5,412 matches
-
Din fundul mării), fie prin focalizarea asupra peisajului, afină cu modul propriu lui G. Bacovia (Groază, Toamnă, Deznădejde), apoi într-altul, emancipat întrucâtva, în care se mizează pe verbalizarea cât mai exactă a impresiei vizuale (Amiază, Dimineață, Pe Bărăgan, Stanțe nocturne). Bunei stăpâniri a unei sintaxe destul de simple și a unui lexic nu foarte bogat, precum și unei anume dexterități în versificație li se datorează câteva reușite. Procedeul verbalizării elementului de percepție vizuală va fi ameliorat în cea de-a doua plachetă
NICHITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
și depresivă. El evaluează progresia tratamentului, cerând pacientei să completeze, la începutul ședinței, scara de evaluare a fobiilor, atacurilor de panică și anxietății generalizate și testul comportamental de evitare. Intre ședințe, pacienta comunică numărul de atacuri de panică diurne și nocturne și consumul săptămânal de alprazolam. Protocol terapeutic Contractul terapeutic Doamna S. dorește ca atacurile sale de panică și agorafobia să dispară pentru ca viața sa să devină mai bună. După ce i s-a explicat diagnosticul, terapeutul îi propune un contract terapeutic
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
din timp cu ajutorul unei respirații lente, fie suportându-le mai ușor. Ea este mai sigură pe ea și se teme mai puțin de expunerile ulterioare. Terapeutul o felicită. Ea vorbește, totuși, despre dificultatea de a face față atacurilor de panică nocturne, pe care nu le poate preveni. Sentimentul de angoasă și de moarte iminentă este atunci atât de puternic, încât este obligată să-l trezească pe soțul său, lucru care nu rezolvă situația, deoarece se culpabilizează că-l deranjează și se
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
deoarece se culpabilizează că-l deranjează și se teme ca acesta să n-o părăsească. Sedința de terapie de cuplu o liniștește în legătură cu aceste din urmă gânduri, dar nu înțelege cum de este posibil să apară un atac de panică nocturn. Terapeutul enunță o ipoteză: teama de reapariția unui atac de panică generează o hipervigilență; răspunsul fiziologic variază mult pe parcursul diferitelor etape ale somnului; sistemul nervos, alertat de o schimbare fiziologică, ar putea „suna” alarma făcând confuzie între activarea unui atac
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stabilite astfel: - relaxare la domiciliu; - să continue auto-observația; - să continue să-și noteze administrarea de anxiolitice. Feedback Se face rezumatul întâlnirii și pacienta prezintă un feedback foarte pozitiv: ea se simte liniștită și mai puțin descurajată în legătură cu atacurile de panică nocturne. Sedința 6 Doamna S. este îngrijorată, deoarece se teme de expunerea în imaginație. Ea afirmă că resimte unele ameliorări datorită faptului că numărul atacurile de panică s-a diminuat, dar se teme de o „recădere” dacă va face din nou
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
conștientă că trebuie să treacă prin această experiență, pentru că nu se simte mai bine decât cu prețul unei vieți cu totul limitată. Trecerea în revistă a sarcinilor In intervalul scurs de la ultima ședință pacienta a făcut două atacuri de panică nocturne și n-a luat nici un anxiolitic. Iși stăpânește perfect controlul respirației, ceea ce o ajută să facă față atacurilor de panică nocturne. Dar nu reușește să se relaxeze decât într-o manieră aproximativă, cu condiția ca în prealabil să fie calmă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
limitată. Trecerea în revistă a sarcinilor In intervalul scurs de la ultima ședință pacienta a făcut două atacuri de panică nocturne și n-a luat nici un anxiolitic. Iși stăpânește perfect controlul respirației, ceea ce o ajută să facă față atacurilor de panică nocturne. Dar nu reușește să se relaxeze decât într-o manieră aproximativă, cu condiția ca în prealabil să fie calmă și să nu aibă motive de îngrijorare. Dificultatea pe care o resimte în încercarea de a se relaxa poate fi legată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Evitare 0 0 0 0 Anxietate: 0 - 8 8 8 8 8 Să folosească transporturile în comun, singură, la o oră de vârf. Inventarul anxietății al lui Beck Anxietate Score Sedințe Figura 3. Numărul atacurilor de panică Atacuri de panică nocturne Atacuri de panică diurne Numărul atacurilor de panică Sedințe Figura 4. Administrarea de anxiolitice Numărul de comprimate Sedințe Tabel 11. Termometrul temerilor Situație legată de neputința de a evada % anxietate pre-TCC % anxietate post-TCC % ameliorare Să se ocupe de casa de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sale au fost impresionate văzând-o pe pacientă în această stare, dar că s-au liniștit și o tratează ca de obicei. Acestea riscând să activeze un "răspuns de alarmă" la fel cum se întâmplă în cazul atacurilor de panică nocturne. Pentru a lua în considerație un travaliu terapeutic în plan cognitiv. Sedința următoare este programată după două săptămâni,din cauza absenței terapeutului. Atenție selectivă, inferențe arbitrare și standarde imposibil de atins. S-a stabilit să nu mai lucreze la casa de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al lucrurilor”. Singurul mistic autentic este poetul, „orbul clarvăzător”, al cărui limbaj este capabil să sfărâme dogmele, pentru că „POEZIA este o știință a acțiunii”. Preluând recuzita romanelor gotice și a romantismului negru, Castelul orbilor este o incursiune fabuloasă în universul nocturn, ale cărui personaje principale sunt liliecii, spiritele și fantomele. În drumul său către Castelana Vânturilor, poetul târăște după sine, prin sălile castelului cu candelabrele distruse și ferestrele sparte, propria umbră, „mai grea ca plumbul”, care latră și îi mușcă pulpele
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
prin sălile castelului cu candelabrele distruse și ferestrele sparte, propria umbră, „mai grea ca plumbul”, care latră și îi mușcă pulpele. Iubita însăși este un cadavru ale cărui trăsături nu pot fi distinse din cauza bandajelor care îi acoperă fața. Petrecerea nocturnă la care este invitat este o nuntă macabră, iar descrierea ei pune în valoare o capacitate imaginativă excepțională, dublată de o știință desăvârșită a gradării efectelor: „Mireasa fantomă aclamă în fața ferestrei parăzile nevăzute fluturând o batistă subțire. Pe pieptul ei
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
aici tipologia propusă de Eva Pócs (1998) cu privire la vrăjitoria din aria europeană centrală și răsăriteană, cu distincția dintre ,,tipul A” (,,vrăjitoarele de vecinătate”, legate de conflicte sociale imediate), ,,tipul B” (,,vrăjitoarele magice”, vindecătoare sau ghicitoare) și ,,tipul C” (,,vrăjitoarele supranaturale”, ,,nocturne”). O concluzie a autorului În această dezbatere este refuzul de a considera șamanismul drept o ,,fază istorică” În originea sabatului și a ,,figurilor nocturne” ale vrăjitoriei din aria amintită. Marinella Lörinczi Își propune să clarifice contextul originar al apariției ,,Cimitirului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de conflicte sociale imediate), ,,tipul B” (,,vrăjitoarele magice”, vindecătoare sau ghicitoare) și ,,tipul C” (,,vrăjitoarele supranaturale”, ,,nocturne”). O concluzie a autorului În această dezbatere este refuzul de a considera șamanismul drept o ,,fază istorică” În originea sabatului și a ,,figurilor nocturne” ale vrăjitoriei din aria amintită. Marinella Lörinczi Își propune să clarifice contextul originar al apariției ,,Cimitirului vesel” de la Săpânța, declarat ,,muzeu” Încă din anii ’70. Autoarea constată ,,aspectul sever și artificial” al cimitirului vesel (aliniat), față de vechiul cimitir din sat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acele „interpretări originare” care creează specificitatea oricărei modernități: autoreflexivitatea, capacitatea autorului de a se dedubla și de a urmări atât în calitate de actant, cât și în cea de spectator, procesul misterios al creației. Din această perspectivă Rebreanu apare ca un „faur nocturn” care „trădează sensibilități și curiozități de poet”, Camil Petrescu drept un creator „pasional” și „demoniac”, iar Ionel Teodoreanu ca un romancier „aventurier”. Impresionante în contexul uneori arid al aglomerării de documente sunt pasajele în care O. transmite emoția apropierii de
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
într-un fel universul lui Marin Sorescu. SCRIERI: Generalul Frangulea, Cluj, 1925; Ne leagă pământul, București, 1926; Sufletul lui Faust, Cluj, 1928; Un optimist incorigibil, Cluj, 1930; În credința celor șapte sfeșnice, I-II, Cluj, 1933; Cerurile spun, Sibiu, 1934; Nocturnă, Cluj, 1934; Alt glas, Oradea, 1936; Fără limită, București, 1936; Vecinul, București, 1938; De dincolo de râu, București, 1938; A trecut..., Oradea, 1939; Cu steagul înfășurat. Amintiri de la evacuarea Clujului, Sibiu, 1941; Manechinul lui Igor și alte povestiri de iubire, București
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
sisteme de valori, proclamând „PERMANENTUL EFORT PENTRU ELIBERAREA EXPRESIEI UMANE SUB TOATE FORMELE EI”, reprezentat de suprarealism. De altfel, sub baghetă lui André Breton, P. și alți adepți români ai curentului vor scrie în 1947 un nou manifest, Le Sable nocturne. Alte două cărți, de astă dată de proza, Leș Esprits animaux (1947) și La Conspiration du silence (1947), venerează cuvântul văzut că o alchimie. Singurul volum publicat în Israel este La Roșe parallèle (1975), unde poetul își păstrează propensiunea spre
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
O aură mitică plutește peste lucruri și ființe, dând strălucire și fosforescență sensurilor cuvintelor, care se deschid spre lumea nevăzută a ființei și pe care poetul știe să le capteze în materialitatea sonoră a stanțelor: „Șoptite săbii, recele nețărm!/ Memoria nocturnă pietate./ Stinse surâsuri somnu-i învelesc,/ Îmbălsămat pentru singurătate.// Pe cine am pierdut aici cândva?.../ Genuni tăcerea!... Lacrimă, luceafăr/ Gândului meu și azi neprihănit,/ În infinitul alb, adie teafăr.// Miresme de vestminte netrupești!/ Ninsoarea, revelată castitate,/ Nupții sub imnul necuvântător/ Intrărilor
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
interogației poetice, în final autorul operând cu triada zetetic (întrebarea „căutătoare” de adevăr), ephektic (interogația „suspensivă”) și aporetic (dubitația totală). Un paragraf are ca obiect polaritatea Eminescu-Caragiale, înțeleasă ca pereche arhetipală a spiritului românesc, exprimând, pe de-o parte, himericul, nocturnul, metafizicul și (cu un concept blagian) „timpul cascadă”, iar de cealaltă parte, realismul sarcastic, diurnul, antimetafizicul și „timpul havuz”. Polaritatea îl va preocupa în continuare pe M., ilustrând afinitatea comentatorului cu ambele ei laturi, manifestate la el în patosul cu
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
între 26 august și 9 septembrie 1940 ziarul are săptămânal o pagină intitulată „Moldova literară și artistică”. I.Fr. Botez va publica aici câteva articole: Conștiința scriitoriceasca, Cum devii gazetar ș.a. Remarcabile sunt contribuțiile lui Eugeniu Coșeriu, prezent cu poezii (Imn nocturn), cronici literare, printre care și la Cultura și literatura, o ediție din G. Ibrăileanu, unde este subliniată mai vechea afirmație a criticului privitoare la faptul că „Moldova este cea care are mai pronunțat caracterul de specific național în scrieri”. O
MOLDOVA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288223_a_289552]
-
marginalia se nasc și mor, îndeobște, ca niște cărți poștale. Le-am introdus aici ca într-un colet rambursabil. Cititorilor dezamăgiți de lipsa unor masive „studii serioase” nu le putem cere decât răbdare și îngăduință. Drept compensație, am inclus câteva „nocturne” inedite. * Receptarea de care s-a bucurat prima ediție a Bufniței din dărâmături l-a îndemnat pe autor să accepte provocarea unei noi ediții. S-ar cuveni, înainte de toate, să spun care este originea acestui titlu. „Bufnița” evocată de Psalmul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ortodoxă. Dacă ar fi să măsurăm amploarea misiunii sale sociale și culturale, am putea spune atunci că în Biserica Răsăriteană din România nu abundă astăzi hermeneuții devenirii întru devenire. Există, desigur, câteva remarcabile excepții de cronicari ortodocși, care dau lupte nocturne cu îngerul călimarei și vor să biruiască tentația mizantropiei. Poți însă număra pe degete simpozioanele sau conferințele care să-i fi adus laolaltă pe cărturarii Bisericii și savanții Universității, la masa unei dezbateri de interes comun (cum ar fi, de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
religioase profunde, dornici să aibă experiența depășirii de sine, o chemare prietenească la privegheri de toată noaptea, cel puțin cu ocazia marilor praznice bisericești, ar fi putut fi, de asemenea, salvatoare. Cum altfel decât prin experiența unor asemenea „seri” sau „nocturne duhovnicești” am putea înțelege sensul schimbării la față întru Hristos Iisus? Cum am putea, fără aceste ruperi de ritm, să îndepărtăm pericolul omniprezent al mediocrității? Cum altfel vor înțelege tinerii abonați la discoteci - fără a-i pomeni pe consumatorii de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o iresponsabilă uitare de sine, trecutul pare să aibă o și mai mare putere de seducție. De ce oare? Mai întâi, pentru că trecutul are vocația întemeierii. Într-un anumit sens, trecutul nu e niciodată consumat. El fie se ascunde în universul nocturn al viselor, fie ne asaltează diurn în reverii sau remușcări. Așa cum ne explică și gramaticile limbilor indo-europene, trecutul este timpul nostru perfect. Pentru că despre trecut știm cel mai mult, iar despre viitor aproape nimic, chiar și cei mai optimiști dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
într-un concept general al istoriei și umanității. Culturile tradiționale au făcut experiența „unității de destin” a omului, la temperaturi diferite și în registre variate. Până în secolul al XVII-lea, miturile sau poemele, filozofia sau teologia au dus necontenit lupta nocturnă cu îngerul lui Adam. Unde putem identifica însă originile noțiunii moderne de „istorie universală” și rădăcinele tezelor contemporane despre globalizare? Noțiunea de Weltgeschichte sau world history nu putea emerge decât dintr-o cultură preocupată sistematic de totalizarea experienței umane în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Tău!». Iar Acela a zis: «Pentru ce întrebi de numele Meu? El e minunat!». Și l-a binecuvântat acolo” (Geneză 32, 29). Dar așa cum Iacov se va chema Israel (căci „a văzut pe Dumnezeu în față”), sufletul încercat în lupta nocturnă cu Străinul primește alt nume la venirea zorilor. Condițiile acestei metamorfoze includ un exil interior realizat printr-un parcurs nocturn. Fără efortul ascetic al golirii de sine, ființa noastră nu poate redescoperi luxurianta bogăție a Edenului. Setea dureroasă a fiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]