2,283 matches
-
li se facă testul? Am Întârziat 16 minute și l-am găsit pe Guy la biroul meu spunând tuturor că aproape sigur Kate va ajunge la un moment dat. M-am simțit ca Mama Ursoaică și mi-a venit să mormăi: Cine a stat pe scaunul meu? N-am zis nimic. N-am vrut să-i dau satisfacție mucosului nenorocit. Plus că trebuie să mă duc la New York să „Împac“ un client. Nu l-am văzut niciodată pe Jack Abelhammer, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de rufe. Îl suspectez că a dezvoltat o pasiune pentru prezentatoarea emisiunii pentru copii (Chloe? Zoe?) și când Îl Întreb cum se face că se uită la emisiunea pentru copii Înainte ca oricare din copiii noștri să se fi trezit, mormăie scurt și agresiv „Foarte educativ“ la modul „lasă-mă acum, femeie“. Nu cred că m-a iertat de când cu Marea Ceartă a Pesto-ului. Nu pot să nu observ că Chloe-Zoe e Îmbrăcată mai degrabă pentru o petrecere a burlacelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
persoană care a anticipat reducerea făcută de Rezerva Federală plus restabilirea pieței, se minunează Gavin Mătreață. Îmi compun o expresie care sper să fie imaginea modestiei și mândriei discrete. —Căcat, eu aveam 6 % lichidități. Asta ne-a costat câteva puncte, mormăie Ian cel cu fața rozalie. Iar Brian avea 15 % lichidități. Încă un cui În coșciug, bietul prost. Dau din cap cu condescendență și compasiune și spun pe un ton relaxat: De fapt, eu am avut doar 1 % lichidități. Mă bucur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
vrut să-mi fac eu griji pentru că „știu cât de ocupată ești, Kate“. Tactică clasică de dădacă: să te pocnească cu o grevă preventivă Înainte ca tu să apuci să formulezi propria plângere mult mai puternică. Chiar În timp e mormăi „mmmm“-uri de compasiune, Îmi răsfoiesc agenda cu numere de telefon din cap căutând pe cineva care ar putea avea grijă de copii numai azi. (Richard e plecat să prezinte niște planuri pentru o iurtă a meșteșugarilor din Sunderland.) Primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
tine? Nu știu cum te descurci cu serviciul care-ți ocupă tot timpul - mama Împunge cu degetul În direcția mobilului - și cu copiii. Asta nu e viață. Înapoi la masa de călcat, Îmi zice: — Și Richard al nostru ce mai face? Eu mormăi ceva printre firimituri. Am venit până aici ca să-i spun că Richard nu mai e. Nu mi-a plăcut deloc ideea de a-i lăsa pe copii cu Paula așa de curând după ce m-am Întors din State, dar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
sală cu mese lungi, ca de cantină studențească. Dacă bogăția ar fi o țară străină, Sweetings-ul ar fi cafeneaua din colț. Robin și cu mine ne așezăm În capătul Îndepărtat al uneia din mesele comune. — Urâtă afacere asta cu Bunce, mormăie el studiind meniul. Mda. —Momo Gumeratne pare În regulă. —E grozavă. —Și Bunce? —Toxic. —Înțeleg. Bun, acum ce comandăm? Ospătarul stă acolo, cu pixul pregătit, și pentru prima dată observ ce vraiște e Robin: partea dreaptă a gulerului de la cămașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
a răspuns. —Să văd dacă-i aici. Am intrat în baie. Charlie avea fața plină de spumă de ras. Am astupat telefonul și i-am șoptit: — Te caută o femeie, Caroline. Ah... spune-i c-o sun eu mai târziu, mormăi el. Am transmis mesajul și am închis. Știu că nu era treaba mea, dar cine naiba o fi fost Caroline? Ăsta-i dezavantajul când mănânci croissante în pat cu cineva absolut fantastic: e destul să fie doar menționată existența altei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mor de somn, dar am să încerc să vin, să aflu ce-ai făcut la concurs după o noapte albă. Numai să-mi spui unde și când! încerc să-mi revin. N-are rost să faci efortul ăsta pentru mine! mormăi, din nou răgușită. E prea complicat, Ed... Mă opresc. Nu pot să-ți spun Edi. Mai degrabă ți-aș spune Edo. Sunt fericită că am reușit să vorbesc fără să-mi mai tremure glasul. — De ce nu? Poți să-mi spui
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
început să mi se zbată năval nic în piept. M-am lăsat moale pe pat și mi-am scos ochelarii de pe nas. Am luat batista din buzunarul de la uniformă și am început să-i șterg cu meticulozitate. — Scuză-mă, am mormăit. Sunt vlăguită, cred că am răcit. Am să mă uit mai târziu la desen, îți promit! Eduard a pus foaia de hârtie cu grijă înapoi pe birou și s-a așe zat pe pat, lângă mine, cu un surâs lipsit
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
următoarea propunere: eu ți-am făcut portretul, așa cum ți am promis. Adu-mi și tu măcar prima pagină din roman mâine după-amiază, când ieși de la școală. Doar atât îți cer: o primă pagină din roman. De acord? De acord, am mormăit eu, firește că da! Dar nu prea îmi stătea gândul la scris. Am zbughit o în jos pe scări, să rămân cât mai repede singură și să mă uit la desen. Până la urmă, însă, abia când am ajuns în camera
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de bună seamă! — Bine, scumpico, las’ că vorbim după extemporal, a oftat Leni din rărunchi și s-a sculat alene, aranjându-și părul buclat. Oricum, aduc mâine pantofiorii, să-i vezi! — Nu pot să pricep ce naiba găsești la pisicoasa asta! am mormăit eu în loc de bună ziua. „Stai un picuț“, „scumpico“, „pantofiori“... Treanca fleanca! Georgiana se uită la mine perplexă. Pistruii de pe față sunt stacojii de-a binelea. — That’s it! declară ea, țâșnind din scaun. Mă mut din ban că. Oricum mă chemase
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cuprins un frig inexplicabil și am început să dârdâi. — Ești în-fri-gggu-rată, a observat Bobo cu îngrijorare. Mai vvrei un ceai? Am clătinat din cap și i-am spus că trebuie să plec. Continuam să dârdâi. M-am sculat de pe canapea, mormăind un rămas-bun, și am pornit spre casă cu pași grei, complet răvășită. Cum de nu-mi dădusem seama de la bun început? Lui Eduard i se întâmplase exact accidentul despre care scrisesem eu! Așa, dintr-odată, pornind de la o simplă sugestie
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
un nou cămin. Tu vei avea doar, cum zic francezii, l’embarras du choix... Nu, se pare că nu-i o glumă. E ceva serios, foarte serios, care îmi pune capac. Nu găsesc nimic de spus. Voi știți mai bine, mormăi eu, în cele din urmă, reușind să-mi smulg mâna de sub palma mamei. Pe mine mă scuzați, n-am dormit azi-noapte și sunt obosită. Mai vorbim... Mă retrag spre camera mea îndreptându-mi cu greu spinarea. Simt că trag după
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
uriaș fluture nevăzut peste spatele lui. — M-ai speriat, auzi glasul fetei. Nu știam cât ai de gând să te mai duci în larg și m-ai speriat. Erai foarte departe pentru un începător. Mult prea departe. — Asta-i culmea, mormăi Eduard cu ochii închiși. Doar după tine intrasem! Nu erai tu în apă? Nu înotai tu departe de țărm? Nu ai dispărut tu în valuri? Se întoarse pe spate și deschise ochii. Fata îl privea tăcută, dârdâind. Era și ea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
lăsându-și privirea în jos. — Nnu am aflat nimic! — Ce-ai spus? tresări Eduard. Nu te-am auzit! Pesemne că nu-l întrebase. Pesemne că el singur se convin sese că auzise întrebarea. — Ccă în rest n-am schimbat nimic, mormăi Bobo. — Ei, lasă, dac-așa ai considerat tu, așa să fie! rosti Eduard, împăciuitor. Oi vedea când mă întorc. Deocamdată nu-mi arde de întors. Mai stau aici sigur până la iarnă! Bobo răsuflă ușurat. Luă din nisip un băț de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
un băț de chibrit ars, cum spunea Clara la un moment dat. Am spus o prostie, zise Eduard, când ajunseră la gară. Voiam să spun că sigur o să găsești un loc pentru piatră în camera ta. — Aia-i cccamera ta, mormăi Bobo, fără să-și ridice privirea spre el. O folosesc ccca să fie fffolo-sită. — Ei bine, spuse Eduard, bătându-l pe umăr, atunci să știi că-ți las ție camera mea definitiv. E a ta de-acum! Bobo se uită
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
fffă-cut pen-tru ti-ne. Erau ale ta-le! Eduard își studie fratele ca pe un necunoscut. — Ești nemaipomenit, comentă el cu un surâs. Atunci, pof tim, ți le fac cadou și pe ele. Sunt ale tale definitiv. Bobo tăcu și mormăi mai mult pentru sine: — Nu era nevoie! Mă obișnuisem așa... Nu mai am de gând să mă împăunez cu ceva care nu-i al meu, replică Eduard. Să ne asumăm fiecare ceea ce suntem! Ce rost are să mint că sunt o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
asta nouă! Te rog frumos, fă-mi și mie un hatâr și îmbracă-te cu ea, bărbierește-te, și între timp eu fac o cafea și o aduc în sufragerie. Am luat și prăjituri. Putem să bem cafeaua în bucătărie, mormăi domnul Martin, ștergându-și nasul cu degetul arătător al mâinii drepte și ridicându-se fără tragere de inimă din fotoliu. Ce atâta tevatură pentru un boșorog ramolit! Poftim, nici tu nu arăți prea bine! Palidă ca moartea! Clara îl susținu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ea, mirată, „nu s-o fi plictisit? Ce copil plin de metehne! Oare nu mai vine înghețata aia?“ Georgiana mai luă o țigară din pachetul Clarei și și-o aprinse cu un gest nervos. — Mami, n-ai voie să fumezi! mormăi Iulia, pe neașteptate, oprindu-se din fredonat, dar continuând să se bâțâie pe scaun și să-și roadă unghiile. Ia mai lasă-mă cu cicăleala ta! Ce să zic! S a găsit oul s-o învețe pe găină! răbufni Georgiana
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
a pierdut dintr-odată vocea, a amuțit pentru totdeauna și s-a transformat într-o statuie. Apoi își plimbase ochii lui cu pleoapele pe jumătate căzute peste pereții înțesați de lucrări. — Ai ghicit, asta a fost camera lui mai demult, mormăise Bobo. Vvăd ccă nu ți-ai pier dut interesul pentru Edi. De multe ori m-am ggândit la dorința ta de a-l face pe Edi un personaj exemplar. Mi se ppărea total deplasată ideea, ddrept să-ți spun. Era
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
am luat de seamă cum răsare interes în ochii celorlalți și cum pironesc cu privirile bucățica de slănină, care tocmai trecea în partea și în proprietatea lui Enea Căpută, râvnind-o aprig, ca niște copii pofticioși Iar Pamfil Duran a mormăit în barbă ceva, din care s-a deslușit părerea, precum că, mai corect ar fi ca Enea Căpută, odată ce a căpătat ceea ce a căpătat, să rezerve bucata cu pricina, păstrând-o pentru o nouă împărțeală Eu am cugetat că mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în frânghii Iar în tăcerea, cu foșnet de ape și de catran, l-am auzit pe Braiu căscând mai tare decât toți și socotind a nu fi înțeles, decât de noi, cei care divănisem daravera cu Armata noastră mititică, a mormăit, printre căscaturi Zicându-mi: don Căpitan de la Armată, dați comanda de voie pentru stingere, că soldatul Braiu vrea să tragă la aghioase! După care, cuibărindu-se, precum cloșca pe ouă, într-o minută, nu mai mult, a adormit, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
colegilor, am ieșit de sub Pământ, pe picioarele noastre Iar când am scăpat la lumina de afară, am văzut că era roi de lume și atunci am zărit mașina cu cele șapte racle, cum a luat-o din loc, cu motorul mormăind și cu sicriele lovindu-se între ele și bodogănind, nemulțumite, a gol Și zăpada era albă și foșnea ca mătasea, sub cerul vioriu, pe care lucea Sfântul Soare, iar de amețeală și de scuturături de friguri, și de înțepeneala neașteptată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-l cheamă Iov, și murmură aparte, să nu priceapă și străinii cei de tot ciudați: Dumnealui e tot din alte părții ale lumii, nu-i așa? E din alte țări, nu-i de pe aici, așa îmi pare... A, dumnealui?..., a mormăit, complice, Iov, ațintindu-și căutătura către tovarășul său, cu plete crețe. După ce a cumpănit în minte, cine știe ce gânduri, răspunse cu un glas răgușit, care parcă-i venea din străfundurile gâtlejului: Știi, dumneata? Dânsul e Profet! Vartolomei nu se miră decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mișcători de parafină, străinul, cu straiele tărcate, a dat înapoi. Trandafira l-a auzit cum a mârâit un fel de ocară, o vorbă nemțească, ori cel puțin ungurească sau să nu fie cu supărare! poate că rusească: Koșon!? zise el, mormăind nemulțumit. Vorba aceea, Trandafira a mai auzit-o iar, când s-au întors cu toții la masa întinsă. Ea tocmai venea de la cuhnie, aducând castroane de marmură, care fumegau aromitor de la mâncărurile făcute cu viteza vântului. Mireasma de gâscă friptă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]