2,270 matches
-
publică asupra faptului că „jidanii vor aplica un plan unic și diabolic” de distrugere a poporului român. Dintre cele șase puncte ale complotului, două se refereau la „prostituție” și „alcoolism” : „[Jidanii] Îi vor Îndemna sistematic [pe români] pe calea desfrâului, nimicindu-le familia și puterea morală” și „Îi vor otrăvi și ameți cu tot felul de băuturi și otrăvuri” <endnote id="(392, p. 154)"/>. În ultimul său roman (Cimitirul din Praga, 2010), Umberto Eco descrie modul În care, la sfârșitul secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poziție vehementă Împotriva „portului separatist și bătător la ochi, iudeo- polon”, din cauza căruia „se ridică o barieră inutilă, plină de ură, Între evrei și creștini” și care „a devenit o adevărată monstruozitate, care le stă În drum [evreilor] și le nimicește orice speranță pentru zile mai bune, Împiedicându-i În dezvoltarea lor internă”. Dr. Barasch a Încercat să demonstreze că acest port are istoria lui, de doar câteva secole, și că Își are originea În Îmbrăcămintea germano-polonă, nefiind deci „un port
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o broșură antisemită intitulată Jidanii În România, În care scrie că, fiind „corupți și corupători”, „jidanii toarnă vitriol și alte compoziții În rachiul pe care Îl dau poporului român, distrugându-i sufletul, făcându-l să uite de datoria față de Dumnezeu, nimicindu-i mintea ca să uite de datoriile și drepturile cetățenilor, slăbindu-i corpul și scurtându-i viața” <endnote id="(417, p. 7)"/>. Același tip de retorică folosește și Ion Ghica (fost prim-ministru) atunci când vorbește despre „cârciumarii ovrei”, pe care „Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cea „permisă de regulament” (35-45%), băuturi „pe care consumatorii le numesc, cu drept cuvânt, vitrioluri” <endnote id="(695, pp. 92-93)"/>. În Pastorala adresată credincioșilor În 1924, Însuși mitropolitul primat Miron Cristea ridică problema „cârciumilor ovreiești”, care „au cotropit poporul, cum nimicește omida toată verdeața unui arbore”. „Unii cârciumari evrei - continuă mitropolitul - introduc În rachiu var, alții vitriol, ca să ardă mai simțitor.” Mesajul mitropolitului a generat unele ecouri polemice În presa vremii, considerându-se că discursul său „contribuie la propaganda antisemită”. Plecând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
complexă. 7. Jidovii sau Uriașii Motive mitologice Cel mai important ciclu de legende populare românești referitoare la „jidovi” este cel care - În cadrul antropogenezei mitice - Îi prezintă ca fiind o specie preumană, o populație ratată de androizi giganți, care a fost nimicită prin potop. Noi, oamenii, am fi urmat după ei. Cu toate că este vorba de o populație mitică, adesea țăranii fac confuzie Între „jidovi” (evreii legendari) și „jidani” (evreii reali), punând pe seama primilor viciile atribuite ultimilor (cum este „legea spurcată”). „Poporul crede
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
voi strânge nori deasupra pamântului, curcubeul se va arăta în nor; și Eu Îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine și voi, și dintre toate viețuitoarele de orice trup; și apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice făptură...” Și eu sunt o făptură a acestui pământ. Acum mă frământam cum sa-l anunț pe soțul meu de ce am făcut, precum și pe copii. Botezul urma să fie pe 16.06.2012, la ora 17,00. În aceeași
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
ia șeful la ture, că la ce-i aducem aici?" S. B.: Mai ales că Ministerul de Interne era atunci prost văzut. M. M.: Sigur că da, era prost văzut, pentru că așa a fost zugrăvit. Pentru că Armata trebuia să mai nimicească jumătate din milițieni. Probabil că așa era scenariul. S. B.: Cum ați primit dumneavoastră sau toți cei cu care erați acolo vestea executării Ceaușeștilor? Cum ați judecat-o atunci? M. M.: Cu mintea de-atunci am zis: "O să ne bată
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
s-a dat o lupt). Y, un romancier israelian, Îmi spune cum, În 1948, când avea doar șaptesprezece ani, a z)cut o zi Întreag) f)când pe mortul printre cadavre pe un câmp din apropierea Ierusalimului. Iordanienii Îi Încercuiser) compania, nimicind-o. St)teau ad)postiți pe coastele dealurilor și, dac) mișcă cineva, era Împușcat pe loc. Au venit vulturii, spunea Y, si au Început s) m)nânce. Totdeauna Începeau cu ochii. Y z)cea acolo, dar p)s)rile nu
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de mii de morți ne-ar Însp)imânta mai tare decât treizeci de mii? Nu poți decât s) te Intrebi cum sunt Înregistrate toate aceste crime În mintea și În spiritul rasei umane. S-a estimat c) khmerii roșii au nimicit un milion de cambodgieni, aparent ca parte a unui plan de Îmbun)ț)țire și reînnoire. Ce s) Înțelegem din asta? În vremurile str)vechi, pe zidurile orașelor cucerite În Orientul Mijlociu erau uneori ag)țațe pieile celor Învinși. Obiceiul a
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și foametea, și molima! Și-or pornit război mare ca să stăpânească toate semințiile și toate noroadele pământului!... Nu rămânem neprohodiți, șoptește mucalit Toader, dând cu cotul. ...Tu, Dumnezău al meu! Cu lacrimi de sânge mă rog ție! Pedepsește-i! Blăsteamă-i! Nimicește-i! Trăznește-i! Spulberă-i! Varsă asupra lor urgia mâniei tale! Aruncă-i în întunericul cel fără fund unde-i plânsul și scrâșnirea dinților! Să știe că cine scoate sabia, de sabie va pieri! Îi sfânt mare, ce gândești? șoptește înfiorat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
promite celor ce mor în luptă, le promite tot ce n-au avut în viață: șapte cadâne pe un picior, toate bunătățile din lume pe săturate, le promite fericirea veșnică. Profeții mincinoase!! izbucnește Alexandru mânios. Îi vom distruge!! Îi vom nimici!! Din fericire pentru popoare, toți acești descreierați pierd simțul realității, și asta îi pierde mai curând sau mai târziu, ca broscoiul acela ce se umflă, se tot umflă și pleznește într-o zi, când i-e lumea mai dragă. Istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu toții! spune Ștefan revoltat. Toți au țâfne! Numai noi... noi, singurii care dăm totul și nu primim nimica! Mă tot îmboldesc: Fă război, că-i sfânt!" Îmi tot dau în cap cu crucea! "Fă o năvălire în Turcia! Zdrobește-i! Nimicește Împărăția Antihristului!!" Dar cine-și închipuie ei că-i Vodă Ștefan "acela"?! Alexandru Machedon?! Cezar?! Ghenghis-Han?!... Ce-și închipuie ei că-i micuța Moldovă? O țărișoară și ea, acolo!... Ce le pasă lor că sângele moldovenesc cât a mai rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-l beau Eu?... Dacă voiește cineva să vină cu Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să mă urmeze... Oricine își va pierde viața pentru Mine, o va câștiga." Evanghelia după Matei, 16-24 * "Omul poate fi nimicit, dar nu învins." E. Hemingway * "Împărăția elină-bizantină a durat 1100 de ani și a cunoscut toate capriciile Soartei: gloria, măreția, decăderea... Imperiul pierea, aripile vulturului bicefal al Bizanțului nu mai băteau, a pierit după o luptă legendară... Orice clipă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mine, îmi greșiseră cândva cu ceva: unul se purtase perfid, altul insolent, al treilea îmi era nesuferit din cine știe ce pricină ș.a.m.d. Și atunci, fiindu-i eu drag Domnului, ca să mă scape de povara unor relații nedorite, acesta îi nimicea, unul după altul, ca pe niște muște. Chiar așa, ca să nu mai fiu inoportunat, un Iehova crud, dar binevoitor față de mine, se apucase să-i elimine, pe rând, pe „greșiții” subsemnatului! Până și pe frizerul meu, care mă ardea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cunoaște un singur rând. Dulapurile perdeluite în care sunt înșirate volumele manuscrise nu au fund, iar după moartea autorului, înainte ca prin față să se pună sigilii sau să se deschidă, pe din dos, nevăzută, o mână credincioasă va fi nimicit tot ce se afla acolo scris. De la 16 ani, de când am citit pentru prima oară Craii de Curtea-Veche, și până în ziua de azi, la fiece recitire (au fost nenumărate), pasagiul acesta, pe care-l știu pe de rost cum știu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
istoria... V-am spus-o de mai multe ori: eu nu mă tem de asalturile și încercările care ne vin din afară; aceste, chiar, slujesc pentru mai buna consolidare a Congregației și a întregii Opere. Doar necorespunderea noastră poate să nimicească și să distrugă acest edificiu, pe care Domnul s-a învrednicit să-l înalțe spre slava sa... Avem Constituțiile, care sunt expresia Voinței sale divine; să ne atașăm de acestea cu tot sufletul. Asupra acestui punct de importanță capitală să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
milostivire a lui Isus, simt că mă pierd ...». 16 iunie 1953: «Dumnezeul meu, ce încercări dureroase! Simt că dincolo de încercările fizice, satana, mai cu seamă în anumite momente, azvârle niște încercări care, fără ajutorul special al lui Dumnezeu, m-ar nimici». La 13 iulie 1953: «Numai Isus poate să-mi înțeleagă suferințele...». 27 noiembrie 1953, orele 13,30 (pe o hârtie de scrisoare): «Lui don Pedrollo. Nu mai pot. Avizați poarta». Era vorba de a înștiința portarul că în ziua aceea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cei înțelepți; Dumnezeu și-a ales pe cele slabe ale lumii, ca să le rușineze pe cele tari; Dumnezeu și-a ales pe cele din neamul de jos ale lumii, pe cele nebăgate în seamă, pe cele ce nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt» (1 Cor 1,27-28). Și a adăugat: «Aceste cuvinte ale sfântului Paul sunt foarte potrivite pentru prezentarea personalității lui Giovanni Calabria despre care episcopul de Verona mons. Bartolomeo Bacilieri admițându-l la subdiaconat a spus: „Am
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
îndrepta spre una dintre țările sud-americane care nu avea obligații contractuale de extrădare... O asemenea plagă socială, agravată de banditismul sicilian al mafiei, nu ușura sarcina guvernelor italiene: abia după războiul din 1915-'18 s-au putut felicita că au nimicit puterea camorrei și a mafiei. Trebuie să sperăm că nenorocirile celui de al doilea război mondial nu le vor fi făcut să renască 38... Pe scena teatrului politic, marionetele de ieri erau pe cale să cedeze locul unor noi actori: Crispi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a omenirii de către tentacolele bolii devastatoare. În faza de epidemie, acest flagel își avea hotare, mai exact, îi erau încă trasate hotare, dar acum, în etapa dezvoltării sale exacerbate drept pandemie, ea singură își creionează noile teritorii pe care le nimicește, mereu frontierele sale fiind extinse, asemeni unui imperiu nestăvilit în expansiunile sale. Tendința este de a asimila totalitatea spre a deveni însăși totalitatea, de a înstăpâni spița umană în așa fel încât omul să fie doar în măsura în care este bolnav și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
răsărit din pământ, precum florile puse pe un altar uitat. Sunt strânse apoi și incinerate sau îngropate în mod comun precum pandemia și apoi moartea au lovit. Acesta este poate și sensul totalității indicate de termenul pandemie, acela de a nimici omul în comun, în colectivitatea sa interrelațională, în multitudinea reflexiilor sale în celălalt. Pandemia începe prin a stinge omul și se împlinește distrugând lumea omului, această lume cu reperele, sensurile și comunicările sale. Astfel, sub zodia pandemiei nici un reper nu
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Dl Maiorescu n-a spus nimic mai mult, și nici cu un gest mai frumos. Iată dar că, chiar de la început, în Moldova se simte nevoia criticii; nevoia e conștientă, scopul bine hotărît: a importa numai ceea ce e necesar, a nimici sistemele lingvistice raționaliste, a feri limba și literatura de deznaționalizare, a arunca "în noianul uitării" pretențiile nejustificate... a prezida la introducerea culturii străine și la asimilarea ei. Mai departe, conștiința de nevoia acestei critice a culturii străine la noi va
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de "patruzecioptism", când putea să se aprindă pentru ideile noi, putea să cadă și el în exagerare, 1 Proză, p. 198 ă Românii și poezia lor, Paris, 1848î. în fatala exagerare. Acum, în 1860, când tendința cealaltă din el a nimicit aproape pe cea patruzecioptistă, Alecsandri, desigur, n-ar mai fi căzut în "ridicol", ca la 1848. Latinistul Galuscus, pe care l-am văzut admirând pe Clevetici, face și el "ultra-demagogism" cu țăranii. Când Toader îi zice "cucoane", el îi răspunde
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vorba de propriile sale nemulțumiri de intelectual, el e prea nobil și dezinteresat ca să le deie vreo importanță în făurirea concepțiilor sale (Eminescu e antipodul lui Dan). cuvânt s-ar putea numi istoria nimicirii răzeșilor și breslașilor". Și adaugă imediat: "Nimicindu-se însă talpa țării, era neapărat ca și stâlpii să cadă. Au căzut și boierii"1 . Eminescu insistă pe larg asupra cauzelor ruinării claselor mijlocii. Meseriașii, zice el, au fost distruși: din cauza răpezii modificări a vieții, încît croitorii, de pildă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acestor clase se ridică împotriva formelor noi: "Meștera noastră burghezime, pentru a zidi clădirea netemeinică a întocmirii burgheze capitaliste ă introducerea formelor noi de către roși, ar zice Eminescu î, și-a luat totodată sarcina, cu știre ori ba, de a nimici, de a expropria pe proprietarii țărani, de a îngropa în zidul acestei întocmiri pe țăranul român; întocmai după cum Meșterul Manole a zidit pe soția sa în zidurile mănăstirii de la Argeș"2. Dezvoltîndu-se gusturile de bun trai ale acestei "burghezii", importul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]