10,006 matches
-
cu bucurie pentru oameni, dar o întâmplare nemaiauzită a făcut să fie un Paște de foc. Mi-a amintit-o un prieten din adolescență, care zilele trecute m-a sunat la telefon. Refugiat cu părinții din Basarabia în comuna mea natală mi-a povestit câte ceva din primele impresii despre oamenii Țigăneștiului de Teleorman în mijlocul cărora poposiseră în preajma sfintelor Paști. A fost impresionat de felul cum oamenii trăiau adânc o întâmplare cutremurătoare, chiar dacă trecuse mai mult de zece ani și nici nu
REMEMBER: PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1446934099.html [Corola-blog/BlogPost/374940_a_376269]
-
bornă a istoriei literare naționale, un cercetător și un profesionist de reputație, cu talent și har scriitoricesc, cu o arie foarte mare de cercetare, de la Școala Ardrleană până la contemporaneitate, care aduce cititorului trecutul în actualitate. Cetățean de onoare a comunei natale și al Blajului, Senior al Clujului, Mircea Popa este un om viguros și tenace, cu o putere de muncă și o forță de exprimare deosebită. La acest bilanț-jubiliar, se prezintă cu un palmares de invidiat pentru orice condei avizat: a
MIRCEA POPA-BILANŢ JUBILIAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mircea_popa_bilant_jubiliar_al_florin_tene_1390917020.html [Corola-blog/BlogPost/347575_a_348904]
-
cu acte la vedere, impostura. Pentru a nu mai da de lucru autorităților județen și locale, poate și centrale, a fost îndepărtat din învățământ pe motiv de „inadecvare” și lipdă de „simț partinic și revoluționar”(sic!). A revenit pe plaiurile natale, într-un post pe care nu și l-ar fi dorit neapărat și poate că nici nu avea chemare, cea de muzeograf și mai apoi arhivar la Direcția națională a patrimoniului cultural, filiala din Craiova. În concepția „centrului vital” trebuia
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fronda_si_cate_ceva_despre_lasitati_.html [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
A. STROIA, Adjud) COLECȚIA ANTOLOGIS ***1. AMETISTE MOLDAVE (Antologie coordonată de poetul Mihai LEONTE, 172 pagini, A5) Pentru mulți poate părea ceva anormal, dar această mini antologie se datorează bibliotecarului Ioan ȘTEFAN, cel care a dorit ca în satul nostru natal Petia să se inaugureze o bibliotecă. În vremurile când se inaugurează multe alte obiective mai mult sau mai puțin importante. Desigur că acest bibliotecar sufletist nu putea realiza de unul singur ce și-a propus, astfel că aleșii comunei Bunești
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 16 AUGUST 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1408206790.html [Corola-blog/BlogPost/352172_a_353501]
-
singur motiv: realizările unei singure persoane are totdeauna parfum de egoism. Dar, realizările unui grup, ale mai multor persoane, în speță, filiala LSR a Vrancei literare, pot fi considerate un act cultural, al cărui singur scop este slujirea limbii noastre natale: exprimarea emoțională a trăirilor noastre în limba româna cea mai simplă, cea mai pură, cea mai duioasă. Cât am reușit, cât am ajuns la inimile cititorilor prin textele supuse atenției cititorului avizat (și mai puțin avizat), o va spune timpul
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 16 AUGUST 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1408206790.html [Corola-blog/BlogPost/352172_a_353501]
-
Răsplata muncii clasa I, pentru construcții școlare". A fost prefect al județului Muscel în 1922 și senator. Ion Macedonescu (1865-1937) Fiu al preotului Ion Machedon, Ion Macedonescu s-a născut la Rucăr în 1865 și a urmat școala în satul natal. Viitorul învățător a absolvit cursurile școlii normale din Câmpulung în 1885. Mai întâi a funcționat ca învățător la Dragoslavele, Golești, Valea Mare, Dârmănești, Câineni, Nămăiești, pentru ca în cele din urmă să ajungă la Rucăr, unde a slujit din 1899 și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxi_.html [Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480]
-
atent pe câteva direcții-jalon ale propriului său crez. Așa cum sunt eșalonate poeziile în acest volum bilingv (aspect ce merită toată atenția și admirația pentru curajul și responsabilitatea manifestate, atât de autoare cât și de traducătoare), se evidențiază dragostea față de locurile natale (În satul meu bătrân, Prin gura timpului și altele), dar și de obiceiurile strămoșești ale acestor locuri, ceea ce face ca adesea să îmbrace momente ale copilăriei în straiele și manifestările specifice sărbătorilor de atunci: „Uneori,/ clipele vor/ să se întoarcă
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1403170060.html [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
niciodată pământul. Îl iubise ne condiționat, acceptând să vină, în satul acesta din creierul munților, ca profesoară, ea fată de medici renumiți din capitala Ardealului. Primele zile, Lazăr, proaspăt absolvent de medicină veterinară, întors cu frumoasa-i nevastă în satul natal spunea la toți cunoscuții că deschde un cabinet în centrul comunei, să fie alături de Antonia când era la școală.S-o vadă în recreații, să facă planuri de viitor împreună. Zilele treceau una după alta cu o monotonie de începuse
CRIMA DE LA RĂSCRUCEA ULIŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 by http://confluente.ro/Crima_de_la_rascrucea_ulitei_al_florin_tene_1328522886.html [Corola-blog/BlogPost/346685_a_348014]
-
Articolele Autorului Îl „cunosc” pe domnul Sergiu Brandea de acum câțiva ani, din vremea când am citit, cu mare plăcere, romanul „Strâmba”, prima sa scriere apărută în anul 2010. Titlul, relativ ciudat, este de fapt numele unei străzi din orașul natal, Bârlad și se constituie, prin calitatea informației, într-un document istoric de valoare, iar prin calitatea scrierii ca un eveniment literar demn de a fi remarcat. Întreaga construcție romanescă are drept fundal realitatea socio-economică, dar și culturală a acestui oraș
NECONFIDENŢIAL! (FILE DE ISTORIE COTIDIANĂ) de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1486849734.html [Corola-blog/BlogPost/368798_a_370127]
-
japonez - Shinya Inoguchi și o româncă - Cristina Cărbune- Inoguchi, soț și soție, s-au gândit să managerieze un concurs: „ART 6 LIFE” în cadrul „Japanese Golden Week". Gândul ei a fost acela de a prezenta, soțului și prietenilor japonezi, frumusețea meleagurilor natale, dar și cultura țării de origine - România. Intenția lui a fost de a înlesni împlinirea dorinței soției, dar și de a se „lăuda", în fața tuturor, cu Romania - țara pe care el o admiră, printre altele, și pentru că aici s-a
POVESTEA UNUI CONCURS JAPONEZ CU PREMIAŢI ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_povestea_unui_concurs_floarea_carbune_1345114521.html [Corola-blog/BlogPost/355071_a_356400]
-
evenimente culturale ale etniei germane din Banatul Montan (din cele 86 editate în total până în prezent), precum și patru cărți, apărute la Editura „Banatul Montan”, din cele 57 apariții editoriale de până acum, și anume: Josef Windhager: Meine Heimat (Ținutul meu natal). Redacția și lectorat: Waldemar König, Hugo Balazs. Die Banater Berglanddeutschen: ein Handbuch (Germanii din Banatul Montan: un ghid). Editori și prefață: Waldemar Günter König, Karl Ludwig Lupșiasca, Erwin Josef Țigla. Lectorat: Waldemar König; Erwin Josef Țigla: 3 x Klagenfurt. Lectorat
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 by http://uzp.org.ro/etnia-germana-din-resita-la-ceas-de-bilant-2013/ [Corola-blog/BlogPost/92704_a_93996]
-
Mănăstire Frăsinei. Părintele Neonil Ștefan s-a născut la 21 octombrie 1922, în satul Valea Babei, din comuna Runcu, județul Vâlcea. Părinții săi, Dumitru și Maria, l-au crescut din mic în dreapta credință. După ce a absolvit școală primară în satul natal (1929 - 1936) și stagiul militar la Albă Iulia (1943 - 1946), a rămas în sânul familiei până la 15 aprilie 1948, când a fost primit că frate în obștea Sfintei Mănăstiri Frăsinei din județul Vâlcea, unde, la 15 august 1949, a fost
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1459247516.html [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
pregătește un doctorat în acest renumit institut de învățământ. Bucuria revederii cu oameni ai comunei, cu oficialități - primarul Lucian Antonie, directorul școlii - Victor Boboc......, a făcut să ne ia valul, să vorbim mai mult despre personalitățile comunei și despre locurile natale, mai, mai să abandonăm tema, Bacovia. Într-o perioadă de toamnă, Dumnezeu ne oferă o zi splendidă, de loc ... bacoviană. Revenim la ... normal, la tema propriuzisă și începe discuția despre viața și activitatea lui Bacovia, Ilorian Păunoiu. Asistența participă la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cenaclul-petale-la-nenciulesti/ [Corola-blog/BlogPost/92680_a_93972]
-
cu măiestrie de Octavian Curpaș, autorul reușind să refacă la modul concret, cu realism, o întreagă epocă. Munca sa de reconstituire este realizată în volumul de față cu talentul, minuțiozitatea și dăruirea unui restaurator. Dumitru Sinu - Un român cu satul natal în suflet Născut pe 30 noiembrie 1926 într-un sat aflat „la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu”, nea Mitică va fi bântuit întreagă viața de dorul după locul natal. (El „mereu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX . O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_corina_diamanta_lupu_1327650943.html [Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780]
-
cu satul natal în suflet Născut pe 30 noiembrie 1926 într-un sat aflat „la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu”, nea Mitică va fi bântuit întreagă viața de dorul după locul natal. (El „mereu folosește butade din lumea aceea patriarhală, a satului ce-l poartă în suflet...”) Refugiat în Iugoslavia, acesta ajunge mai întâi în Italia, apoi în Franța, la Paris, pentru ca destinația unde își va găsi fericirea - în primul rând pentru că
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX . O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_corina_diamanta_lupu_1327650943.html [Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780]
-
continente De altfel, în această carte grupul exilaților (români stabiliți în Franța, Canada și Statele Unite) formează o societate în miniatură, cu trecut, prezent și viitor, cu triumfuri și eșecuri, cu dureri și bucurii, cu melancolia și dorul fiecăruia după patria natală. Astfel„ „despre prietenii și cunoscuții lui nea Mitică Sinu se poate vorbi, fără doar și poate, ore întregi fără să te plictisești, iar de scris, poți scrie atât cât te ține condeiul, pentru că ai despre ce!... 460 de persoane conține
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX . O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_corina_diamanta_lupu_1327650943.html [Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780]
-
primesc subvenții pentru asta de la bugetul de stat...și de la UE. Doi ingineri, colegi de școală generală la Maglavit, de facultate, de UCM Reșița... au pornit către lunca Dunării să facă ce fac egiptenii de mii de ani, în localitatea natală Maglavit. Primarul și consilierii: ne bucurăm să vă avem alături, pe voi care ați plecat de aici, ca să construim ceva pentru consătenii noștri...Adică bla, bla, bla... Și au abrobat în Consiliul Local, în unanimitate, concesionarea a trei ha de
MAGLAVIT de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1467926549.html [Corola-blog/BlogPost/341025_a_342354]
-
ajuns pentru tot ce merită cu prisosință Nicolae Sabău. Trimis ceresc pentru alinarea Dorurilor.” ( Octavian Butuza ); „Plămădirea prin propria-i trudă a unicului Festival folcloric particular din România „Alină-te dor, alină”, amenajarea Casei muzeu al cântecului popular în satul natal, ridicarea Monumentului eroilor neamului și acum zbuciumul pentru înălțarea Bisericuței de lemn în stil maramureșean, conferă aura unei personalități așezate sub nobila zodie a vocației constructive.” ( Emil Domuța ); „Nicolae Sabău, cântăreț de talie națională, îi aud sufletul ca lacrima mamei
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1435589909.html [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
Acasa > Cultural > Vizual > PORȚI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUȚ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ "I.C.BRĂTIANU"(ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului PORȚI SPRE ETERNITATE COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUȚ-CĂTĂLIN FLOREA, LA ZECE ANI DE LA DISPARIȚIE ÎN LOCALITATEA SA NATALĂ „I.C.BRĂTIANU
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 by http://confluente.ro/Porti_spre_eternitate_comemorarea_artistului_plastic_ionut_catalin_florea_in_localitatea_natala_i_c_bratianu_articol_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
ÎN LOCALITATEA NATALĂ "I.C.BRĂTIANU"(ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului PORȚI SPRE ETERNITATE COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUȚ-CĂTĂLIN FLOREA, LA ZECE ANI DE LA DISPARIȚIE ÎN LOCALITATEA SA NATALĂ „I.C.BRĂTIANU” Artistul Ionuț-Cătălin Florea și lumea lui, văzută dintr-un cărucior cu rotile Într-una din frumoasele și blândele zile ale începutului de Brumar, 2011, mai precis în ziua de 8 octombrie, împreună cu trei doamne de o noblețe sufletească
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 by http://confluente.ro/Porti_spre_eternitate_comemorarea_artistului_plastic_ionut_catalin_florea_in_localitatea_natala_i_c_bratianu_articol_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
de prelungirile lor în timp, respectiv de lucrările copiilor care-i continuă opera, cu mijloacele lor de acum, în urma concursurilor de desen, acuarelă și pictură „In memoriam” organizate în mai multe localități ca și la biblioteca „Nicolae Iorga” din localitatea natală, fie de ziua lui de naștere, fie în ziua comemorării lui sau cu alte prilejuri. Ceea ce am constatat imediat când am sosit la fața locului, a fost faptul că amintirea lui era mai vie ca oricând, deși trecuseră peste 10
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 by http://confluente.ro/Porti_spre_eternitate_comemorarea_artistului_plastic_ionut_catalin_florea_in_localitatea_natala_i_c_bratianu_articol_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
dispărut prematur la 26 de ani, care a lăsat o avere spirituală culturii române, intrând astfel în galeria marilor spirite universale. CEZARINA ADAMESCU, redactor Agero-Stuttgart 9 octombrie 2011 Referință Bibliografică: PORȚI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUȚ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (articol de Cezarina Adamescu) / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul I, 09 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PORŢI SPRE ETERNITATE. COMEMORAREA ARTISTULUI PLASTIC IONUŢ-CĂTĂLIN FLOREA ÎN LOCALITATEA NATALĂ I.C.BRĂTIANU (ARTICOL DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 201 by http://confluente.ro/Porti_spre_eternitate_comemorarea_artistului_plastic_ionut_catalin_florea_in_localitatea_natala_i_c_bratianu_articol_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356908_a_358237]
-
a trimis în format electronic romanul Maia; cei 8000 de km care mă separau de România în acel moment făcând imposibilă o altă posibilitate. Acum, când scriu aceste rânduri am în mâini cărțile respective, deși încă mă desparte de pământul natal 2000 de km, pot să simt mirosul hârtiei și parcă toate emoțiile și trăirile personajelor din paginile lor îmi pătrund prin degete și mă atrag într-un vârtej prin vremurile tulburi din timpul celui de-al doilea Război Mondial și
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1396450245.html [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
într-o zi de sâmbătă când „Petrică al Mărgăretii lui Mogoș coborî transpirat din mașina încărcată de călători până la refuz”. Venea de la București, unde muncea ca inginer la o fabrică importantă. Nu își vizitase mama și sora rămase în satul natal de mai bine de cinci ani. Găsea mereu o scuză pentru întoarcerea în sat, poate pentru că deși reușise profesional și material să se ridice la un nivel mai mult decât mulțumitor, chiar așa, orfan de tată mort pe frontul din
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1396450245.html [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
reușise profesional și material să se ridice la un nivel mai mult decât mulțumitor, chiar așa, orfan de tată mort pe frontul din răsărit în anul 1941, nu reușise în viața de familie, soția părăsindu-l pentru altcineva. Revederea locurilor natale și a oamenilor din sat în drumul străbătut de la stația de autobuz până la casa părintească îi aduc în minte amintiri ale copilăriei, zile de bucurii ca cele în care „s-a dat prima dată în Vârtej cu Floarea lui Mitru
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1396450245.html [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]