75,219 matches
-
repede loc printre ceilalți opt, se duce într-un loc ferit și, prima și prima dată, se p... lung, ușurându-se de toxinele adunate în el în timpul gestației. Aerul său de independență și de detașare absolută față de proba grea a nașterii prin care trecuse. * * Cristos trăgând cu mitraliera într-o mulțime și care după aceea se culcă și adoarme în timp ce poetul Ion Horea, în visul său de poet, îl mângâie încetișor pe păr zicându-i: - Lasă... nu-i nimic... lasă, te-
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
Toate fetițele care se nasc după moartea ei sînt botezate Elena și toate "au moștenit darul de a primi mesaje din lumea de dincolo". Aceasta e povestea și e ușor de intuit că o asemenea întîmplare senzațională în sine dă naștere la o mulțime de interpretări. Interesant e cum sînt inserate aceste interpretări în narațiunea de bază, alături de considerații auctoriale, balade și descîntece. Montajul e simplu, simplist chiar, cu toate lipiturile la vedere. Nimic din trecerile insesizabile de la Mircea Eliade, nici o
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
Și toți se logodiseră Purtând inele de-osteneală. Iar brațele-mi, două păreri Pe trena pieptului, abrupte, Slujeau regatul de tăceri Cu sulițe din beznă rupte. Picioarele mi se sfârșeau La țărmul viselor oprite În urme care ocoleau Pajiști de nașteri arvunite. MĂ-NDEMNI Puțin mai mult sau multicel îmi ceri Mă-ndemni să fac din lut ziua de ieri: Plămadă din făina clipelor Dospită sub ștergarul palmelor. Mă-ndemni să iau din orele de ieri: Bobii de tihnă să-i
Poezii. In: Editura Destine Literare by Ana Iram () [Corola-journal/Journalistic/82_a_232]
-
Chiar și conceptul specific evreiesc și anume spiritul practic, comercial al evreului are o determinare istorică, redusă, cum se știe, la aceea că au fost siliți să adopte aceste îndeletniciri de care e legată apariția orașului și, potrivit lui Sombart, chiar nașterea capitalismului. Și, preluînd o apreciere a lui Kautsky, autorul nostru apreciază că "evreii, contopiți multă vreme cu viața cerebrală a negustorilor, au dus o viață mai cerebrală decît aceea a altor popoare, pentru simplul și importantul motiv că ei au
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
de valoarea sa. Poetul copleșit de discreție, ros de o rea conștiință, alienat, marginalizat, nu ezită a-și adresa elogii: "Eu sînt Dumnezeul și judecătorul meu". Sau: "George Bacovia, artist înmormîntat și nemuritor în același timp". Sau: "Un fenomen din naștere... superior oamenilor". Creația a fost steaua polară a lui Bacovia, inalienabilă într-un univers șubred, enigmatic, pîndit de goluri sinistre, căci "acolo sînt de neîntrecut", așa cum s-a rostit cu integră conștiință de sine. Daniel Dimitriu, Bacovia după Bacovia, Ed.
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
dacă Eminescu o iubește cu adevărat, deși nu i-o spusese niciodată, cu toate că unele atitudini o confirmaseră. Apoi, mai tîrziu, Eminescu se trezește la realitate, regretînd gestul. Amîndoi realizează faptul că se iubesc. Poetul îi dărui de ziua ei de naștere un caiet mic cu poezii (din care nu lipseau Cu mine zilele-ți adaogi, Despărțire, Foaie veștedă și amintita mai înainte Atît de fragedă) în manuscris. Era, de astă dată, nu un semn de dragoste, ci de omagiu, ultima poezie
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
scriitorilor care s-au afirmat pe parcursul secolului douăzeci, prezentându-i într-o ordine needificatoare. Prezentările scriitorilor sunt sumare, incomplete, lipsite până și de unele informații care figurează în mod curent în dicționare (cum ar fi, de exemplu, data și locul nașterii). În același timp, însă, ele nu sunt nici suficient de concise pentru ca, prin însumarea lor, să se ajungă la o imagine de ansamblu a literaturii române din secolul douăzeci. Textul se lăbărțează adeseori din cauza plăcerii autorului de a spune încă
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
cultural al prozatorului Gheorghe Ene. Membru al cenaclului Junimea și al grupului Noii (care-l avea în centru pe Gheorghe Iova), cu un debut tîrziu în Desant '83, acest scriitor reușește să-și publice cărțile abia după '90. Așa ia naștere un fel de viață dublă a scriitorului: pe de o parte este recuperat cu experimentele sale literare scrise cu zece ani înainte; pe de altă parte, intră în publicistica buzoiană postrevoluționară, producînd un gen aparte de texte. Pînă și un
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
literară îmbrăca haine festive: doi importanți scriitori, Tudor Arghezi și Mihail Sadoveanu împlineau 80 de ani. Concretizate în numere omagiale de reviste și ziare, evenimentele literare sînt la concurență cu cele politice consemnate în același an: 90 de ani de la nașterea lui Lenin și al III-lea congres al Partidului Muncitoresc Român." (7) Diferențierea între evenimente literare și politice e delicată, dar nu reflectă realitatea obiectivă. Toate evenimentele erau politice, o mascaradă interminabilă pe care ne vine greu azi să o
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
științei și a politicei rămîne, întîi, neînțeleasă și neinteresantă pentru marea majoritate a oamenilor contimporani și este, al doilea, pierdută în generațiunile următoare chiar pentru cercul restrîns de indivizi, pentru care a avut un sens și o atracțiune în ziua nașterii ei"? Sau această observație, reluînd pe cea dintîi: "Recapitulînd rezultatul dobîndit din cercetarea teoretică de pîn-acum, afirmăm din nou adevărul cu care am început: ideea sau obiectul poeziei nu poate fi decît un simțimînt sau o pasiune". Sau: "...niciodată estetica
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
și adevărate nu pot fi decît acele scrieri române care ar fi frumoase și adevărate pentru orice popor cult". De aceea, tocmai, a stîrnit opera sa mînia cercurilor naționaliste din epocă și de după aceea care, în 1940, la sărbătorirea centenarului nașterii marelui T. Maiorescu au declarat-o "inactuală". De o însemnătate crucială se demonstrează a fi criticismul maiorescian (pomenit și mai sus), exprimat, cu deosebire, prin epocala sa teorie a formelor fără fond. E adevărat, la începuturile oricărei culturi se cască
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
hotărîtoare schimbări de paradigmă. Spre deosebire de unchiul ei, autoarea nu a cunoscut direct umilințele antisemite; este traducătoare din limba engleză, născută la Paris dintr-un tata ce obținuse cetățenie franceză și o mamă care va fi naturalizata la doi ani de la nașterea fiicei. Multe lucruri a abandonat, multe altele i-au scăpat, inclusiv felul în care tatăl ei a reușit să evadeze din vagonul ce-l ducea spre lagărul de exterminare de la Drancy și a intrat în Rezistență sub numele de Pierre
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
sa îndrugi multe despre Revoluție, fără s-o slujești însă. Malraux, contrar lui Gide, este incapabil de o independență morală. Românele sale sunt hiper-îmbibate de eroism, el neavând această calitate în nici cel mai mic grad. Este un oficial din naștere." Două portrete extraordinare. Dovedind un hâr scriitoricesc excepțional. Asta îmi sună mie în cap, după ce Malraux devenise ministrul lui De Gaulle, la cultura. Să reproduc și pe franțuzește, limba celor doi: "Malraux, au contraire de Gide, est incapable d'independance
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
există oare un număr critic?) sînt predispuși la schizofrenie și tulburări de personalitate". Se remarcă lesne că tema speculației lui Judt cu privire la culturile multiple, precum aceea a Europei Centrale dintre 1818 și 1918, și tema lui Steiner, cu privire la poligloții din naștere revin la o unică obsesie, a identității. S-ar părea că și multiculturalismele de felul celui central-european, și multilingvismul unor inși născuți în spații multietnice conduc uneori la schizofrenie sau la tulburări de personalitate adică din care ia naștere obsesia
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
din naștere revin la o unică obsesie, a identității. S-ar părea că și multiculturalismele de felul celui central-european, și multilingvismul unor inși născuți în spații multietnice conduc uneori la schizofrenie sau la tulburări de personalitate adică din care ia naștere obsesia cu pricina. Culturile monocolore sau cu dominante nete suferă mai puțin de neîncredere în ele înseși și nu țin numaidecît și la tot pasul să se autodefinească. Există totuși unele excepții de la această regulă empirică, dacă o pot numi
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
a literaturii române, la apusul romantismului, a creat critica, teatrul și proza nouă, legitimînd un fel de victorianism al ideilor și formelor literare, a doua a separat modernismul de l'ancien régime literar și victorian, iar a treia a dat naștere postmodernismului, rupînd punțile care-l legau de un modernism devenit aproape centenar. Despre unele consecințe ale acestor schimbări, cu proxima ocazie.
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
jug. Adesea am avut ocazia să mă plimb prin diverse zone rezidențiale din țară. Vilele acelea noi vorbesc foarte mult despre cum s-au făcut banii respectivi și ce mentalitate au o parte din proprietari. Se vede pretutindeni deci o naștere foarte grea de la care intelectualii au cam lipsit din diverse motive, adesea din vina lor, oricum au lipsit și lipsesc. Oamenii? Cine a fost bun înainte este bun și acum; cine a fost lepră, tot așa a rămas. Nu s-
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Magazinul Universal.// Doar trecem, lichid vîscos, fără grabă/ Și cumva indiferent,/ Dintr-un recipient în alt recipient" (În loc de postfață). Optînd pentru acest stil ambiguu, în "două ape", poetul se concentrează asupra procedeelor antitetice, care-i pot etala dualitatea. Astfel iau naștere imaginile în care, deși declinant, compromis, fabulosul e prezent ca un factor ce transfigurează universul în sens vitalist, îl fecundează. Sterilizării sceptice îi răspunde rodnicia irepresibilă a ficțiunii, chiar dacă relativizată prin interogație: "Să spun că inima gîlgîia? Că prin aer
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
Natură eu-lui în puternică legătură cu infinitul și inepuizabilul, precum și constrângerea, captivitatea omului în limbaj au format în epoca romantică credință în indicibilitatea esențelor. W. H. Wackenroder este autorul unei estetici în care religiozitatea cu care este asociată artă da naștere convingerii că limbajul este mărginit la a exprima doar "raționalul, terestrul, vizibilul - deci limitatul", iar artă devine astfel, alături de religie și natura, una din căile de expresie a ceea ce nu poate fi înțeles, nici exprimat în mod rațional. Dominată de
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
s-ar fi pierdut, pe vecie, acest tezaur, militarul fiind în stare să vîndă manuscrisele cu bucata) reia textul ediției maioresciene, adăugînd două poezii din tinerețe (din cele apărute în Familia) și o prefață în care lansează ca dată a nașterii poetului 20 decembrie 1849. A mai avut parte de două ediții, după care s-a risipit în neant. Din 1902, cînd lada de manuscrise eminesciene e predată de Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei, se intră într-o nouă fază, deosebită, a
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
anunțurilor matrimoniale, iar acumulările de-a dreptul burlești ating paroxismul absurdului: "Sună la tel. intermediar OICGOBFDF plus suma datelor tale + nr. PT cu anunțul tău [...] Sună la 094182308 + anul Eclipsei. Sună la BODEAF + anul Revoluției. Sună la BBGHID minus anul nașterii lui Eminescu." Majoritatea titlurilor poeziilor, multe dintre ele reluate, dezvăluie sursa și chiar conținutul tematic: Sumar "Ziua", Societate-Flagrant, Crimă și viol, Cronica neagră, Se întâmplă în România etc. Cităm aproape la întâmplare: "Două minore fură crucile de lemn din Cimitirul
Foarță și ziarele by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16330_a_17655]
-
dada a fost lansată la cafeneaua Terrasse din Zürich pe 8 februarie 1916 ora 18 (și nu la Cabaretul Voltaire - de unde și publicația cu acest nume - cum spune legenda omologată în istoriile literare). Al. Piru, bine informat de obicei, leagă nașterea mișcării de ziua de 14 iunie 1916. Profesorul Robciuc, în utila bibliografie din nr. 2-4, identifică prima apariție a termenului dada în 18 aprilie 1916 în Journal de Ball. În fine, Tzara însuși datează prima manifestare dada la 14 iulie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
repertoriu de semne - și artista merge uneori pînă la citat, la prelevare iconografică și simbolică explicită, - al unei clasicități în pragul disoluției, preluată din mers de o lume creștină aflată și ea tot într-un prag, însă în acela al nașterii. Această disponibilitate simultană pentru privirea directă și pentru memoria resuscitată, pentru lumea vizibilă și pentru aprofundarea analitică a structurilor limbajului și a codurilor de comunicare, face din pictura Ioanei Bătrânu, așa cum apare ea în acest remarcabil Interior melancolic, unul dintre
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
intropatiei): "Meșteșugul scrisului - întrucît e artă - nu spune totul. Montesquieu, se știe, cere să existe saltul de la o idee, de la o imagine la alta. În aceste goluri se inserează puterea fabulatorie a cititorului, iar emoția artistică din aceasta chiar ia naștere: din capacitatea-i umplătoare a intervalelor". Dar libertate nu înseamnă dezordine, abuz, desubstanțiere. Soranei Coroamă-Stanca i se prescrie "părăsirea totală a verbiajului așa-zis tineresc-jovial-ștrengăresc, cu aluzii și trimiteri la preocupări ale prezentului mărunt". În aceeași direcție, pe marginea unui
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
despre mine, că sunt urât și rău. Am început să cred că este așa. Mai ales că niciodată n-am fost în stare să răspund, nici chiar celor despre care știam că fac o nedreptate acuzându-mă. Sunt mut din naștere, doar mut, nu și surd, dar foarte puțini știu că aud ce se petrece în jurul meu și tot ce se spune despre mine, ba chiar cred că și puținii care știau asta cândva au și uitat, și încă de multă
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]