9,277 matches
-
mea închipuia atunci un paradis al desfătărilor jucăușe. Spuma mărilor era pentru mine o încântare, din păcate prea trecătoare. Pentru matelotul, mai apoi elevul-ofițer de bord era o amenințare continuă, o primejdie de înfruntat. El își scria poeziile "din jocul nesfârșit al valurilor furioase și amenințătoare, de departe, din largul nemărginit al mărilor...". Le trimitea "de pe comanda bătută de toate vânturile pământului...". Prefața la Spuma mărilor, din care citez, pare scrisă în timp ce marinarul ascultă "mugetul înfricoșător al uraganului năpraznic", apoi misiva
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
Brumaru Cocoșat peste rabla de scris. Repetîndu-mi întruna: ai vrut să fii scriitor, poftim, se pare că ești, dă-i bătaie, asta ți-e meseria, smulge-ți inima cu delicatețe, desigur, cu gingășie, vois, răbdător, cu eleganță, dom'le, cu nesfîrșită dăruire... Și nu uita, mai ales nu uita... Ce naiba să nu uit, mă zbîrlesc, brusc dedublat, vorbind cu mine ca și cum m-ar agresa altcineva... Doamne, despre cîte n-am spus, n-am povestit încă! Voi mai avea timp? Și clipa
Rabla ideală by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16210_a_17535]
-
între rugă și ură întîmplări și sfințenie nemișcat și haotic labirint întors în sine încordat ca un arc torsionat ca un cerc între istorie și mit iluzii ale necuprinsului și ale prea plinului găuri negre și diluții de gînduri în nesfîrșitul palpabil ca o cascadă de existențe unele visate de altele unele mîncate de altele carcere fără repaos labirinturi înflorind în viața mea zugrăveală și cenușă am reușit să depun mărturie despre Tine dar nu am fost întru Tine aștept în
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
aștept în vidul gîndului în care s-a născut să se întoarcă timpul înapoi în miezul labirintului oglinda e zidită în imaginile mele multiplicate fețele nenumărate ale cuvîntului tremurînd ca o lacrimă prin care trec cei care au murit șirul nesfîrșit de numere toate sînt trupul Domnului cruci de foc sfîșiind apocalipsul întorcîndu-se în lemnul unic din care au plecat Palimpsest după ce tot timpul s-a scurs amintirile mele sînt ale tuturor oamenilor și amintirile tuturor oamenilor sînt ale Domnului la
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
plîngînd Pînă în zori Cînd te voi numi dumirit Copilărie Cînd te voi arunca Pasăre albastră Spre crengile copacilor uscați Reînvățîndu-te zborul Fără odihnă de-acum Andrei Wiegner Iarbă și mușunoaie și păpădii Pe dealurile copilăriei noastre Dincolo de dealuri Porumburile Nesfîrșitele lanuri Ascunzînd volburi Întunecate volburi Și șoareci de cîmp Repezi și sclipicioși Aici am dorit eu să fiu La ora la care pe cer Trece acum un avion În burta căruia se află Și Andrei Fostul copil Wiegner Andrei Ce
Poezii by Traian Furnea () [Corola-journal/Imaginative/16229_a_17554]
-
reușit Să-o cauterizeze. Pe urmă alta. Și alta. Pînă ce, liniștit, Te vei întoarce singur la Fericita Turmă. Armăsarul și păpușa Sus, pe dulap, un armăsar de porțelan S-a înălțat, sălbatic, pe-albastrele-i picioare De dinapoi. Și, într-o nesfîrșită încordare, Nechează, în tăcere, zadarnic, spre tavan. Alături, cu ochi negri, gură roșă, visătoare: Păpușa. Care-așteaptă, senină, uitîndu-se pe geam, Să vină în vacanță, ca-n fiecare an, Fetițele. S-o ia în patul lor, să-i spună la culcare
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
extrem de indolent dar și extrem de curios ar răsfoi cărți de cașmir despre o altă lume așa pe geamuri pe marile geamuri de carne frumoase gânduri-flori de gheață ne acopereau viitorul care demult l-am părăsit vedeam întinderi de sărut nesfârșit împreună cu fulgii de zăpadă prin fața geamului ivind obiecte metafizice cum bocancii lui daniel turcea și tot așa și iar așa când de fapt eu spălam bătrânii de căcat-aur-curat deși în fond ningea ningea despre cum singurătatea e unicul aur curat
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
pe doi și-așa îmi voi trăi toată viața pe un petec unsuros de hîrtie pe un petec ros de multele poșete schimbate și-așa îmi voi pierde și cunoaște prietenii și-așa mă voi mărita și divorța și la nesfîrșit voi halucina încercînd să-mi amintesc și să uit să-mi amintesc... nu mă iubea nimeni pe-atunci cum să iubești o mogîldeață care ca o căpușă ți s-a înfipt în pîntec lustruindu-l pe dinăuntru sfîșiindu-l de durerea
Poezii by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/16297_a_17622]
-
nu umbla ca orbeșul în viața ta, în a celorlalți. Să nu mă pripesc. Iau abacul și socotesc pe bilele albe și negre. Mi-a rămas intactă o speranță incurabilă, credința nestrămutată în ridicarea unui curcubeu benefic deasupra mlaștinilor aparent nesfîrșite. Mai exact: implicarea în desfășurarea tărăgănată, cu opinteli inestetice, suișuri searbăde, coborîșuri abrupte... așezarea umărului, a trupului în muncă, da, în munca de-a înălța "curcubeul" amintit, visat... Nimic, nici reveria nu-i fără efort! Să-mi ordonez gîndurile, bucățile
Editura Timpul asurzitor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16664_a_17989]
-
pregătiți de călătoria în munți 1. am dezghiocat, am dat la o parte pătura de pămînt a mormîntului într-o duminică de toamnă-n octombrie cu flori, cu crizanteme cu rugi de mure și păsări ce murmurau-priluiau într-un concert nesfîrșit este o crampă de toamnă de duminică de aur și har ziua aceasta cu un copac acolo pe deal ascuns în crepuscul și lumina domoală care nu arde nu arde ci doar încălzește și mîngîie 2. atît de ușoară atît
Poezii by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/16409_a_17734]
-
alți actori jucând în piese nescrise, se-nclină plini de respect în fața publicului absent aplaudând în picioare... Nu poți privi nici înapoi, nici înainte- captiv, șansa ta e înotul prin sinele-ți încă liber, grăbește-te, drumurile se bifurcă la nesfârșit, malurile se depărtează împinse de mareea amurgului... Printre lumini... Ții minte văile cu jderi prin care rătăceam mai ieri? Cărări înguste, grote, salturi, fugi... Și gleznele-ți ostatice-ntre rugi... Printre lumini, lumină tu fiind, brațe de rai simțeai cum
Poeme by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/2471_a_3796]
-
alei cu degete flămânde umbre trec nu trec fac valuri ori pe-o clipă chiar sfârșesc pe val iată și-o caretă fără cai fără pânze fără surugiu lunecă pe strunele de harpă dinspre nefiind spre nicăieri - iată și stăpânul nesfârșitul de pe ramuri strânge câte-un omuleț Cruci de piatră cruci de piatră numai cruci de piatră stau în locul crucilor de lemn cruci de fier de fontă de inox stau în locul crucilor de lemn cruci de os de marmoră de aur
Poezii by Ion Hadârcă () [Corola-journal/Imaginative/2498_a_3823]
-
te-am surprins privind parcă spre fuga vântului singurătatea ne însoțea ca o armată de teracotă o pasărea care scurmă cu ciocul și labele chiar lângă soare dezgropând un vechi alfabet Dansul plasei despre aproape orice se poate râde la nesfârșit se poate zâmbi sau se poate râde cu ho-ho-te dovadă stau atâtea comedii remarcabile despre fluturele care foarfecă aerul de deasupra unui pârâu și despre gropițele din obrajii unei fetițe alergând de una singură pe un pod și despre mâna
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/3051_a_4376]
-
acela amețitor Cafeneaua din vis și numele ei de insectă Umilă Să o repui în țâțâni în pasajul De dedesubtul clădirii cu ferestre oarbe Să privești într-un asemenea fel încât Să nu poți uita niciodată Clădirile din jur la nesfârșit incendiate Să nu te încrâncenezi contemplând Traiectoriile dislocate ale prietenilor Sau atunci când vezi neputința cu care Electricitatea fiecăruia Încearcă să-și ia revanșa asupra strălucirii solare Elegie pentru Edith Stein Lui Iulian Mereuță Atingându-mi umărul în trecere M-a
Biografobii by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/3111_a_4436]
-
Ne-om despărți, fragil trup al meu, pătruns pe ascuns de rele viclene, Dar mereu alinat cu degete blânde de Zeița Fortuna, Având parte de miracolul dezmierdărilor adorabilei mele soții Și al devotamentului din privirea minunaților mei fii. Îți sunt nesfârșit de recunoscător fiindcă ai acceptat darul divin de a da naștere vieții, Și încă îți mulțumesc pentru bucuria de a trăi pe care mi-ai dat-o Fie și-n suferința nenumită , în chinul angoasei de-a fi. Mi te
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
destinul; de fiecare dată însă din căuș se rostogoleau zornăind surd ochii orbi, ochii nemișcați, acoperiți de-o peliculă albă, opacă, care ne priveau fără să ne vadă și înlăuntrul cărora imaginea noastră răsturnată se proiecta peste lume; trăiam o nesfîrșită și dulce iluzie. Fără să ne dăm seama, noi singuri ne ignoram soarta, cărînd pămînt dintr-o țară în alta, ne săpam și într-o parte și în cealaltă parte a rîului groapa comună.... Reclamele luceau stins luminînd capete îngenuncheate
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
și care pleacă la fel de nedumerit cum venise în privința autenticității ,originalului" de acasă, relativizează perspectiva la sugerarea că însăși opera admirată decenii în șir de Reger ar putea fi falsă. Sub cascadele frazelor ce-și rostogolesc tiradele în gol, repetând la nesfârșit aceleași formulări, uneori cvasitautologice, într-o dispunere adesea bipartită între afirmație și negație, ca o permanentă opoziție, se consumă originalitatea stilului lui Thomas Bernhard. Limbajul simplu, nemetaforic, ritmat obsesiv ca un contrapunct muzical, învăluie cu mecanica sa alternativă. Verva țâfnoasă
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
-le ca la biliard, e mai puternică decât figurația modernismului abstract și imaginația eterată a exponenților lui. În Orologiul cu statui, elementele intră într-o adevărată frenezie (combinatorie sau disociativă), particulele sunt de o mirabilă diversitate, între pulsari apar ,vâltori nesfârșite", iar din ,cristalul orb" ,se îngrașă corpusculi entropici". ,Fluviul e lumânare în curgere", ,făina luminii pâlpâie în neon", ,bălți enorme de vorbe" sunt călcate de pasul poetului, pe deplin conștient că ,vid absolut nu există". Spectacolul diurn și nocturn al
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
pâlpâie în neon", ,bălți enorme de vorbe" sunt călcate de pasul poetului, pe deplin conștient că ,vid absolut nu există". Spectacolul diurn și nocturn al lumii, mișcarea ei browniană sub cupola protectoare a Divinității sunt însoțite și exprimate de un nesfârșit spectacol verbal, în care sunetele fac dragoste și lexicul foșnește complice. Citatul Tablou dimovian e numai unul între altele: ,Din negrele cetăți hitite/ Veni un zvon de zinc și nea/ Arhipelaguri Aramite/ Cu vânturi dulci de acadea// Și de la țărmul
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
mai ales, să nu-ți îndeplinești misiunea pe care ți-ai asumat-o în acea parte de țară. Și care este, cred, foarte importantă. Pe de altă parte, nici nu poți recurge la sponsori pentru că banii din sponsorizări merg în nesfârșitul și necunoscutul buzunar al Ministerului Culturii. M.I.: A existat o lungă perioadă, începând de fapt din 1970, de la apariția romanului Absenții, o lungă perioadă în care Augustin Buzura era, probabil, autorul cel mai citit din România, și citit în mod
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
Un fotograf și-un arhivar, oameni care ogoiesc pierderile de timp, și-un comisionar care-l risipește. De unde se vede că viața nu e timpul, ci ravagiile lui, în carnea (de lemn, de jad, de alpaca) a unor companioni la nesfîrșit schimbați. Și că, dacă, cine știe, poștașul Cal l-ar fi întîlnit pe Vautrin, compromisul lor ar fi fost o sfidare suavă, ,ideală", dar nu mai puțin sfidare. Așa cum o găsești într-un roman în care cîtă poveste, atîta eseu
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
e desfăcut de răsuflarea mea precipitată// ridic în stânga și în dreapta alți nori/ mai violeți mai verzi mai pătrățoși// un pachebot mă poartă spre insula pe care/ zodiacul meu se încrucișează cu un șarpe/ unde nesperata glorie se intersectează/ cu epuizarea nesfârșitelor orgasme// acolo unde laba leului despică meridiane// coboară înserarea jarului tutunului/ se preface în cenușă pulverizarea ei/ se preface lent în note muzicale// reașez pipa în tablou/ și fără îngăduința distinsului maestru/ reformulez inscripția/ așadar: ceci est une pipe véritable
Un suprarealist elegiac by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11110_a_12435]
-
exotismul oricărui străin, parte din ascunzișurile ei personale. Chiar și angajată în lungi ,conversații postcoitale", frumoasa noastră conațională (care se dă evreică, la Berlin) nu risipește câtuși de puțin incertitudinile celor ce o iubesc și poftesc. Ea se lansează în nesfârșite și contradictorii povești, brodează pe marginea suferințelor îndurate, este, pe rând, o victimă a regimului comunist, a unui cocoșat violator din București și a unor arabi din metroul parizian... ,Tu faci din viața ta un roman", îi spune la un
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
orice constrângere instituțională: statul, reprezentantul intereselor de clasă ale burgheziei, a dispărut, împreună cu diviziunea muncii care propulsa producție capitalista dar în același timp îl aliena pe muncitor, transformându-l într-un robot repetitiv setat să producă o singură operație la nesfârșit, răpindu-i astfel bucuria muncii. Clasele sociale înseși, forța motrice a istoriei și cauza principală a conflictelor intra și extra comunitare, au dispărut la rândul lor. Imperiul marxist al libertății obținute pe cale revoluționară nu este altceva decât o lume post-politică29
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
aduce cu o călătorie ce ne poartă prin infinitul lumii exterioare, de la un lucru la altul, din ce în ce mai departe. Variațiunile sunt și ele o călătorie. Dar această călătorie nu ne poartă prin infinitul lumii exterioare, ci în interiorul unui alt infinit, în interiorul nesfîrșitei diversități a lumii lăuntrice care se ascunde în orice lucru. în variațiuni, Beethoven a descoperit, așadar, un alt spațiu de explorat.Variațiunile sunt o nouă invitație la călătorie" (s.a., pag. 192). Romanul lui Kundera se centrează în jurul unui personaj principal
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]