5,311 matches
-
arhaică, bătrânii decrepiți erau aruncați în mare, de pe stânci, chiar de către fiii lor. Vezi oronimul gr. Gerontobrahos = „stânca moșnegilor” din Parnas. Reminiscențe ale unor astfel de „învestiri regale” par să fi supraviețuit și în textele folclorice românești. Invariabil, după ce răpune monstrul, eroul de basm este înscăunat domn. Similar se întâmplă lucrurile în balade : Capul șarpelui tăia, Cu o sfoară îl lega, Lângă brâu îl încingea, La-mpăratul se ducea, Ca să vadă Și să creadă, Șarpele că a pierit, Drumul țării-i
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
30, pp. 492 și 229). în legătură cu motivul ritual al înscăunării eroului după trecerea probelor de vitejie, concomitent cu uciderea vechiului suveran, vezi și baladele românești pe care le-am comentat în subcapitolul „Paltinul consacrat” (pp. 145 și urm.). 5. Răpunerea monstrului. Schiță de tipologie Am dat exemplele de mai sus cu scopul de a contura mai bine motivele mitice care compuneau probabil scenariul „inițial” al legendei lui Tezeu și a Minotaurului cretan : legarea monstrului, aducerea lui viu în cetate, sacrificarea lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
consacrat” (pp. 145 și urm.). 5. Răpunerea monstrului. Schiță de tipologie Am dat exemplele de mai sus cu scopul de a contura mai bine motivele mitice care compuneau probabil scenariul „inițial” al legendei lui Tezeu și a Minotaurului cretan : legarea monstrului, aducerea lui viu în cetate, sacrificarea lui. Am pus cuvântul inițial între ghilimele pentru că există posibilitatea ca nici acest nivel, evident arhaic, să nu reprezinte încă „nivelul zero” al scenariului mitic. Cu alte cuvinte, cred că rolul Ariadnei în arhitectura
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adus de aseme- nea cu ei confreriile masculine (gen Männerbünde), inițierile militare și cultul eroului războinic. În noul context cultural și cultual, principalul model mitic a devenit cel al zeului/eroului viril care înfruntă și răpune cu arme tranșante fiara/monstrul/balaurul. Acesta devine scenariul invariant al majorității „miturilor de înte- meiere” : de la miturile de întemeiere a Cosmosului (mituri cosmo- gonice) până la cele de întemeiere a unui microcosmos (un nou sat, oraș, stat etc. ; vezi, de pildă, legenda întemeierii Moldovei). Voi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mitic, care are ca model scenariul mitului cosmogonic. 0. „Nivelul zero” este probabil mitul cosmogonic. Zeul suprem, androgin, creează Cosmosul prin ordonarea Haosului. De regulă, zeul realizează cosmogeneza printr-un complex de acțiuni sau printr-o acțiune complexă îndreptată împotriva monstrului pri- mordial. Acesta este vrăjit (legat) cu mijloace magice și ucis cu mijloace războinice. În divinitatea supremă se regăsesc topite toate contrariile (coniunctio oppositorum) : masculin și feminin, războinic și magic etc. 1. Pentru omul arhaic, o entitate unică și bisexuală
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
erou și eroină nu trebuie înțeleasă altfel decât ca un act de „androginizare mitică”, ce corespunde actelor de „androginizare rituală”, bogat atestate (83, p. 138 ; 88, p. 425), 2. Pierzându-se semnificația cosmogonică a scenariului și, implicit, justificarea înfruntării cu monstrul, o altă motivație s-a impus. Eroina devine victimă a monstrului (justificând astfel intervenția războinică a eroului), dar ea nu-și pierde total prero- gativele magice. Ea îl ajută pe erou legându-l pe monstru (112). Este cazul, de pildă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de „androginizare mitică”, ce corespunde actelor de „androginizare rituală”, bogat atestate (83, p. 138 ; 88, p. 425), 2. Pierzându-se semnificația cosmogonică a scenariului și, implicit, justificarea înfruntării cu monstrul, o altă motivație s-a impus. Eroina devine victimă a monstrului (justificând astfel intervenția războinică a eroului), dar ea nu-și pierde total prero- gativele magice. Ea îl ajută pe erou legându-l pe monstru (112). Este cazul, de pildă, al legendei Sf. Gheorghe draconoctonul, asupra căreia voi reveni. Chiar și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și, implicit, justificarea înfruntării cu monstrul, o altă motivație s-a impus. Eroina devine victimă a monstrului (justificând astfel intervenția războinică a eroului), dar ea nu-și pierde total prero- gativele magice. Ea îl ajută pe erou legându-l pe monstru (112). Este cazul, de pildă, al legendei Sf. Gheorghe draconoctonul, asupra căreia voi reveni. Chiar și în basmele românești și de aiurea, unde înfruntarea cu zmeul (balaurul etc.) are o altă justificare (furarea astrelor, a merelor de aur etc.), rolul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unde înfruntarea cu zmeul (balaurul etc.) are o altă justificare (furarea astrelor, a merelor de aur etc.), rolul de victimă al fetei nu dispare complet. La „curtea zmeului”, eroul găsește întotdeauna o fată pământeană care îl ajută în înfruntarea cu monstrul și care îi va deveni, ulterior, soție. Și în aceste cazuri apare o funie, un „fir al Ariadnei”, cu funcție doar parțial schimbată. Ea nu mai călăuzește eroul în drumul său (orizontal) dus- întors prin Labirint, unde răpune Minotaurul. Funia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Minotaurul. Funia îi servește eroului pentru a coborî în și a urca din „lumea de dincolo”, unde răpune zmeul (72, pp. 281- 301). 3. Eroina își pierde complet rolul activ, rămânând doar cu un rol pasiv și ancilar : victimă a monstrului. Vezi mitul Perseu-Andromeda, Heracles-Hesiona, balada românească Iovan Iorgovan etc. În unele colinde „de flăcău”, înfruntarea dintre erou și leu este motivată de faptul că fiara „ș-a luat și sora lui june” (28, p. 178). Vezi în Tipologia poveștilor populare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
luat și sora lui june” (28, p. 178). Vezi în Tipologia poveștilor populare tipul 300 - „Lupta cu dra- gonul” (79) și în Indexul de motive din literatura populară moti- vele G 551.1 - „Salvarea surorii de către un frate de la un monstru (vârcolac, căpcăun)”, R 111.1.3 - „Salvarea unei prințese (fecioare) de la un balaur”, R 111.1.4 - „Salvarea unei prințese (fecioare) de la un uriaș (monstru)”, toate cu o impresionantă bibliografie, chiar dacă neexhaustivă (78). 4. Eroina dispare complet din economia mitului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din literatura populară moti- vele G 551.1 - „Salvarea surorii de către un frate de la un monstru (vârcolac, căpcăun)”, R 111.1.3 - „Salvarea unei prințese (fecioare) de la un balaur”, R 111.1.4 - „Salvarea unei prințese (fecioare) de la un uriaș (monstru)”, toate cu o impresionantă bibliografie, chiar dacă neexhaustivă (78). 4. Eroina dispare complet din economia mitului. Valențele sale magice sunt (câteodată) anexate la cele războinice ale eroului. Vezi, de exemplu, mulțimea de sfinți din mitologia creștină fran ceză, care lovesc balaurul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de gât cu un accesoriu vestimentar : Sf. Marcel (34, pp. 65-66 ; 35, pp. 100-103), Sf. Julien (35, p. 80), Sf. Clement (35, p. 85), Sf. Romain (35, pp. 92-99) etc. În unele legende de acest tip, rolul de eroină-victimă a monstrului mai persistă (vezi tipul 3), dar atrofiat. în cea mai veche relatare (secolul al VI-lea e.n.) privind un sfânt francez saurocton, Sf. Marcel - episcop al Parisului (secolul al V-lea e.n.) și devenit patron al orașului - supune un balaur
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o fecioară virtuoasă (așa cum se întâmplă de regulă), ci pentru că devorează trupul defunct al unei femei vicioase : Când șarpele ieși din pădure ca să se ducă la mormânt, își veniră unul altuia în întâmpinare. Sf. Marcel începu să se roage, iar monstrul, cu capul plecat, veni să ceară îndurare, dând din coadă. Atunci Sf. Marcel îl lovi de trei ori peste cap cu cârja, îi înfășură gâtul cu stola și arătă mulțimii izbânda lui (Venatius Fortunatus, Vita sancti Mercelli, X ; cf. 34
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cf. 34, p. 73, n. 47). 5. Dar nu numai rolul eroinei a involuat până la dispariție, ci și cel al eroului. În unele cazuri, el devine un personaj secundar, anonim, șters și lipsit de eroism. Eroina este cea care răpune monstrul cu mijloace magico- erotice. Vezi infra, legenda vânării unicor nului (pp. 347-348). 6. În alte cazuri, eroul dispare complet din economia mitului. Vezi legendele sfintelor Marguerite (35, p. 114) și Martha (35, p. 82) care leagă cu centura balaurul. O
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întemeind astfel un neam, o țară, un continent). Ceea ce este însă particular și definitoriu în colinda românească este faptul că fecioara este doar aparent o victimă a fiarei. De fapt, ea domină bourul pe care îl călărește. Raportul tipic dintre monstru și fecioară - în care forței brute și stihiale a primului i se opun vulnerabilitatea, lipsa de apărare a ultimei - este, în cazul nostru, complet inversat. Nu fecioara este dusă de bour, ci acesta din urmă este condus de fecioară. În
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Poartă leagăn de mătase, împletit de Leana-n șase (29, p. 176). Tot așa cum, în alte colinde (dar tot „de fată mare”), fecioara toarce și împletește o „mreajă de mătase,/ împletită-n șase” pentru a prinde (a lega) tot un monstru acvatic, „cel pește de mare”. Finalitatea actului este aceeași : facerea ospățului de nuntă, înte- meierea unei noi familii, a unei noi case, a unui nou Univers (36, p. 101). În alte colinde, animalul cornut, după ce e prins, nu este 345Labirintul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel pește de mare”. Finalitatea actului este aceeași : facerea ospățului de nuntă, înte- meierea unei noi familii, a unei noi case, a unui nou Univers (36, p. 101). În alte colinde, animalul cornut, după ce e prins, nu este 345Labirintul. Un monstru arhitectonic legat ca în atâtea cazuri, ci (gest analog legării) i se pune între coarne un leagăn : Ș-atunci mi-l vâna Ș-acasă-l ducea Și-n coarne că-i puse Leagăn de mătase (36, p. 76). Din același punct de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
răpite de taur) îl vor omorî „cu suliți”, urmând să facă din trupul lui nunta, casa etc., să întemeieze deci un (micro)cosmos. Sunt aici toate motivele și submotivele trecute mai sus în revistă, inclusiv acela al cuplului frate-soră versus monstru. Trebuie totuși să remarc faptul că rolul eroului „războinic” este mult atenuat. Intervenția lui este virtuală (potențială deci, nu actuală) și de ultimă instanță. Spre deosebire de fată, care pune în mișcare un întreg complex de mijloace magice, „războinicul” nu numai că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
erotic transpare, în acest caz, destul de limpede. Este vorba de o relație magico-erotică în măsură să îmblânzească („lege”) fiara. De data aceasta, fecioara uzează de „legături” mai subtile și mai imateriale chiar decât cele folosite de zeii aseni în vederea legării monstrului licomorf Fenrir. Relația dintre fecioară și inorog a fost diferit valorizată în Evul Mediu, în funcție de perspectiva din care a fost abordată legenda. Pentru alchimiști, de exemplu, fecioara întruchipa aspectul feminin și pasiv al mercurului, în timp ce licornul simboliza forța sălbatică, neîmblânzită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ecleziastice, imaginea unicornului îndră- gostit de fecioară a fost asociată imaginii neotestamentare a concepției imaculate, uni cornul fiind considerat ca o întruchipare a Duhului sfânt (68, p. 198). Am comentat și cu alte prilejuri relația magico- erotică dintre eroină și monstru (vezi și supra, subcapitolul „Balaur - solomonar”), fie că această relație apare evident în textul epic, fie că este doar bănuită în subtext. Imaginea unei fecioare îmblânzind o fiară a devenit emblematică și în cărțile de divinație medievale, Tarot. În Arcana
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tipărită la Mănăstirea Neamț în 1834. În Palestina, lângă o cetate, un balaur fioros își face lăcaș într-un iezer (sau într-o grotă), terorizând populația și devorând oamenii și animalele care se apropiau. Pentru a potoli furia distructivă a monstrului, i se oferă periodic un copil din cetate. Vine și rândul fetei împăratului, care este expusă pe malul apei (sau la gura peșterii). Când balaurul este gata s-o înghită, apare Sf. Gheorghe - ostaș creștin din armata lui Dioclețian - care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aduceau sacrificii umane. Totuși, înfrângerea balaurului de către erou își păstrează în continuare caracterul de mit de întemeiere, de data aceasta al primei biserici și comunități creștine. Dar aceste aspecte nu sunt importante acum. Ceea ce prezintă interes este supraviețuirea motivelor „legarea monstrului de către fecioară”, „aducerea lui legat din zona extra muros” și „sacrificarea lui în zona intra muros”, chiar „mijlocul cetății”. Aceasta cu atât mai mult cu cât motivele enumerate nu serveau propriu-zis semnificației creștine a legendei. Sf. Gheorghe putea să-și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sacrificarea lui în zona intra muros”, chiar „mijlocul cetății”. Aceasta cu atât mai mult cu cât motivele enumerate nu serveau propriu-zis semnificației creștine a legendei. Sf. Gheorghe putea să-și ducă la îndeplinire misiunea apostolică fără ca neapărat fecioara să lege monstrul. Dacă țin seama și de faptul că episodul omorârii balaurului a penetrat „forțat” în legenda hagiografică a Sfântului Gheorghe, fără ajutorul și, într-un fel, fără voia Bisericii, nu îmi rămâne decât să constat că motivul omorârii/legării balaurului era
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-lea ; pare a fi cea mai veche atestare scrisă a legendei în arealul românesc), Sf. Gheorghe este cel care leagă balaurul și o face (element insolit) cu propriul său „brâu de aur”. Totuși, fata își păstrează privilegiul de a duce monstrul legat în cetate, unde eroul îl va omorî „înaintea tuturor oamenilor”. Sveatâi Gheorghe, ce slujea lui Dadian [= Dioclețian] înpărat, luo pre sine panțirul [= veșmântul ostășesc și armele] și brâul de aur cum să cade viteazului [...] Deacă-l văzu pre el, zmău
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]