3,243 matches
-
origine franceză ce-i este soață de-o jumătate de secol și pe care o cataloghează ca fiind cea mai româncă dintre canadience, pentru că a dorit și a reușit să stăpânească, în numai șase luni, limba română. «Acasă» a lui nea Mitică este o oază de liniște rătăcită în forfota orașului, o casă spațioasă, fără pretenții exuberante, dar cu mult gust și foarte primitoare, caldă, din pereții căreia parcă răzbate mirosul cernelii și aroma dulce a amintirilor - ne spune autorul. Îi
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
fost degeaba la Napoli, mai spuse barmanul. -Așa se-ntâmplă domnule. Unii se află foarte aproape de subiect fără să-l vadă. Altii nu l-au văzut dar pot spune o mie de cuvinte despre el. ,,Vedi Napoli e poi morire!” nea Costică... -Nea Costică, nea Costică! Referință Bibliografică: Confruntarea / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 315, Anul I, 11 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CONFRUNTAREA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345102_a_346431]
-
că evreii pe care i-a cunoscut de-a lungul vremii au avut un rol covârșitor în ascensiunea sa spre o viață prosperă. „Doamnă, puteți să beți din gamela mea” „Pe când ne aflam în lagărul din Iugoslavia - își începe istorisirea nea Mitică - în aceeași încăpere cu cei din grupul de români din care făceam și eu parte, erau mai multe persoane de ambele sexe, cu paturile destul de apropiate ca să se poată auzi în liniștea nopții șoaptele vecinilor”. Fusese una dintre lungile
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
și ungurii și sașii, dar n-au învățat limba română ca și noi! N-au devenit niciodată atât de români! - lăsându-l astfel pe Nichita Tomescu fără replică. Nu o dată, în discuțiile purtate cu el, domnul Altaras îi spunea lui nea Mitică ce mult regretă că a trebuit să plece din România: Tu nu știi, măi Mitică, pentru că erai la Cucuieții din Vale, dar la București se manevrau atâția bani!. Tomescu, care asista la discuții spunea: Este clar ceea ce se spune
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
profesii care foloseau mai mult creierul decât brațele, dar munceau ore multe! Nu o dată mi s-a spus: Ești ca evreii!. Dar să știi că lumea nu-i cunoaște cu adevărat! Vrei să știi cum sunt evreii?”- și vocea lui nea Mitică și-a schimbat tonul. „Evreii spun: unde e bine, acolo e patria! (Ubi bene ibi patria!)” Îl completez spunându-i că expresia este cunoscută de la grecul Aristofan în comedia Plutus; de asemenea poetul latin Pacuvius o folosește într-un
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
să aibă și un preț cât mai mare!” Interesant mod de a gândi, nu? Pragmatici prin excelență, evreii sunt inteligenți și agili dar au și un șarm aparte, umorul lor fiind renumit. Răsfoindu-i însemnările, am citit în caietul lui nea Mitică o sumedenie de maxime și cugetări cu și despre evrei; am reținut un banc ce reflectă faptul că nici atunci când sunt la necaz, spiritul de glumă nu-i părăsește: un evreu a simțit că i se apropie sfârșitul și
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
Acasa > Redactia > Autori > ANII Autor: Maria Burlacu Publicat în: Ediția nr. 1532 din 12 martie 2015 Toate Articolele Autorului Anii sunt fulgi de nea Rătăciți în nori Anii sunt sclipiri de stea Vii și trecători Anii fug, se duc Nu se iută-n urmă Țesînd doar o pînză Ce-i ascunde-n umbră Anii nu ne-n treabă Ei doar se grăbesc Că ne
ANII de MARIA BURLACU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/345157_a_346486]
-
amurg, cu oameni frumoși, cu oșteni ce nu sunt dar mereu sunt în gând. Pașuni întinse de iarbă și câmpii cu oameni ce-s harnici și copii zglobii. Aceasta este țara mea. Cu bune și rele, de dor și de nea, de albastru, de nor, și de stea. Obosită, dar cântată de poeți lăudată și prădată de Gepizi și de Geți, și câți migratori au trecut,dar nu ne-au supus, am fost apărați de Zeii de sus. Aceasta este țara
ACEASTA ESTE TARA MEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345283_a_346612]
-
de ziuă pe tărâmul oamenilor cu țurloaie și umeri de gips m-am trezit eram cu spatele la tablă și țineam creta între timpane pe care zgâriam cu semne sonore bruind răsăritul soarelui după muchie unde odihnesc statuile plombate cu fulgi de nea Referință Bibliografică: vis de slăbire / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 817, Anul III, 27 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
VIS DE SLĂBIRE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345453_a_346782]
-
mai dulce foame când masa e servită, când trup cu trup se-mbină se-ngemănează inimi și EA e fericită... De-ți este dor... De-ți este dor, trezește-mă la noapte Și intră-n pat, ușor, ca fulg de nea! Fă-mă să gust din cele mere coapte Pe care le-am mușcat, iubita mea! Strânge-mi cu foc, cu-adâncă voluptate, Trupul dormind ce-n mâna ta fierbea, Fă-mă să gust din cele mere coapte Pe care le-
DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345486_a_346815]
-
în farfurie ------------------- Toată viața,sacrificii Mi-au cerut cu toți să fac C-am slăbit la toți indicii, Numai să le fiu pe plac Și-am tot strâns ades cureaua Până nu mai am ce strânge Că dacă mă prinde neaua, Și mă vezi, îți vine-a plânge Ne-au promis ce e mai bine Și eu i-am votat de buni Că dacă-mi veneam în sine, Mai bine spărgeam cărbuni Când nimic nu stă pe roze Acum iar mi
IARĂŞI SACRIFICII?! de ION UNTARU în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345538_a_346867]
-
picioare, cădeau din cauza apelor, a umezelii, se năruiau pe rând, una câte una , case făcute din ceamur, sau paiantă acoperite cu papură sau stuf după cum era obiceiul dar și puterea buzunarului ; o singură casă era acoperită cu tablă, a lui nea Costică Iusub, ăla avea un frate bogat, adică cu stare, cu serviciu pe la Galați, asistent medical, și-i dăduse ceva mărunțiș, cu restul își cumpărase și televizor, își făcuse o antenă înaltă, înaltă că se vedea tocmai de la Zaclău ; nimeni
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
Cel cu pălăria jerpelită, Vasile Curcă, lucrase și el la unul cu tractorul, dar care l-a dat afară în scurt timp, pentru că îl mirosise cu furtișaguri. Bietul Vasilică, furase și el piese de motor, pe care le vindea lui nea Găină mai pe nimic. Ia, acolo, ceva pentru băutură, când se ducea la discotecă împreună cu Floricel și Iliuță. Ceva îi rămăsese, totuși, nevândut, spre ciuda lui nea Găină, care-i oferise o sumă frumușică. Era o șufă de tractat din
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
Bietul Vasilică, furase și el piese de motor, pe care le vindea lui nea Găină mai pe nimic. Ia, acolo, ceva pentru băutură, când se ducea la discotecă împreună cu Floricel și Iliuță. Ceva îi rămăsese, totuși, nevândut, spre ciuda lui nea Găină, care-i oferise o sumă frumușică. Era o șufă de tractat din cablu elastic de oțel. Degeaba se rugase nea Găină de el. Vasilică îl refuzase categoric. Zicea că este o piesă strategică. Avea nevoie Iliuță sau nea Găină
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
a lui Tudorel, și-a soției lui , Margareta, o familie provenită în sat prin nu știu ce împrejurări, ...,nemți la origine ,al căror nume de familie era ,,Nainer” . Trec cu privirea peste pod și văd încă o casă mare, arătoasă, a lui nea Ionel, moraru,care făcea parte din aceeași familie, Nainer. Pe drum o văd pe ,,mamarea Veta” , desculță, cu fusta întoarsă pe dos peste cămașa albă cusută de mâna ei din pânză de casă și cu nelipsitu-i tulpan alb cu colțișori
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
întind mâna spre ea să o trezesc sgribulită tresare în noaptea cea grie scrisoarea ce-o am și-o prețuiesc să o ducă spre tine, peste pustie, orașul adoarme sub ziduri de noapte se îngroapă în somn întreaga suflare sub nea se ascunde întreaga cetate, noapte bună, îți spun ție arătare. Referință Bibliografică: noapte bună / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2141, Anul VI, 10 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NOAPTE BUNĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376916_a_378245]
-
Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește cum luna răsare Și-apoi dintr-odată dispare. Referință Bibliografică: CRĂIASA ZĂPEZII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2141, Anul VI, 10 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376967_a_378296]
-
Autorului IARNA Ninge de vreo două zile, Peste tot numai zăpadă, Ies băieți, dar și copile, În peisajul de baladă. Vrăbiile, cam rebele, Îi pândesc de pe fântână, Doi curcani plini de mărgele În ogradă se îngână. Fug copiii prin ninsoare, Neaua-i albă și-i destulă, Omul de zăpadă are Nasul ca o barabulă. Croncăne pe cer o cioară Fâlfâind din aripi grele, Fulgii cad până spre seară, Punând caselor dantele. Referință Bibliografică: IARNA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IARNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377056_a_378385]
-
nu trebuia sa spargă vocea albul? nu trebuiau să fornăie caii bătând zăpada de dorul fugii lunecate? și câte mii de alte gânduri care-ți împăienjenesc mintea și privirea, împiedicându-te să vezi chiar prin pănzele suprapuse - a fulgilor de nea și de borangic - cum mișcă și răzbat spre tine, două raze de lumină, stranii, negre ca tăciunele din focul încremenit și el... și-abia atunci auzi cuvântul! doar un cuvânt: "vino!" nimic nu spune cum alergi, cum ajungi și cum
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
Ediția nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului S-au gârbovit câmpii sub semnul ceții, Strivindu-și pacea-n bobi ce germinează Descătușate-n raze de amiază, Mai picotesc sub lenea dimineții. E-atâta alb în cergi de nea și-n aer, Încremenind chiar fumul spre boltire, Dezghioacă,-n pietre, gerul nălucire, Eliberând tăceri pe post de vaier. Anemic, vântul, mai vălătucește Vedeniile sub voaluri siderate, De gheață flori stau pe ferești pudrate Cât jaru,-n spuze, licăru-și răcește
S-AU GÂRBOVIT CÂMPII … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377879_a_379208]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NOAPTE DE IARNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului NOAPTE DE IARNĂ Munții-și pun în iarna grea Haine noi, scumpe, de regi, Brazii-acoperiți de nea Par în viscol albi moșnegi. Fir de apă cristalin Tremură pe sub zăpezi, Colo-n ramuri de mălin Cântă-n noapte huhurezi. Stelele discret sclipesc, Agățate în agud, Nori răzleți călătoresc Către satele din sud. E senin și este ger, Luna
NOAPTE DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377878_a_379207]
-
Maică Preacurată pururea Fecioară, / Floare-nmiresmată, lumii întregi Comoară, / Oare cu ce floare, flori ce toate pier, / Să Te- asemăn oare, când Tu ești din cer? Iată, mi-nchid ochii, ca Tu har să-mi dai: / Prin ei să văd neaua crinilor din Rai, / Din a lor lumină vrând să-mi fac veșmânt, / Cerului Regină, psalmi plângând să-i cânt... Îngerii să-mi facă pe pământ cum nu e, / Scară ce spre Tine sufletul să-mi suie, / dezbrăcat de tina cea
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
-ne la ospățul divin / Să ne bucurăm în fiece rană / Cu har, tămăduire și hrană, / Bucură-Te, pâinea bunătății,-Amin! (Prinos de lumină și har. Ed. Agora, Iași-1995) Ioan Alexandru Marele poet creștin vine pe lume în veșmântul ortodox de nea brodat cu colinde în Noaptea Albă dumnezeiască a Nașterii Sfântului Prunc, în Topa Mică a Clujului la hotarul anului 1941. Licențiat în Filologie, aprofundează studiile postuniversitare de filologie clasică (greacă și hebraică), istoria artei, filosofie și teologie la Freiburg, Basel
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
mare a Primăriei glasul lui Moș Crăciun -Dragii Moșului copii mai mici și copii mai mari! Dragii Moșului părinți și bunici! În seara aceasta mi-ați făcut numai bucurii! Ați cîntat, ați spus poezii, ați fost pe rând fulgi de nea și zâne și steluțe și magicieni! Ați cântat colinde și ați dansat! -Nu-i așa,copii? -Daaaaaa! -Iar eu, Moș Crăciun, cu puterile mele v-am împărțit daruri! Iar voi ați râs și v-ați bucurat! -Daaaaaa! -A fost cineva care
MAI TREBUIE...CEVA! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377939_a_379268]
-
era pe Voiniceni, aproape de intersecția Bd.-ului Leontin Sălăjean cu Călărașilor. Era aproape de prânz și nici-un șef nu intra prin secții. O femeie îl căuta pe nea Petrică... - Dumneata ești? - Apăi, eu, dacă mă cauți pe mine! Cine ești mata? - Nea Petrică... eu vin în numele băiatului dumitale, Eugen, ca să... - Ce treabă ai mata cu băiatul meu, femeie, că-i poți fi aproape mamă, după cum te văd?! - Nea Petrică, aude lumea și este rușine și, Doamne ferește, că te gândești la prostii! Ai
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]