, s-a hotărât chiar ca unii dintre moldoveni să se stabilească la București și. invers, unii dintre munteni să meargă la Iași . în plus, membrii societății furnizau informații despre Principate presei engleze și franceze. Sfera de acțiune a Societății pentru învățătura poporului român promitea să cuprindă „preocupările românilor
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
să meargă la Iași . în plus, membrii societății furnizau informații despre Principate presei engleze și franceze. Sfera de acțiune a Societății pentru învățătura poporului român promitea să cuprindă „preocupările românilor de pretutindeni”. în această societate s-au încadrat, de la început, moldovenii. în octombrie 839, Alexandru C. Golescu îl anunța pe Crețulescu că cel mai important eveniment care s-a petrecut la Paris, după plecarea celui din urmă, a fost aderarea moldovenilor la acțiune. Printre aceștia, se numărau Alecu Mavrocordat, „sincer democrat
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de pretutindeni”. în această societate s-au încadrat, de la început, moldovenii. în octombrie 839, Alexandru C. Golescu îl anunța pe Crețulescu că cel mai important eveniment care s-a petrecut la Paris, după plecarea celui din urmă, a fost aderarea moldovenilor la acțiune. Printre aceștia, se numărau Alecu Mavrocordat, „sincer democrat”, venit împreună cu un anume Ghenadie, „care va deveni un adevărat democrat”. Se face referire și la Ion Ionescu de la Brad, fără a i se menționa numele. El era un moldovean
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
moldovenilor la acțiune. Printre aceștia, se numărau Alecu Mavrocordat, „sincer democrat”, venit împreună cu un anume Ghenadie, „care va deveni un adevărat democrat”. Se face referire și la Ion Ionescu de la Brad, fără a i se menționa numele. El era un moldovean ce se afla de ceva vreme în Franța, unde studiase agricultura. Alți moldoveni care nu se aflau la Paris, dar care erau de acord cu lupta pentru renaștere și unitate națională, au fost Costache Negri, Vasile Alecsandri și Nicolae Docan
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
un anume Ghenadie, „care va deveni un adevărat democrat”. Se face referire și la Ion Ionescu de la Brad, fără a i se menționa numele. El era un moldovean ce se afla de ceva vreme în Franța, unde studiase agricultura. Alți moldoveni care nu se aflau la Paris, dar care erau de acord cu lupta pentru renaștere și unitate națională, au fost Costache Negri, Vasile Alecsandri și Nicolae Docan, așa cum reiese dintr-o scrisoare a acestora, din 3/5 august 839, către
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de acord cu lupta pentru renaștere și unitate națională, au fost Costache Negri, Vasile Alecsandri și Nicolae Docan, așa cum reiese dintr-o scrisoare a acestora, din 3/5 august 839, către Ion Ghica. Scrisoarea prin care Alexandru Golescu anunța fraternizarea moldovenilor cu muntenii la Paris, a fost interceptată de poliția secretă de la Viena, de unde s-a făcut cunoscută și Cabinetului de la Petersburg. Nesselrode îl informa pe consulul rus de la București că niște „odioase mașinații” se urzeau în Țara Românească și în
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
făcut cunoscută și Cabinetului de la Petersburg. Nesselrode îl informa pe consulul rus de la București că niște „odioase mașinații” se urzeau în Țara Românească și în Moldova. Atrăgea atenția că „în cursul verii trecute [839 - n. ns„ R. R.] mai mulți moldoveni aflați la Paris s-au asociat cu câțiva demagogi munteni”. Nesselrode îi menționa pe Mavrocordat, Ghenadie și Philites, ca profesând principiile „celei mai flagrante democrații”. în legătură cu acest fapt, i-a fost atrasă atenția și lui Mihail Sturdza. Domnul Moldovei îl
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Dumitriu (născut la Iași), Alexandru Popovici (născut la Sinești-Iași). Ion Casian (născuta la Costești), Gheorghe Cazacioc (moldovean) și Costache Dimitriu (din Iași)04. Toți cei enumerați au fost voluntari în armata rusă. Se observă faptul că majoritatea complotiștilor nu erau moldoveni. Se cunoșteau de mai multă vreme, Ioniță Popovici însuși stabilind unele legături în anii în care a stat la sud de Dunăre. Cei care i-au denunțat pe complotiști și-au dat în prealabil adeziunea la complot. Aceștia au fost
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
îndemnat a gândi la mijloacele care ar putea preface sau măcar astâmpăra nenorocirea supt care zace patria” . In perioada aplicării Regulamentului, „o samă au început a simți ticăloasa poziție a Moldovei și am început a sfătui și a deștepta duhurile moldovenilor; am sporit numărul binecugetătorilor patrioți sistisind conjurație pentru a putea ajunge la țăl, a vedea în țară păzirea legilor, dreptatea pentru toți deopotrivă și statornicia siguranței persoanei și averii. Consulul rus Titov a considerat că această mișcare nu putea duce
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
teologică din Kiev”. Această autorizație le-a fost acordată, dar, ulterior, tinerii au renunțat să mai plece la Kiev. O astfel de conduită „era lașă”, drept pentru care Kotzebue atrăgea atenția mitropolitului că „guvernul imperial putea să se supere” pe moldovenii care „nu profitaseră de o favoare pe care ei înșiși o solicitaseră”. La sfârșitul anului 845, se constituia Societatea studenților din Paris. Deși era o asociație munteană, printre fondatorii ei se numărau și transilvăneni (A. T. Laurian). Din partea moldovenilor, aderarea
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
pe moldovenii care „nu profitaseră de o favoare pe care ei înșiși o solicitaseră”. La sfârșitul anului 845, se constituia Societatea studenților din Paris. Deși era o asociație munteană, printre fondatorii ei se numărau și transilvăneni (A. T. Laurian). Din partea moldovenilor, aderarea la principiile societății se poate deduce din două împrejurări. Este vorba, mai întâi, de prezența lui Mihail Kogălniceanu la București, în zilele constituirii Asociației. Apoi, în aceeași perioadă, februarie-martie 845, un membru al Frăției, C. N. Filipescu, vizita Moldova
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]