KorAP: Find »[drukola/base=neunitar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...80 81 82 ...94 >

2,347 matches

Corola-website/Law/267512_a_268841

și în considerarea practicii preexistente. 21. Această primă constatare este relevantă în aprecierea admisibilității sesizărilor de față, în sensul că mecanismul recursului în interesul legii este eficient și nu poate fi împiedicat să funcționeze ori de câte ori se constată existența unei practici neunitare asupra unei probleme de drept, independent de derularea celeilalte proceduri de unificare a practicii judiciare, atât timp cât practica divergentă nu a fost tranșată în cadrul acelei proceduri. 22. O atare concluzie nu este contrazisă de faptul că, ulterior publicării în Monitorul Oficial

DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267512_a_268841]
Corola-website/Law/267647_a_268976

forța de muncă va fi orientată către sectoarele vizionare, creative, a căror producție se va situa în domeniul proprietății intelectuale, apare riscul constituirii unui segment de populație, acela al oamenilor inutili, care nu se vor regăsi în societatea nou-creată; - legislația neunitară între diferitele state membre generează creșterea costurilor pentru livrare, cultura limitată a persoanelor/întreprinderilor în ceea ce privește protecția datelor personale, decalaje semnificative în adoptarea tehnologiei 4G, lipsa de competențe digitale, rezistența la schimbare; - creșterea infracționalității în domeniul cibernetic reclamă asigurarea unui climat

HOTĂRÂRE nr. 117 din 14 decembrie 2015 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: O strategie privind piaţa unică digitală pentru Europa COM (2015) 192. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267647_a_268976]
Corola-website/Law/268077_a_269406

formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele: I. Problema de drept ce a generat practica neunitară Prin memoriul de recurs în interesul legii formulat de autorii sesizării a fost indicată următoarea problemă de drept ca fiind soluționată diferit de instanțele judecătorești: "Interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1.050 - 1.053 din Codul de procedură

DECIZIE nr. 19 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268077_a_269406]
este identică, prin rezoluția din 16 iunie 2015, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Cristina Iulia Tarcea, a dispus conexarea Dosarului nr. 16/2015 la Dosarul nr. 12/2015. III. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești Practica judiciară neunitară ce a determinat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentul recurs în interesul legii s-a conturat în modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 1.050-1.053, din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art.

DECIZIE nr. 19 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268077_a_269406]
de soluționare diferită a problemei de drept să fie anexate cererii de recurs în interesul legii. Din analiza hotărârilor anexate sesizărilor conexate rezultă că aceste condiții legale sunt, în mod formal, îndeplinite. În ceea ce privește dezlegarea problemei de drept care a determinat jurisprudență neunitară, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii consideră că procedura specială reglementată de prevederile art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă este aplicabilă numai uzucapiunilor guvernate de Codul civil. Astfel, în

DECIZIE nr. 19 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268077_a_269406]
Corola-website/Law/266561_a_267890

formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele: I. Problema de drept ce a generat practica neunitară Prin memoriul de recurs în interesul legii formulat de autorul sesizării a fost indicată următoarea problemă de drept ca fiind soluționată diferit de instanțele judecătorești: "interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de

DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266561_a_267890]
la Înalta Curte de Casație și Justiție cu nr. 182 din 12 mai 2015, legitimarea procesuală a instituției titulare a sesizării fiind expres prevăzută de art. 514 din Codul de procedură civilă. III. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești Practica judiciară neunitară care a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentul recurs în interesul legii decurge din cele două orientări jurisprudențiale în soluționarea problemei de drept enunțate, astfel: Într-o primă orientare de jurisprudență, susținută de Curtea de Apel

DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266561_a_267890]
se constată a fi respectate cerințele de ordin formal prescrise de prevederile art. 515 din Codul de procedură civilă, în sensul că problema de drept ce formează obiectul judecății a fost soluționată în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive. Practica neunitară se identifică la nivelul mai multor curți de apel din țară și este ilustrată prin hotărâri judecătorești definitive (dacă litigiul s-a judecat potrivit Codului de procedură civilă), precum și prin hotărâri judecătorești irevocabile (dacă judecata s-a desfășurat în baza

DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266561_a_267890]
distinctă de sintagmele "handicap grav" ori "handicap accentuat", în timp ce alte instanțe au inclus fie doar persoanele cu handicap grav, fie pe acestea și pe cele cu handicap accentuat în aceeași categorie a "nevăzătorilor". Analiza problemei de drept soluționate în mod neunitar de instanțele judecătorești Pentru dezlegarea problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii este necesar, în prealabil, a se stabili contextul legal al acestor norme și domeniul lor de reglementare. Astfel, art. 40 din Legea nr. 19/2000

DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266561_a_267890]
Corola-website/Law/266607_a_267936

27. Prin aceeași decizie, paragraful 16, Curtea a constatat că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul

DECIZIE nr. 597 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b la această lege. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266607_a_267936]
că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale

DECIZIE nr. 597 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b la această lege. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266607_a_267936]
Corola-website/Law/266612_a_267941

nu se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, subliniind că, în raport cu conținutul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal și cu alcoolemia inculpatului G.M., nu se pune problema dezincriminării infracțiunii. Inculpatul G.M. a invocat existența unei practici neunitare sub aspectul aplicării dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, subsecvent publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014 . În acest sens, făcând trimitere la hotărâri pronunțate de instanțe

DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266612_a_267941]
Corola-website/Law/267052_a_268381

deduse controlului de constituționalitate. 27. Curtea a mai constatat că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul

DECIZIE nr. 641 din 13 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267052_a_268381]
că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale

DECIZIE nr. 641 din 13 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267052_a_268381]
Corola-website/Law/266859_a_268188

discreționară, potrivit textului de lege criticat, este una care permite discriminarea pe criterii de sex, în această funcție fiind numiți până în prezent numai bărbați. În practica ocupării funcțiilor publice de conducere din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române există o abordare neunitară și discriminatorie, care încalcă art. 16 alin. (1) și (2) și art. 53 din Legea fundamentală, precum și art. 20 din Constituție, prin raportare la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece funcțiile de conducere

DECIZIE nr. 572 din 15 septembrie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. a) şi b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266859_a_268188]
Corola-website/Law/266058_a_267387

dezlegată, constată următoarele: 21. Analiza aspectelor generale de admisibilitate trebuie să înceapă de la scopul instituirii acestui mecanism de unificare a practicii, precum și de la rațiunea și fundamentul său. 22. Procedura hotărârii prealabile are menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei probleme de drept esențiale și controversate. 23. În acest context trebuie reamintite elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura

DECIZIE nr. 24 din 29 iunie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266058_a_267387]
rezolvare de principiu a unei probleme de drept esențiale și controversate. 23. În acest context trebuie reamintite elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori), hotărârea preliminară are ca scop preîntâmpinarea apariției unei astfel de practici (control a priori). 24. Examinarea datelor comunicate de către curțile de apel arată că, în decurs de 9 ani, perioada care

DECIZIE nr. 24 din 29 iunie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266058_a_267387]
de încadrare. 26. Prin urmare, se cuvine subliniat că opinia exprimată de instanța de trimitere o susține în totalitate pe cea exprimată anterior, în mod unitar, în jurisprudența națională. 27. În aceste condiții nu sunt create premisele apariției unei practici neunitare, care să poată fi preîntâmpinată pe calea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, așa încât sesizarea, privită din această perspectivă, apare ca fiind inadmisibilă. 28. Separat de acest aspect, pentru ca mecanismul procedural reglementat prin art. 519 din Codul

DECIZIE nr. 24 din 29 iunie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266058_a_267387]
judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi uzitat atât timp cât legiuitorul a stabilit, prin condițiile restrictive de admisibilitate analizate, rolul unificator al instituției juridice a hotărârii prealabile numai în scopul preîntâmpinării apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei probleme de drept, astfel încât sesizarea nu este admisibilă. 33. Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, în temeiul

DECIZIE nr. 24 din 29 iunie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/266058_a_267387]
Corola-website/Law/265995_a_267324

și Justiție pentru susținerea recursului în interesul legii. Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție arată că examenul jurisprudențial efectuat a evidențiat mai multe orientări cu privire la obiectul recursului în interesul legii și, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare. Astfel, potrivit unei orientări jurisprudențiale, instanțele au considerat că persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995 republicată, cu modificările ulterioare, și își desfășoară activitatea în cadrul unor structuri constituite

DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/265995_a_267324]
dezbaterile închise, iar Completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, Completul competent să judece recursul în interesul legii, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: 1. Problema de drept ce a generat practica neunitară Prin recursul în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a arătat că în practica judiciară națională nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 348

DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/265995_a_267324]
Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităților specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 , republicată, cu modificările ulterioare, s-au evidențiat două orientări, conturând astfel caracterul neunitar al practicii judiciare sub acest aspect. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare, instanțele au considerat că persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995 , republicată, cu

DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/265995_a_267324]
altă parte, latura subiectivă a acesteia, arătându-se că autorii infracțiunilor au comis actele de executare considerând că funcționează într-un cadru legal și nu au urmărit sau acceptat producerea urmărilor specifice acestor fapte ori dimpotrivă; - un alt element tratat neunitar a avut în vedere respectarea rigorilor de accesibilitate și previzibilitate a legii, astfel cum sunt acestea interpretate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin prisma celor mai sus arătate, judecătorul-raportor și-a exprimat opinia că, în speță, obiectul recursului

DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/265995_a_267324]
unitar, reține următoarele: Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal sesizată, fiind îndeplinite cerințele impuse de dispozițiile art. 471 din Codul de procedură penală, referitoare la titularul sesizării și la depunerea hotărârilor definitive ce atestă existența unei jurisprudențe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată. Practica neunitară ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost generată de interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior

DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/265995_a_267324]
sesizată, fiind îndeplinite cerințele impuse de dispozițiile art. 471 din Codul de procedură penală, referitoare la titularul sesizării și la depunerea hotărârilor definitive ce atestă existența unei jurisprudențe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată. Practica neunitară ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost generată de interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior) în ipoteza exercitării activităților specifice profesiei de avocat de către persoane care nu

DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/265995_a_267324]