2,210 matches
-
Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”este un departament al Complexului Național Muzeal „ASTRA” din Sibiu, care a fost inaugurat în 1993, ca răspuns la principiul alterității culturale, de cunoaștere a propriei identități prin compararea cu valorile altor culturi. Funcționează într-o clădire din Piața Mică nr. 11 declarată monument istoric (). Activitatea muzeului
Muzeul de etnografie universală „Franz Binder” () [Corola-website/Science/314917_a_316246]
-
pentru Științele Naturii de călători sași pe alte continente: Franz Binder, Andreas Breckner, Carl F. Jickeli, Arthur von Sachsenheim, Gustav A. Schoppelt, Hermann von Hannenheim, Karl Meliska etc. Celei de-a doua îi aparțin obiectele intrate în fondurile Complexului Național Muzeal „ASTRA” după anul 1990: colecția congoleză Rang, costume ale minorităților naționale din China, o parte din obiectele artizanale extraeuropeene din colecția ex-prezidențială, jucării tradiționale și artizanat din Japonia, Indonezia, Ecuador și Argentina, păpuși etnografice din India ș.a. Un rol important
Muzeul de etnografie universală „Franz Binder” () [Corola-website/Science/314917_a_316246]
-
expozițional, educațional), a valoroaselor tradiții ale primului muzeu etnografic-istoric al românilor din Transilvania, fondat la Sibiu, în anul 1905 și închis în 1950, din motive "ideologice". Patrimoniul său (transferat în anul 1950 la Muzeul Brukenthal) a fost integrat Complexului Național Muzeal "ASTRA" în anul 1990, în prezent ajungând de 35 240 obiecte și formând temeiul viitorului Muzeu al Civilizației Transilvane "ASTRA", într-o concepție modernă, novatoare, interdisciplinară. Prin mulțimea serviciilor culturale oferite publicului: prezentări de filme și diasonuri (în sala de
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
3.407 lemn, os, fier. De-a lungul anilor, aceste valori de patrimoniu au fost prezentate în numeroase expoziții organizate în țară și în străinătate, până la închiderea Expoziției de artă populară din Palatul Brukenthal, în anul 1990. Prin schimbarea paradigmei muzeale (de la un muzeu etnic la un muzeu multicultural al unei regiuni europene - Transilvania) și a concepției expoziționale (de la o expunere etnografică, monocoloră, la o expunere etnologică modernă, concepută diacronic și realizată interdisciplinar) muzeul pavilionar sibian vine să completeze oferta muzeului
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
dinspre național spre european, dinspre mono- spre multicultural, dinspre sincronic spre diacronic, adică spre relaționarea și conexarea proceselor etnoculturale, transgresând limitele frontierelor efemere sau “tradiționale”, de natură administrativă sau etno-culturală. Muzeul va inova și în ceea ce privește introducerea culturii imateriale în programul muzeal curent spre a ilustra, atât prin expoziții, cât și prin alte manifestări culturale destinate patrimoniului cultural imaterial, un întreit program ideatic ce cuprinde - tradițiile, influențele și experiențele. Tradițiile înseamnă rădăcinile, constantele, liniile de forță ale culturii, ce urcă din adâncul
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
forme tangibile. Obiectivul poate fi atins doar acordând o recunoaștere deosebită persoanelor care le dețin la cel mai înalt nivel. Fără a cunoaște provocarea UNESCO din 1989 și în absența unui program național axat pe o asemenea problematică "Complexul Național Muzeal „ASTRA"" a articulat, încă din 1983, un sistem propriu prin care și-a asumat responsabilitatea protejării patrimoniului cultural imaterial. Nici nici până în prezent inițiativa nu a devenit o prioritate, dar a primit recunoașterea națională și internațională. Pentru realizările remarcabile obținute
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
și mesajul manifestărilor organizate în cadrul Programului „Tezaure umane vii”. În anul 2004, pentru rezultatele remarcabile obținute în anul 2003, în derularea Programului “Tezaure umane vii”, Ministerul Culturii și Cultelor, împreună cu Comisia Națională a României pentru UNESCO, a acordat Complexului Național Muzeal „ASTRA” un Premiu special al Ministerului Culturii și Cultelor și unul din Premiile Naționale. În anul 2005, Muzeul „ASTRA" recidivează, obținând Premiul special al Ministerului Culturii și Cultelor și al Comisiei Națională a României pentru UNESCO, pentru programul Olimpiada Națională
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
Olimpiada Națională "Meșteșuguri artistice tradiționale", derulată în anul 2004. Sistemul, construit piramidal, poate fi analizat în totalitate sau poate fi privit fragmentar, pentru a descoperi „onestitatea supremă" a întregului. ASOCIAȚIA CREATORILOR POPULARI DIN ROMÂNIA. La începutul anilor '90, "Complexul Național Muzeal „ASTRA”", el însuși în fața unei provocări capitale, aceea de a-și reînnoi funcțiile fără a le abandona pe cele clasice, și-a asumat sarcina de a proteja, încuraja și valorifica superior patrimoniul cultural național imaterial. Pe baza experienței acumulate și
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
revitalizare și recuperare - pentru cultură și economie - a tradițiilor creației artistice populare, un loc deosebit - prin valențele sale sociale privind relansarea prin școală a meșteșugurilor artistice tradiționale - îl ocupă Olimpiada Națională „Meșteșuguri artistice tradiționale". Începând cu anul 1992 Complexul Național Muzeal "ASTRA" a organizat 4 ediții ale Târgului copiilor meșteșugari din România. Prin demersurile întreprinse la Ministerul Educație Naționale, începând cu anul 1996 s-a reușit cuprinderea acestei manifestări în cadrul calendarului activităților extrașcolare și transformarea ei în Olimpiadă Națională. La Olimpiada
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
delegația României, formată din 112 artiști, meșteșugari, dansatori, cântăreți, creatori populari, rapsozi, 18 dintre ei fiind membri ai "Academiei Artelor Tradiționale din România". Având modelul - considerat ideal pe plan mondial, cu valoare de reper științific și cultural universal - "Complexul Național Muzeal „ASTRA”" Sibiu a inițiat, în anul 2001, organizarea "Festivalului Național al Tradițiilor Populare". Festivalul este conceput ca o manifestare spectaculară și interactivă, de prezentare scenică sau lucrativă, ecleziastică sau laică, printr-un dialog direct între actanți și publicul vizitator, exprimat
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
cunoaște și proteja, de a-și însuși și perpetua valorile patrimoniului cultural național, marcă a propriei identități etno-culturale. TÂRG INTERNAȚIONAL EUROPEAN AL MEȘTEȘUGURILOR TRADIȚIONALE. SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL “CULTURĂ - TRADIȚIE - TOLERANȚĂ - DIALOG MULTICULTURAL PRIN CUNOAȘTEREA TRADIȚIILOR CULTURALE ALE POPOARELOR LUMII”. "Complexul Național Muzeal „ASTRA"", sub înaltul patronaj al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, în colaborare cu Ministerul Culturii și Cultelor, Organizația Internațională de Folclor (IOV), a organizat în perioada 29 august - 01 septembrie 2002, la Muzeul Civilizației Populare Tradiționale "ASTRA" din Dumbrava
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
intensă interacțiune între actanți și realizarea, prin participarea internațională, a unei mai bune cunoașteri a meșteșugurilor și a celor care le practică. ACADEMIA ARTELOR TRADIȚIONALE DIN ROMÂNIA. În cadrul programului național de protejare a patrimoniului cultural imaterial, inițiat de Complexul Național Muzeal "ASTRA", având o concepție sistemică riguroasă, antamând și catalizând capacități, energii și potențe din întreaga țară, Academia Artelor Tradiționale din România este însăși cheia de boltă a edificiului, conceput ca o construcție barocă, cu șapte nivele. Ideea fundamentală care a
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
Sucevița în 9/III 1823 mort la 13/II 1896. Fiei țerina ușoară”". Fiul său, Ștefan Porumbescu (1856-1896), a murit și el în același an și a fost înmormântat tot lângă peretele bisericii. În anul 1971 s-a inaugurat complexul muzeal de la Stupca, iar rămășițele pământești ale părintelui Iraclie și ale lui Ștefan Porumbescu au fost deshumate și transportate în cimitirul satului Stupca, fiind reînhumate lângă mormintele lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), a mamei sale Emilia (1826-1876) și ale celorlalți frați ai
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
și 1984, a fost vopsită tabla de pe acoperiș, iar în 1984 a fost renovat turnul bisericii. Recent, în anii 1996 și 1997, prin purtarea de grijă a părintelui Ioan Caciora, alături de restaurarea casei parohiale și a edificiului ce adăpostește Colecția muzeală, a fost refăcută complet, din terasit alb, tencuiala exterioară a bisericii-monument, tot cu acest prilej pictorul Vasile Savin realizând, pe fața turnului, scenele înfățișând Nașterea Maicii Domnului și Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, iar pe peretele sudic al navei scena
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
de la Compartimentul Protecția Patrimoniului Cultural din cadrul Serviciului de Cercetare a Criminalității desfășoară o anchetă penală pentru identificarea persoanelor vinovate de neglijență în serviciu din vina cărora conacul a ajuns într-o stare avansată de degradare. De asemenea, specialiști de la Complexul Muzeal Național Moldova din Iași și de la Institutul de Arheologie al Academiei Române, filiala Iași s-au deplasat la Tupilați pentru a alcătui un raport de evaluare a pagubelor. Din cauza faptului că noii proprietari nu au făcut nimic pentru a conserva conacul
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
și o Supercupă a Moldovei, ambele câștigat în sezonul 2011-2012. Clubul își susține meciurile de acasă pe Complexul Sportiv Raional Orhei, stadion care pe lângă terenul de fotbal mai este dotat și cu pistă de atletism. Orheiul Vechi este un complex muzeal și istoric situat pe malul Răutului, în preajma satelor Butuceni și Trebujeni din raionul Orhei, la 20 km de centrul raional, Orhei. Este un monument care a cunoscut diverse culturi arheologice, pe aici au trecut diferite popoare migratoare: bastarnii, sarmații, goții
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
al XV-lea. În această perioadă pe malul Răutului sunt înălțate palatele pârcălabului de Orhei și cele două biserici ortodoxe. Cercetarea arheologică a complexului Orheiul Vechi a început în anul 1947. Tot în acea perioadă a fost creat și complexul muzeal „Orheiul Vechi”. Numele Complexului muzeal provine de la denumirea unei localități istorice Orașul medieval Orhei, care a existat în secolele XV-XVI, denumire evoluată în Orheiul Vechi după părăsirea așezării și întemeierea în alt loc al unui oraș, cu același nume, păstrat
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
perioadă pe malul Răutului sunt înălțate palatele pârcălabului de Orhei și cele două biserici ortodoxe. Cercetarea arheologică a complexului Orheiul Vechi a început în anul 1947. Tot în acea perioadă a fost creat și complexul muzeal „Orheiul Vechi”. Numele Complexului muzeal provine de la denumirea unei localități istorice Orașul medieval Orhei, care a existat în secolele XV-XVI, denumire evoluată în Orheiul Vechi după părăsirea așezării și întemeierea în alt loc al unui oraș, cu același nume, păstrat până în zilele noastre. Complexul muzeistic
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
Totodată, acest cadru instituționalizat a făcut posibilă dezvoltarea colecțiilor, precum și impunerea unor măsuri de conservare și depozitare a obiectelor de arheologie, de artă și de etnografie. La 1918 muzeul a ajuns să aibă un patrimoniu de 17.640 de piese muzeale, din care 1377 aparțineau Colecției episcopului romano-catolic Ipolyi Arnold. Statul român a acordat o atenție specială așezămintelor de acest tip după înfăptuirea României Mari. Pe lângă o susținere financiară firească s-a trecut, inclusiv pentru Oradea, la o revizuire a inventarelor
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
de importanță națională. Aici funcționează Teatrul de Stat Constanța, înființat în 1951 și Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski, înființat în 2004 prin reorganizarea instituțiilor existente la acea dată. Constanța este cunoscută și datorită muzeelor sale numeroase: Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, compus din șase secțiuni: delfinariu, planetariu, observator astronomic, microrezervație și expoziție de păsări exotice și decor, Acvariul, Muzeul Marinei, Muzeul de Artă Populară, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Muzeul Mării, Muzeul Portului Constanța și Muzeul
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
înfrățite: Orașe cu acord de colaborare: Orașul se poate mândri cu o rețea de învățământ dezvoltată, care acopera intregul plan educațional, de la grădinițe, școli, licee cu o îndelungată tradiție, până la universități. Obiectivele turistice includ Casa memorială George Bacovia sau Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”. Observatorul astronomic al Bacăului este unul dintre puținele din România, iar foarte aproape de centrul orașului se află statuia lui Ștefan cel Mare. În oraș se află și cea mai mare catedrală catolică din Estul Europei
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
în stil neogotic. Guvernul sovietic s-a mutat la 12 martie 1918 de la Petrograd (cum se numea atunci St. Petersburg) la Moscova. Lenin a ales drept reședință clădirea Senatului din Kremlin, iar camera sa continuă să fie menținută în stare muzeală. Și Stalin a avut în clădire camere pentru uz personal. Șoimii argintii de pe turnuri au fost inlocuiți cu steaua roșie, în timp ce zidul din apropierea mausoleului lui Lenin a fost transformat în zidul necropolei Kremlinului. Mănăstirea Ciudov și Mănăstirea Înălțării Domnului, cu
Kremlinul din Moscova () [Corola-website/Science/298387_a_299716]
-
în oraș se mai pot vedea geamia turcească din secolul al XVI-lea alături de mormântul lui Gazi-Ali-Pașa și cișmeaua Kalaigi, mausoleul lui Sări Saltuk Dede, Casa Panaghia precum și vase de ceramică, monede, arme și multe alte vestigii păstrate în colecții muzeale sau particulare. În perioada 1677-1678, reședință pasei s-a mutat de la Silistra la Babadag. În felul acesta, importanța Babadagului că reședința a celui mai important om al stăpânirii turcești din provincia de la Dunărea de Jos, crește tot mai mult. Cronicile
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
1758, armenii obțin de la Maria Terezia domeniul Ibașfalăului împreună cu satele din jur. În această perioadă se construiește Catedrală armeneasca, una dintre cele mai frumoase din țară. În anul 2010, mai exact în 15 iulie, s-a deschis la Dumbrăveni Colecția Muzeala a Armenilor din Transilvania din Dumbrăveni, jud. Sibiu. Documentele vremii atestă pentru prima oara un învățământ primar confesional în anul 1885, învățământ strâns legat de interesele de breaslă ale armenilor. Populația Dumbrăveniului intra în legătură cu marile asociații religioase și culturale ale
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
pentru zona etnografică Rădăuți: are pridvor cu prispă, tindă și două camere; în interior sunt expuse obiecte originale specifice unei locuințe țărănești, dispuse în mod firesc și autentic. Casa-muzeu Solca, poartă astăzi numele Casa “Saveta Cotrubaș” și aparține de Complexul Muzeal Bucovina Suceava. După Revoluția din decembrie 1989, managementul neadaptat noilor cerințe de piață a condus în cele din urmă la închiderea fabricii de bere în 1997. În 1999 a existat o încercare de reluare a producției de bere, însă fără
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]