3,927 matches
-
Țiganko și țăranii basarabeni: Iar la țăranii moldoveni pe care i-am găsit uniți în bloc sub conducerea lui Țiganco, la țăranii care prin revoluțiune au și pus mâna pe pământurile marii proprietăți, era puternic sentimentul de teamă și de neîncredere. Ei aruncau priviri bănuitoare peste Prut, unde credeau că este o țară feudală, în care țăranii nu au nici un drept, nici măcar dreptul de vot, și n-au nici pământ, reforma agrară nefiind înfăptuită." (p. 131). Stere a dus o adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de înțelegerea lui. Nu trebuie nici să credem că numărul zecimalelor dă întotdeauna ponderea absolută a unei propozițiiă Numerotarea este de folos pentru a câștiga o privire de ansamblu asupra temelor Tractatus-ului. Altfel, ea va trebui să fie urmărită cu neîncredere și să ne gândim că lucrarea nu trebuie citită doar într o direcție.“ (Joachim Schulte, Wittgenstein. Eine Einführung, Reclam, Stuttgart, 1989, pp. 57 58.) 9 Vezi L. Wittgenstein, „Dialogue with John Searle“, în (ed.) Bryan Magee, The Great Philosophers. An
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Euro), intervenții pe piața valutară (Elveția), sau împrumuturi consistente. Astfel, piața a repornit mecanismele sale, mai ales cea a instrumentelor cu venit fix la început. Fondurile mutuale, cele de pensii, asiguratorii au început să obțină și ei randamente minime, dar neîncrederea, incertitudinea și volatilitatea piețelor sunt încă amenințătoare pe termen mediu și lung. Cele mai afectate sunt tot economiile emergente. Mai ales după ultimele evenimente geopolitice, asistăm la un adevărat război economic și valutar. Măsurile de reglementare adoptate au creat un
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
situații critice. Ieremia Golia l-a abandonat pe câmpul de luptă pe Ioan Vodă cel Viteaz, care și-a pierdut, odată cu bătălia, și propria viață. La rândul lui, Toma Cantacuzino a schimbat tabăra înaintea războiului, îngreunând situația lui Constantin Brâncoveanu. Neîncrederea domnitorilor față de boieri avea să implice persecuții și cruzimi neimaginabile. Alexandru Lăpușneanu și Mircea Ciobanu dădeau mese la care chemau boieri pentru a-i căsăpi mai ușor. Răzbunarea celor din urmă a fost pe măsură, având în vedere lista destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
statul își tratează, uneori, cetățenii. E suficient să privim în multe țări la sistemul educațional și sanitar pe care îl asigură pentru a înțelege dimensiunea realității neplăcute a statului neperformant. Dar consecința acestui tratament este, într-o anumită măsură, însăși neîncrederea pe care mulți dintre oameni o au față de instituțiile publice. Din păcate, în cazul unora dintre ei, a ajuns să facă parte din normalitatea cotidianului lipsa de respect față de autorități. Mai grav este faptul că sunt mulți care se raportează
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
iar "dinamicele" fonduri speculative se îndoapă în continuare ca niște curcani cu produse derivate. Problema mare e că finanțele au devenit globale par excellence, iar erorile financiare se globalizează, întreaga lume fiind atinsă de delirul imobiliar american și contaminîndu-se cu neîncredere. Astfel, totul se înlănțuie. De fapt, criza este una de lichidități. Echilibrul pieței produselor derivate nu poate fi decît unul virtual. E de ajuns un ac și balonul se sparge. Toată lumea vrea să-și vîndă titlurile, dar cine le mai
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
care vom vedea mai departe nu este cea corectă, deși ea a fost repetată în toate ocaziile, mai ales cînd unii eminescologi au căutat și argumente contra datei de 20 decembrie 1849, susținută de poet. G. Călinescu și-a arătat neîncrederea în memoria poetului. Care au fost argumentele istoricului literar? "Eminescu deținea, fără îndoială, această dată de la părinți, dar nu era sigur (s. n.). În 1883, scăzînd 1849, anul nașterii, din anul curgător și obținînd vîrsta de 34 ani, poetul făcea următoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o vitrină în care individul nu mai distinge imaginea reflectată a propriei persoane, ci se pierde în contemplarea obiectelor/semnelor multiplicate”9. Cum să nu sesizăm diferența adusă de momentul III, care generează - chiar dacă nu exclusiv și regulat - distanțarea și neîncrederea subiecților? Tot așa cum se intensifică autonomizarea individului față de marile instituții colective, există și o mai mare distanțare de mărci și de produsele de consum. Ceea ce nu vrea să însemne pierdere a interesului, ci doar mai multă reflecție din partea consumatorului, care
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
lărgite” mai selective, mai efemere, mai emoționale, altfel spus, în ton cu etosul hiperconsumativ. Anihilarea valorilor?tc "Anihilarea valorilor ?" Consumul-lume abolește oare încrederea socială, altruismul și empatia? Nu există nicio îndoială că în societățile noastre vedem răspândindu-se o largă neîncredere în responsabilii politici și în elitele economice. Unii observatori semnalează difuzarea neliniștitoare a cinismului în corpul social, o proporție importantă a populației, mai ales tineri sau defavorizați, nutrind convingerea că „oamenii sunt funciarmente răi”28. Dacă, pe deasupra, mai luăm în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
plăcere își găsește o ilustrare grăitoare în Statele Unite, unde se perpetuează spiritul puritan originar. Munca și câștigul pecuniar au o valoare mai mare decât bucuria de a trăi; frivolitatea, valorile estetice, decorarea interioarelor, plăcerile spiritului, viața culturală fac obiectul unei neîncrederi persistente. În America, preocuparea pentru confort este cea care comandă atitudinea consumatorului: farmecul vieții și maximizarea satisfacțiilor nu sunt acolo scopurile primordiale ale existenței 3. În același timp, producția de serie creează produse standardizate și monotone, ce oferă puține stimulări
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
muncă”9. Cu cât întreprinderile agită mai tare un anumit model de performanță individuală, cu atât mai anemice sunt adeziunea și entuziasmul stârnite de acest model. Nu cult, ci frică de performanță. Sunt în creștere anxietatea, stresul, criza subiectivă și neîncrederea în întreprinderi, și nu furia de a învinge a lui Superman. Acest raport negativ față de norma de performanță ar trebui să se prelungească în măsura în care societatea de hiperconsum nu încetează să propage pe scară mare idealurile calității vieții și ale îmbunătățirii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ceilalți: numai doi francezi din zece cred că „poți avea încredere în majoritatea oamenilor 23. Și nimeni nu ignoră măsura în care diverse minorități (imigranții, drogații, bolnavii de sida, tinerii din cartierele mărginașe, oamenii de alte rase) fac obiectul unei neîncrederi deosebit de accentuate din partea unei mari părți a populației. Mai mult, această criză a încrederii „orizontale” este dublată de o criză la nivelul încrederii „verticale”. Un număr tot mai mare de persoane consideră că oamenii politici nu se țin de cuvânt
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
țin de cuvânt și că nu sunt interesați decât de realegerea lor: clasa politică este tot mai suspectată, apreciată ca necinstită și incapabilă să rezolve problemele fundamentale ale societății. În sfârșit, mass-media, întreprinderile, elitele economice suscită și ele o puternică neîncredere în rândul populației. Toate aceste aspecte au făcut să se vorbească de o „societate a neîncrederii generalizate”. Dar acest tablou este incomplet. A. Giddens sublinia cât este de importantă în societatea noastră încrederea în persoanele necunoscute, ca și în abilitățile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai suspectată, apreciată ca necinstită și incapabilă să rezolve problemele fundamentale ale societății. În sfârșit, mass-media, întreprinderile, elitele economice suscită și ele o puternică neîncredere în rândul populației. Toate aceste aspecte au făcut să se vorbească de o „societate a neîncrederii generalizate”. Dar acest tablou este incomplet. A. Giddens sublinia cât este de importantă în societatea noastră încrederea în persoanele necunoscute, ca și în abilitățile profesionale și tehnice 24. În plus, dacă este adevărat că în societățile hipermoderne se înregistrează o
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
subiecți intervievați au sugerat o astfel de descriere generală a relațiilor dintre membrii comunității locale. Orientarea spre familie și spre interesul de familie este fundamentală. Perioada postdecembristă pare să fi produs schimbări importante la nivelul solidarității comunitare, concretizate în accentuarea neîncrederii și a nesincerității și în diminuarea coeziunii. Lavinia Rogozea: „Pe vremea socialismului, oamenii nu erau așa. Își spuneau necazurile, se plângeau unii la alții și se ajutau cum puteau. Acum sunt foarte individualiști și secretoși. Nu-și spun ce necazuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
lucru conduce la frustrarea și disonanța identificate de Monica Heintz. Nu cred însă că implică, în mod necesar, un respect de sine redus. Dimpotrivă, dată fiind structura valorică tradițională a societății ar putea chiar întări respectul de sine odată cu creșterea neîncrederii în ceilalți. În rest, cred că argumentul Monicăi Heintz este clar și corect: respect redus față de ceilalți, în condițiile unei societăți marcate oricum structural de normele ce susțin ierarhiile stricte de tip tradițional, determină o muncă de calitate redusă, cel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
moral pe călugării care au făcut parte din fostele ordine catolice, încurajându-i în menținerea concepțiilor și ideilor sale; preocupări de a crea grupări disidente în cadrul unor culte legale care să fie folosite împotriva politicii statului nostru, pentru a crea neîncredere și dezordine, pentru a afecta ordinea și liniștea publică. Această formă de activitate s-a constatat mai ales în rândul cultelor neoprotestante, dar nu numai în rândul acestora. [...] în cadrul cultului „Adventist de ziua a șaptea”, sub influența acțiunilor unor emisari
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
oricum înzestrate cu puteri supranaturale, care au înlocuit copilul - nu constituie și el un argument prețios în acest sens? Chiar de la începutul Poveștii, Mama apelează la spectatori cerându-le să creadă în ceea ce vor vedea, să se împotrivească suspiciunilor și neîncrederii manifestate de râsetele scepticilor, ale acelor „oameni instruiți” ce refuză să recunoască existența Zânelor. Corul mamelor are în chip vădit rolul de a susține credința populară într-un univers împânzit de personaje fantastice, credința spectatorului naiv, a spectatorului cu suflet
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cu însăși ideea de bază care a dus la crearea, prin noua Constituție, a Curții Constituționale”. Limitarea atribuțiilor Curții Constituționale prin însăși legea fundamentală și o anumită reticență în reglementarea efectelor deciziilor pronunțate de Curte și-au avut izvorul în neîncrederea cu care Adunarea Constituantă a primit ideea nouă a înființării Curții Constituționale, precum și în concepția atât de înrădăcinată, de altfel nu numai la noi, că în materie de legiferare reprezentanții aleși ai națiunii trebuie să aibă întotdeauna ultimul cuvânt.<footnote
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
cu însăși ideea de bază care a dus la crearea, prin noua Constituție, a Curții Constituționale”. Limitarea atribuțiilor Curții Constituționale prin însăși legea fundamentală și o anumită reticență în reglementarea efectelor deciziilor pronunțate de Curte și-au avut izvorul în neîncrederea cu care Adunarea Constituantă a primit ideea nouă a înființării Curții Constituționale, precum și în concepția atât de înrădăcinată, de altfel nu numai la noi, că în materie de legiferare reprezentanții aleși ai națiunii trebuie să aibă întotdeauna ultimul cuvânt.<footnote
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
în mod justificat pentru mai mult timp, în virtutea unor păreri favorabile sau nefavorabile). Evaluarea defectuoasă se manifestă fie printr-o subevaluare, fie printr-o supraevaluare, ambele deviații având reverberații negative asupra proceselor și actorilor educației. Subevaluarea conduce la demobilizare, dezorientare, neîncredere și stres, adevărate predeterminante ale eșecului sau abandonului școlar. În acest fel se pot explica și unele aversiuni ale elevilor față de disciplinele predate de respectivii profesori. Supraevaluarea induce o deformare a imaginii despre sine, o egolatrie destructurantă și deviantă, o
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
aceasta schimbă contextele. Ceea ce previzionăm ar fi doar că se va schimba situația, iar când spunem asta s-ar putea să coincidă cu realitatea sau să nu coincidă. Opțiunea pentru incertitudine pare mai degrabă să fie o atitudine derivată din neîncrederea în capacitatea Științei Economice, așa cum ni se sugerează în legătură cu funcția ei predictivă. Dar incertitudinea nu are cum să fie nici argument irefutabil, nici scuză serioasă, ci ea este o cale pe care Economia configurează situațiile specifice (contextele) în acord cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Dificultăți de concentrare; Hipervigilență; Răspuns exagerat de teamă. În afară de aceste trei tipuri principale de simptome, alte simptome uzuale includ atacurile de panică, comportamentul evitant sever, depresia, gânduri și sentimente suicidare, abuz de substanțe, sentimente de alienare și izolare, sentimente de neîncredere și trădare, mânie și iritabilitate, afectarea severă a funcționării zilnice și percepții și credințe stranii. Durata simptomelor trebuie să fie mai mare de o lună pentru a întruni criteriile DSM pentru SSPT și trebuie de asemenea să aibă un efect
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pe Lais, dar că nu e posedat de ea; în sfârșit, el aduce într-o zi trei prostituate până în pragul casei, dar le lasă la poartă, considerând renunțarea la fel de semnificativă ca și trecerea la fapte. În toate cazurile, Aristip recomandă neîncrederea în cele trupești, nu ca fapt în sine, ci pentru că îți pierzi libertatea cu aceste povești carnale. Măsura, o dată în plus... Față de bani, femei, dar și putere, Aristip vrea să găsească distanța potrivită. Lui Socrate care, dacă e să-l
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a stării de bine (homeostazie); dezvoltarea personală (cunoașterea propriilor aptitudini și abilități, clarificarea valorilor personale, rezolvarea problemelor emoționale și de comportament, rezolvarea dificultăților legate de stresul ocupațional, facilitarea relaționării în grup, îmbunătățirea eficienței personale etc.); prevenția dispozițiilor afective negative, a neîncrederii în sine, a comportamentelor dezadaptive, a conflictelor interpersonale, a dificultăților de învățare, a disfuncțiilor psihosomatice, a situațiilor de criză. Rețeaua de asistență psihologică poate fi sintetizată astfel: Șefii nemijlociți. Identifică indivizii care prezintă comportamente dezadaptate. Sesizează ofițerul psiholog și șefii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]