2,953 matches
-
că-s frînt de oboseală, nu alta. Maria: Te cred, te cred... O zi ca asta, oricum, te consumă... Mihai: (pe lîngă sensul ei) Ai dreptate. Maria: (derutată, neliniștită) Totuși eu nu înțeleg... Cum adică nu vin nici un fel de musafiri? Mihai: Așa cum ai auzit. Maria: Nu i-ai invitat? Mihai: Nu... M-au invitat ei pe mine... Maria: Și i-ai refuzat. Bine ai făcut. O să te sărbătorim noi. Că noi te sărbătorim din toată inima. Ăia, parcă-i văd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Vecin 1: Nu ne-ați invitat, e adevărat, deși dacă ne-ați invitat sau nu, mai poate fi discutat, dar noi am considerat că v-ar face plăcere... tocmai azi cînd... Mihai: (sîcîit, enervat) Tocmai azi n-aveam nevoie de musafiri. Nu e nici zi onomastică, nici de naștere, nici națională... nici vreo altă sărbătoare, nu serbăm nimic. Ba dimpotrivă. Vecin l: Păi tocmai de asta... Știm că sînteți supărați... și aveți și de ce... Mihai: De unde știți dumneavoastră că sîntem supărați
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
această clipă, intră bunica; ca de obicei, aduce ceva la masă; dînd cu ochii de noii veniți și de încordarea tuturor, îi examinează pe fiecare din vecini, înțelege bine situația și, împotriva ei, își adaptează comportamentul) Bunica: Vasăzică iaca și musafirii! Bravo! (către vecini) Ei credeau că i-ați părăsit pentru că nu l-au mai ales rector. Da', iaca, nu i-ați părăsit. Bravo! Prietenul la nevoie se cunoaște. (nici vecinii, nici cei ai casei nu deslușesc noima purtării bunicii) Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în timp ce bunica avansează spre proscenium și, ținîndu-și cît poate plînsul, cîntă "Mulți ani trăiască") Alex: (nu mai poate suporta, sare de la masă) Bunică!!! Nu!!! (o apucă de umeri, o zgîlțîie cu putere și disperare) Bunică, ce faci?! Ăștia nu-s musafiri adevărați! Bunica: Știu. Alex: (aproape plîngînd) Și atunci de ce le cînți mulți ani trăiască? Bunica: Ca să nu le cîntați voi. PARTEA A DOUA (Același decor, doar că draperia e trasă; Vecin 3 va dormi într-un fotoliu, în spațiul din
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Pelargonium, hai, sus! Alex: Bunică, udă-l și pe el... Bunica: Pe cine? Alex: Pe homo canis... Bunica: Asta ce floare-o mai fi! Alex: Nu-i floare. E buruiană. Bunica: Da cum îi spune pe românește? Alex:... Prieten... vecin... musafir... Bunica:... Atunci să-l udăm oleacă... poate înflorește... Alex:...De înflorit nu înflorește, sigur, dar se trezește... și nu-i nevoie... (bunica iese) (Alex se îndreaptă spre birou) Vecin 1: (cîntind la ghitară) Unde te duci? Alex: Cum unde mă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
duci și le spui că ai fost la foruri... că forurile știu de prezența lor aici... și... că e mai bine să plece de voie... înainte de a fi siliți... Du-te! Val: (rîzînd) Bine. (se duce) Vecin 1: O, avem musafiri! Val: Musafiri? Adică da... de ce nu? Se poate și așa... Vecin 2: Vecine, bine că ai venit! (confidențial) Vecine, uite, domnule, am o problemă. Și te rog să mă lămurești. Domnule, cum e chestia asta cu aparența? Bei ceva? Val
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
le spui că ai fost la foruri... că forurile știu de prezența lor aici... și... că e mai bine să plece de voie... înainte de a fi siliți... Du-te! Val: (rîzînd) Bine. (se duce) Vecin 1: O, avem musafiri! Val: Musafiri? Adică da... de ce nu? Se poate și așa... Vecin 2: Vecine, bine că ai venit! (confidențial) Vecine, uite, domnule, am o problemă. Și te rog să mă lămurești. Domnule, cum e chestia asta cu aparența? Bei ceva? Val: Cum să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
e înlăuntrul meu... și ce e acolo nu vedeți... încă... Vecin 2: (înțelegînd, totuși) Da... sigur... nu prea... și asta-i rău... Val: Sau, eu mă uit la dumneavoastră și aparența îmi spune că sînteți un vecin... un colocatar... un musafir din bloc... dar asta-i numai ce pare... Vecin 2: Sau, să zicem că, uitîndu-vă la mine... mă vedeți un om... prost... dar poate că acolo... înăuntru... nu sînt... Am înțeles? Val: Da, cred că da... Vecin 2: E, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
e al tău! Ea 2: Te înșeli! Te înșeli lamentabil! Nu mai e cu ea, dar asta nu înseamnă că e cu mine! El n: (în timp ce vine El 1) Te rog să nu faci prostii. Te previn chiar! (ca un musafir îndatorat) Ei, am plecat. Vă mulțumesc pentru ospitalitate. El 1: Auzi, înainte de a pleca, te rog să primești aceste mici daruri din partea mea... (îi dă pălăria și ochelarii negri) El n: (omul ăsta e impertinent și periculos) Dar pentru ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
În sfîrșit! Uite, ți-l prezint pe domnul doctor... veneam spre tine și... ne-am întîlnit... are și el niște morminte prin cimitir... i-am vorbit de tine și... (groparul aduce un taburet și un scaun de rafie; le oferă musafirilor și intră din nou în cort) Octav: Bine, mama, și? Marieta: Uite, ți-am adus... o să vezi în sacoșă. Octav: Da nu stați? Luați loc! Marieta: Stați domnu' doctor. Eu... ți-am spus... vreau să intru în cimitir... să văd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Da ce căutați voi pe-aici?! Vocile:... Nimic... Mere... căutăm niște mere... (rîsete) Costache: Care mere, măi neastîmpăraților! Octav, ce-i cu ăștia pe aici? Octav: (apropiindu-se de gard) Băieți, hai, azi teiul nu face mere... Încercați mîine, hai! (musafirii rîd fără să se mai ferească, scutură copacul și apoi pleacă) Țiganii noștri cei de toate zilele... Caută mere în tei... Mona: Octav, eu, totuși, aș vrea să plec... Văd că ești cam aglomerat azi... Octav: Păi azi e zi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nici o reparație, mă folosesc încă de ea. Liliana era foarte bine educată de madame Atanasiu; o educa frumos, ca și pe fiica ei în copilărie. Chiar și eu am avut multe de învățat de la ea în ceeace privește atitudinea față de musafiri, în afara celor învățate de la mama mea și anume că trebuie: „Dulceața la venire și cafeaua la plecare”. In timpul copilăriei mele cafea nu se prea mai găsea dar dulceață aveam din belșug pentru că mama mea era o bună
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Mult timp după aceea, eram în apartamentul meu la Iași și a venit cineva la mine. Cum de la început l-am servit cu cafea, mama mea mi-a atras atenția din nou că doar la sfârșit se sevește cafeaua, altfel musafirul va crede că trebuie să-și încheie vizita. Lori, fiica d-nei Atanasiu, cu vreo 4 ani mai mare decât mine, era cea mai frumoasă fată pe care o cunoșteam. Ea era de fapt înfiată de doamna Atanasiu de la sora ei
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
-i o expoziție de pictură. A venit și ora mesei și am mers la restaurantului hotelului Traian să mâncăm. L-am dus la cel mai important restaurant din oraș cu speranța că aici voi găsi ceva bun de mâncat pentru musafirul meu. Ne-am așezat la masă, a venit chelnerul și a început discuția privind meniul din acea seară. Neamțul dorea să mănânce friptură sau șnitel de vită sau de pasăre. Deja începuse criza cumplită a alimentelor și chelnerul îmi răspundea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
țigara și pîrîie chibritul, vei lua bani. Cînd ți se aprinde cutia de chibrituri în mînă îi a noroc. Cînd verși cutia cu chibrituri pe jos, e semn de-o sfadă aprinsă. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd verși chibrituri din greșeală, iei parale. Să nu ții paiele de chibrit cu gămălia în fundul cutiei, că-ți pierzi vederile. Chitie Chitia* dracului se găsește în vîrful format din colb prin vînt, și dacă vei putea să ridici colbul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd cîntă cocoșul la culcare, se îndreaptă vremea. De vor cînta cocoșii după scăpătatul soarelui, se va schimba vremea în ziua următoare. Cînd cîntă cocoșii înainte de miezul nopții, are să fie moloșag. Cînd cocoșul cîntă în prag, au să-ți vie musafiri. Cînd cîntă cocoșul în prag, ai veste ori de bine, ori de rău. Cînd cocoșul cîntă pe pragul casei e semn rău, că unul din stăpînii casei va muri în curînd. De-ți va cînta cocoșul pe pragul ușii nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
muma pădurii“, adică plîng mereu, tot întruna noaptea. Murătură Cîne, mîță să nu ucizi, că nu se fac murăturile bune. Cînd se murează pepenii sau curechiul, atunci este obicei că gospodina trage pe băieți de urechi, ca să fie murăturile acre. Musafir Cînd ți se fac cîrcei la furcă e semn că au să-ți vie musafiri. Cînd mergi prin casă și te împiedici de lăicere* e semn că îți vor veni musafiri. Cum ți-a fi musafirul din ziua de Sf.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se fac murăturile bune. Cînd se murează pepenii sau curechiul, atunci este obicei că gospodina trage pe băieți de urechi, ca să fie murăturile acre. Musafir Cînd ți se fac cîrcei la furcă e semn că au să-ți vie musafiri. Cînd mergi prin casă și te împiedici de lăicere* e semn că îți vor veni musafiri. Cum ți-a fi musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sărac, așa vei fi cu îndestulare ori lipsă tot anul. Muscă Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trage pe băieți de urechi, ca să fie murăturile acre. Musafir Cînd ți se fac cîrcei la furcă e semn că au să-ți vie musafiri. Cînd mergi prin casă și te împiedici de lăicere* e semn că îți vor veni musafiri. Cum ți-a fi musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sărac, așa vei fi cu îndestulare ori lipsă tot anul. Muscă Cînd umblă muște multe pe lîngă foc, atunci se strică vremea. A doua zi de Lăsatul Secului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să fie murăturile acre. Musafir Cînd ți se fac cîrcei la furcă e semn că au să-ți vie musafiri. Cînd mergi prin casă și te împiedici de lăicere* e semn că îți vor veni musafiri. Cum ți-a fi musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sărac, așa vei fi cu îndestulare ori lipsă tot anul. Muscă Cînd umblă muște multe pe lîngă foc, atunci se strică vremea. A doua zi de Lăsatul Secului, să mănînci tot ce-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rar din mînă, apoi se crede că are să vie un oaspe rar; iar dacă cade cel des, apoi va sosi un oaspe des. Cînd se deschide ușa singură, are să-ți vie cineva. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd îți vine miros de busuioc, semn că un bărbat străin îți va sosi în casă. Cînd cîntă cucoșul în prag, au să-ți vie oaspeți. Cînd țarca cîntă împrejurul casei, au să-ți vie oaspeți. Cînd cîntă cioaca* pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
busuioc, semn că un bărbat străin îți va sosi în casă. Cînd cîntă cucoșul în prag, au să-ți vie oaspeți. Cînd țarca cîntă împrejurul casei, au să-ți vie oaspeți. Cînd cîntă cioaca* pe lîngă casă, prevestește venirea unor musafiri. Dacă, spălîndu-se mîța, întinde laba în vreo parte, au să sosească oaspeți sau vreo veste. Cînd în față ți se lasă paingăni mici, îți vine o rudă. Cînd se coboară painjeni cu labele albe, îți vine un neam de aproape
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de aproape, iar cînd îi negru și mititel, un bun prieten. Cînd se pune masa pentru mîncare și, din întîmplare, se pun tacîmuri mai multe decît numărul persoanelor ce au să stea la masă, aceasta e un semn că niște musafiri pe neașteptate vor veni. Dacă bea cineva apă și se îneacă cu ea este semn că va căpăta oaspeți. Dacă cineva mîncînd la masă îi pică bucata din gură, apoi se crede că va veni cineva flămînd; dacă îi pică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să meargă așa de ușor în stative ca pana. Cînd se învălește pînza, să nu se lase a trece peste ea ori pe sub ea vreun cîne ori pisică, că ci e rău de moarte. Cînd se nividește* pînza, de vine musafir un bărbat, ajunge bătătura*, iar de vine femeie, nu ajunge. Pînza pe care o ia vîrtejul cînd o înălbești, să nu o întrebuințezi la nimic, fiindcă e rău de moarte. La finitul pînzei, dacă vrea femeia să știe ce are să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pasărea decedase. Inspectorii au cerut o dovadă, ceva gen act de deces. Comedianul s-a enervat, pe bună dreptate, și i-a invitat la el acasă să le arate mormîntul. A săpat, a deshumat: dar nu era sigur, au zis "musafirii", că e acel papagal.... Bernd a făcut o criză de nervi și-a început să înjure în limba lui Goethe. Iată o situație fără ieșire. Cînd lucram la Teatrul "Luceafărul", situații asemănătoare s-au întîmplat cu o capră și o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]