2,940 matches
-
sine și în relațiile cu celelalte posturi sau locuri de muncă, un anumit nivel al stress-ului. cerințele unui post sau funcții încărcate; cerințele impuse de către manager; munca desfășurată în compartimente sau echipe cu persoane antipatice sau cărora le place hărțuirea; nesiguranța locului de muncă, mai ales în condiții de criză, cum sunt cele pe care le trăim în această perioadă; activitatea în condiții în continuă schimbare. Cercetările din domeniul stress-ului ocupațional pun accent pe factorii stresori, adică pe situațiile în care
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
Comportamentul: * pune mâna la ureche; țipă mai tare pentru a acoperi zgomotul celorlalți; * bagă totul în gură; nu mănâncă decât un fel de mâncare care are o anumită textură; * miroase obiectele; * pune mâna la ochi; * incert în tot ceea ce face (nesiguranță); * are nevoie de încurajări permanente (timiditate); * se cațără pe o scară și apoi sare (nu conștientizează pericolul); * nu stă tocului, se tăvălește pe jos, țopăie, mângâie peretele, manipulează jucării; 2. Relațiile cu ceilalți: 3. Jocul: se joacă sau nu adecvat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
liniște” („Ruhe”) care se articulează diferit, în funcție de pronunția sa liniștită sau, dimpotrivă, dacă cuvântul are o tonalitate severă, imperativă. La dislalicii noștri avem de a face, adesea, cu atitudini psihice neadecvate, ca sentimente de inferioritate, lipsă de încredere în sine, nesiguranță, timiditate, sfială sau cu strădanii compensatorii, ambiție exagerată, îngâmfare, lăudăroșenie etc. Nu e de mirare că prin aceasta articulația suferă, fiind frânată sau oprită. Terapia tulburărilor dislalice trebuie, așadar, să țină seama de aceste neajunsuri psihice, luând măsuri pentru înlăturarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
consecințele negative ale eșecurilor repetate asupra atitudinii unui elev față de școală și cerințele acesteia. Contradicția permanentă dintre cerințe și neputință duce, la un moment dat, la apariția unor dereglări în comportamentul social: agresivitate, indisciplină, aversiune, dezgust școlar, indispoziție la efort, nesiguranță, anxietate și complexe de inferioritate. De aceea, e nevoie de a acționa în 3 direcții: 1. Ducerea elevului la convingerea că „toate pot fi cunoscute”. 2. Dezvoltarea unei sănătoase ncrederi în sine. 3. Formarea unei opinii publice. Până la cuprinderea lor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
violență, o integrare insuficientă a familiei în viața socială, constituie tabloul unui mediu nefavorabil dezvoltării normale a copilului și al adaptării socioprofesionale. arată prof. univ. V. Pavelcu. Toate neajunsurile atmosferei de familie, arătate mai sus, sădesc sentimentul de inferioritate, de nesiguranță, de devalorizare a eu-lui și duc la tendințe agresive sau anxioase. Pornind de la ideea că influența pe care o exercită un factor sau altul asupra copilului nu este izolată, ci există în permanență o interacțiune bio-psiho-socială, René Lafon introduce noțiunea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
îmbătrânire psihologică. Majoritatea tulburărilor de adaptare întâlnite la pensionari (apatia, izolarea, depresia, nevrozele), sunt variate ca manifestare în funcție de structura specifică din punct de vedere somatic și psihic, în funcție de gradul de cultură, de insatisfacțiile psihice, de neajunsurile materiale cât și de nesiguranța vieții. Particularitățile de grad, viteză și intensitate a reacțiilor psihice și motorii cât și fondul dispoziției afective (moștenit sau dobândit) predispun sau nu la surmenaj și stres, cât și la contractarea anumitor afecțiuni. Persoanele cu un sistem nervos slab și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lui - din perspectiva opozițiilor specifice categoriei gramaticale a modului - stă în strânsă legătură cu semantica verbului regent. Verbe ca a încerca, a vrea, a-i veni, a ruga, a trebui etc. se află prin însăși structura lor semantică sub semnul nesiguranței și circumscriu, în consecință, nesiguranței și acțiunea verbului subordonat. Subordonat (în amândouă sensurile: al construcției formale și al planului semantic), unui indicativ, mai cu seamă la un timp trecut, conjunctivul exprimă acțiuni reale și sigure: „Fiindcă am avut norocul să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categoriei gramaticale a modului - stă în strânsă legătură cu semantica verbului regent. Verbe ca a încerca, a vrea, a-i veni, a ruga, a trebui etc. se află prin însăși structura lor semantică sub semnul nesiguranței și circumscriu, în consecință, nesiguranței și acțiunea verbului subordonat. Subordonat (în amândouă sensurile: al construcției formale și al planului semantic), unui indicativ, mai cu seamă la un timp trecut, conjunctivul exprimă acțiuni reale și sigure: „Fiindcă am avut norocul să vă întâlnesc pe D-stră, coane
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a conjunctivului. Între cele două forme temporale, specifice conjunctivului, nu există numai opoziția internă proprie timpului verbal, ci se manifestă și deosebiri din punctul de vedere al planului semantic al modului: prezentul dezvoltă valoarea specifică a conjunctivului, de mod al nesiguranței, al acțiunii posibile dar nesigure, în timp ce perfectul prilejuiește mai cu seamă manifestarea valorii de ireal. Principalele sensuri modale specifice, conjunctivul le dezvoltă ca predicat în propoziții nondependente sau izolate: a. posibilitatea (pe un fond de incertitudine): „Să fi aflat ceva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe de o parte, moduri ale certitudinii, potențial-optativului, pe de alta, mod al aspirației și al potențialității. Conjunctivul i se opune, în plan semantic, prin accentul semnificativ pus pe atitudinea ipotetică, de presupunere, în timp ce caracteristica definitorie a celui dintâi este nesiguranța asupra acțiunii, privită ca proiect sau posibilitate. Prezumtivul este modul presupunerii, al bănuielii, al ipotezelor privind desfășurarea sau nedesfășurarea unei acțiuni verbale, existența sau inexistența unor caracteristici ale verbului propoziției. În planul expresiei, opoziția față de celelalte moduri verbale este categorică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din planul extralingvistic al enunțului, atunci când subiectul gramatical (sau alte funcții sintactice) reprezintă expresia lingvistică a obiectului pasiv al aceleiași acțiuni: „... Colonii de lumi pierdute (...) Sunt atrase în viață de un dor nemărginit.” (M. Eminescu, I, 132), „A trăit în nesiguranță, nesiguranță și teamă intuite de mine imediat ce ne-am întâlnit.” (P. Sălcudeanu, 270) Când determină adjective cu înțeles pasiv, complementul de agent exprimă, prin conținutul lexical al termenului în care se realizează, autorul posibil al acțiunii spre care trimite conținutul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planul extralingvistic al enunțului, atunci când subiectul gramatical (sau alte funcții sintactice) reprezintă expresia lingvistică a obiectului pasiv al aceleiași acțiuni: „... Colonii de lumi pierdute (...) Sunt atrase în viață de un dor nemărginit.” (M. Eminescu, I, 132), „A trăit în nesiguranță, nesiguranță și teamă intuite de mine imediat ce ne-am întâlnit.” (P. Sălcudeanu, 270) Când determină adjective cu înțeles pasiv, complementul de agent exprimă, prin conținutul lexical al termenului în care se realizează, autorul posibil al acțiunii spre care trimite conținutul semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pereților cu ornamente.” (M. Eminescu, P.L., 79), „De cum s-a ivit lumina / A ieșit din stup albina.” (T. Arghezi, 450) Observații: Locuțiunile conjuncționale îndată ce, imediat ce descriu un raport de posterioritate imediată, adesea, nedistinct de raportul de simultaneitate: „A trăit în nesiguranță, nesiguranță și teamă intuite de mine imediat ce ne-am întâlnit.” (P. Sălcudeanu, 270) • simultaneitatea: pe când, în timp (vreme) ce, cât timp: „Pe când d-na Popescu-mi exprima părerile ei sănătoase în privința educației copiilor, auzim dintr-o odaie de alături o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu ornamente.” (M. Eminescu, P.L., 79), „De cum s-a ivit lumina / A ieșit din stup albina.” (T. Arghezi, 450) Observații: Locuțiunile conjuncționale îndată ce, imediat ce descriu un raport de posterioritate imediată, adesea, nedistinct de raportul de simultaneitate: „A trăit în nesiguranță, nesiguranță și teamă intuite de mine imediat ce ne-am întâlnit.” (P. Sălcudeanu, 270) • simultaneitatea: pe când, în timp (vreme) ce, cât timp: „Pe când d-na Popescu-mi exprima părerile ei sănătoase în privința educației copiilor, auzim dintr-o odaie de alături o voce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aproximativ 600 de miliarde de dolari în ultimele 6 luni - de la aproximativ 4 trilioane la 3,4 trilioane, ca urmare a faptului că reducerea stresului financiar a dus la reducerea risipei. Deși estimările privind reducerea au un grad sporit de nesiguranță, analiza a arătat faptul că sistemul financiar este pe cale de a se ameliora. Cu toate acestea, băncile se confruntă, încă, cu provocări substanțiale. Raportul FMI estimează faptul că băncile comerciale au recunoscut deja pierderi în sumă de 1,3
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
de abatere de la direcția inițială. Foarte rar este posibilă devierea mingii și cu ambele mâini concomitent. Devierea cu pumnul este și ea posibilă dar trebuie să spunem că datorită suprafeței neregulate a pumnului, devierea cu pumnul are un grad de nesiguranță destul de mare putând da mingii ricoșeuri necontrolabile. Greșeli frecvente acțiunea de deviere a mingii se înlocuiește cu o lovire a mingii similară boxării; mingea este deviată în direcția din care a venit; lipsa de coordonare dintre elan, mișcarea brațelor și
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
schimb, dacă stă pe scaun cu genunchii mult îndoiți dă dovadă că este pregatită pentru acțiune. Poziția șezând cu coapsele îndepărtate denotă dorința de a sta comod indiferent de impresia pe care o faci celorlalți. Lipirea genunchilor indică timiditate și nesiguranță, este poziția elevului și a subordonatului neajutorat. Când stau picior peste picior, bărbații își plasează de obicei unul dintre picioare în poziție orizontală, conferindu-i astfel o funcție de barieră. Femeile stau picior peste picior în poziție strânsă și dacă simultan
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
și modelele comportamentale oferite copilului sunt importante pentru integrarea socială a acestuia. Apariția unui copil cu deficiență de auz în cadrul familiei afectează deseori climatul afectiv familial, fiind urmată în multe cazuri de sentimente de vinovăție ale părinților, de teamă și nesiguranță. Datorită lipsei informațiilor și suportului unui specialist, părinții pot considera deficiența copilului drept un obstacol de netrecut în calea dezvoltării sale. Imposibilitatea comunicării verbale cu copilul deficient de auz, dificultățile în stabilirea unei modalități de comunicare satisfăcătoare conduce deseori la
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
se succed astfel ca urmare a faptului că lipsa auzului afectează dezvoltarea armonioasă și normală a copilului. Consecințele psihologice ale izolării nu vizează doar întârzierea în planul socializării, ci și apariția timidității excesive, a neîncrederii în forțele proprii și a nesiguranței, încât individul cu deficiență auditivă evită prezența altui individ din proprie inițiativă. În acest context de autoizolare și de egocentrism manifest, Guido Savoldelli (1975) ne aduce în atenție ideea că trăsăturile de personalitate ale persoanei deficiente de auz se manifestă
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
are trebui să se întâmple dacă am da întâietate sufletului. Viața ne ține permanent în lațul urgențelor și al servituților ei. Suntem devotați problemelor zilnice, devotament de supraviețuire și/sau de delectare. Să ne străduim ca, printre atâtea incertitudini și nesiguranțe, să facem lucruri delicate și elegante. Iată un ideal posibil! Un pariu existențial fundamental: Să smulgem vieții eternitatea. Sufletul e suflet cât e cald. Doamne, să trăim pur și simplu gândindu-ne să vindem mereu câte ceva pentru a cumpăra mereu
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
a ideilor lor... În raport cu presiunea consumului, omul cumpătat pare zgârcit... Prin urmare, neadaptat! Educația nu înseamnă exercitarea puterii (asupra acelui de crescut), ci exprimarea iubirii (față de el)... Și probabil că va înțelege iubirea... Cât de mare poate fi marja de nesiguranță pentru a ne simți încă în siguranță? Sau, Cât de mică poate fi marja de siguranță pentru a ne simți în nesiguranță? La un moment dat, ne fixăm într-o imagine de sine pe care ajungem să o credem; cu
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
ci exprimarea iubirii (față de el)... Și probabil că va înțelege iubirea... Cât de mare poate fi marja de nesiguranță pentru a ne simți încă în siguranță? Sau, Cât de mică poate fi marja de siguranță pentru a ne simți în nesiguranță? La un moment dat, ne fixăm într-o imagine de sine pe care ajungem să o credem; cu ea vom trăi apoi toată viața! Suntem mereu, dar mereu ademeniți de seducția și de ispitele derizoriului. Fiecare își știe cel mai
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
nervoase, a tensiunii și au un efect pozitiv asupra stării generale de sănătate. Stări de incertitudine sau de neîncredere în forțele proprii Cerato (Ceratostigma willmottianum), originară din podișul Tibet, este planta cea mai potrivită pentru persoanele care au sentimente de nesiguranță și neîncredere față de propriile decizii. Floarea de cerato este de culoare roșu-violet, se deschide în lunile august și septembrie, iar perioada de înflorire nu durează decât câteva ore. Esența se obține prin metoda soarelui. Persoanele care pot beneficia de un
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
celebre din lume. Dar oare ea zâmbește, sau nu? Leonardo a obținut acest efect folosind o tehnică de mare maestru: a lăsat expresia Mona Lisei în mod deliberat echi‑ vocă; o umbră fină deasupra colțurilor gurii și a ochilor întreține nesiguranța celui ce privește, de aici rezultă și grandoarea lucrării. 4.4. Raffaelo Sanzio - sensibilitate și strălucire Raffaelo Sanzio (1483‑1520), cunoscut ca ucenicul lui Pietro Vannucci (Perugino), a fost unul dintre cei mai apreciați artiști din generația lui, care s
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
celebre din lume. Dar oare ea zâmbește, sau nu? Leonardo a obținut acest efect folosind o tehnică de mare maestru: a lăsat expresia Mona Lisei în mod deliberat echi‑ vocă; o umbră fină deasupra colțurilor gurii și a ochilor întreține nesiguranța celui ce privește, de aici rezultă și grandoarea lucrării. 4.4. Raffaelo Sanzio - sensibilitate și strălucire Raffaelo Sanzio (1483‑1520), cunoscut ca ucenicul lui Pietro Vannucci (Perugino), a fost unul dintre cei mai apreciați artiști din generația lui, care s
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]