2,833 matches
-
două fete bune care l-au îngrijit și iubit pe tăticul meu, iar dânsul le-a respectat și le-a iubit și nu permitea de loc fraților mei să le certe cât de rău s-ar fi întâmplat lucrurile. Amândouă nurorile se supărau între ele, că una vroia să aibă mai multă grijă de tăticu decât cealaltă, astfel că, locuind împreună, tata a devenit un alintat al lor. Odată m-am brodit acasă și a vrut să-i dea Mărioara cea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fiică studentă la medicină în București iar el locuia - dacă-mi amintesc - în Călărași. Cel mai mare, colonel în Academie, era divorțat, avea două fiice, una profesoară și cea mică studentă tot la medicină, dar nu locuiau împreună, ci singur. Nora divorțată venea pe la ea cu fetele, iar fiul cel mare, de asemenea, venea mereru la mama și-i purta tare mult de grijă. Cu toate acestea, de multe ori doamna era tristă că locuise în Timișoara și dacă i-a
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
-o dacă are un fiu colonel cu acest nume, și i- a răspuns că avea. « Stii, că a avut accident și a murit ieri ? », a întrebat-o. Stela a înghețat, n-a mai putut să mai zică nimic. La înmormântare, nora și nepoata n-au înștiințat nici pe mamă, nici pe fratele cel mare, care fiind tare ocupat, n-a știut chiar nimic. Timpul a trecut, fiul cel mare a auzit și s-a dus la el, dar îl înmormântase. A
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
așa de bun copil!? Mai tacă-ți gura!”. Era și rămânea tristă, bănuia sau știa ea ceva!? Într-o dimineață, eu m-am dus la camera soțului meu să-i vorbesc, iar pe hol era Stela îmbrățișată de fosta ei noră, fosta soție a lui Mirel. Stela, când m-a văzut, a început să țipe și să-mi spună, că a murit Mirel. S-a spânzurat în cazarmă! Colonelul despre care vorbesc își iubea tare mult fosta soție și pe fetele
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
o mașină militară cu un colonel, cu doctor și asistentă, a luat-o pe biata Stela, care era distrusă, la pământ cu moralul, și a dus-o la Cimitirul militar, unde a fost înmormântat Mirel al ei. Două zile, fosta noră și nepoatele au ținut-o la ele, dar ce folos! Au adus-o apoi în Cămin, dar în fiecare zi, se vedea, se pierdea pe picioare. Peste câteva luni și biata Stela a decedat. De toate, s-a ocupat un
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
plătea și căminul. Numai atunci îi aducea și câte ceva de mâncare, fructe, câteva roșii, stătea de vorbă cu ea trei-patru minute și pleca, după ce mai număra încă odată pensia ei pe care o punea păturită în buzunarul pantalonilor de la spate. Nora nu a venit niciodată, și fiul ei o scuza că este bolnavă, prilej cu care își amintea că nici el nu are timp să mai stea cu mama, că se grăbește, că este și el foarte ocupat, cu mama la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cu sfaturile pentru cămin. Am spus, ferice de dvs. că aveți copii atât de buni, dar situația se accentuează din zi în zi, fii au funcții foarte importante ce-i implică în mari răspunderi și nu-i de loc ușor, nurorile mai ales dacă au serviciu sunt foarte ocupate și obosite, devine foarte greu să găsești o femeie de încredere azi să te îngrijească, mai ales că bătrânul devine și el pretențios în casă, și de îngrijit la nivelul care l-
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
familiei dar mai cu seamă dvs. Iar ca să stai cu familia - tu toată ziua în pat și altul cu treburi pe lângă tine - nici tu nici cei de lângă tine nu se simt bine. Oricât ar fi un copil de bun, o noră, tot prezinți greutate în casă, mai ales azi când îi depășește nervii răspunderii, sănătății și grijilor. Vă spun, nu-i nici o umilire să fii într-un cămin și ai patul tău fără să incomodezi și să ai pe cineva lângă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
o soră mai mică , ca și dl I.N.O., mi-ați devenit oamenii cei mai credincioși și nu vreau să vă dezamăgesc. Aici este un domn care a fost ambasador mulți ani, cu o pensie extra, are medic pe fiu, nora și nepotul. Avem vreo trei profesoare de engleză și franceză. Vin copiii la ei, îi vizitează, stau fără grijă căci văd cât le este de bine. Medic, asistente medicale zi și noapte, salvarea la dispoziție, schimbate toată ziua, când trebuie
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
din greu, dar măcar aveți doi fii care sunt mândria dvs., a noastră cetățenii care gândim normal. Regret că n-ați găsit o femeie de ajutor, acum e foarte greu să mai faci și o baie singură, iar pentru o noră ar fi un chin. Asta este părerea mea și numai dvs. puteți decide. Îmi pare rău de dl. I.N.O. că și dânsul nu se simte bine, vârsta, trecerea grea prin viață s-au adunat, și-și spun cuvântul. Să
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ai mei mă vizitau tot mai rar că nu mai aveam ce le da; când veneau și-mi aduceau cele ale gurii, din ce în ce tot mai puțin, dar în loc de un „bună ziua” sau o vorbă sfătoasă, de la fiu sau noră, ca mamă, îmi aruncau sau lăsau pungile cu conținutul pe hol, deși știu că nu mă pot pleca să le așez unde trebuie. Decât o bucată de pâine, că asta ți-o aduce și un străin, face mult mai mult
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fi primit un străin, măcar din politețe! Întinseseră masa, era o adunare mai mare și probabil aveau interesul cu mine să pozeze în public într-un anumit fel - uite-i ce mult țin la mama lor - dar nici fiul nici nora nu mi-au adresat o singură vorbă nici la sosire nici la plecare, parcă nu eram de-ai casei. Mă uitam la fiul-meu, are niște pisici le corcolea ca pe niște podoabe, iar mie nu mi-a dat nici o
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
dar nu a mai apucat să o facă pentru că într-o dimineață nu ne-a mai zâmbit. Peste noapte a căzut din pat și recidiva, coloana vertebrală, care îi dădea simptome de amețeală, îi fusese fatală, băieții ei, mai ales nurorile, își luaseră grija să-i mai zică „sărut mâna”, că nici așa nu o făceau. Aceasta e parte dintr-o poveste de om, dar câte altele nu-mi stau în minte! „Bătrânii noștri sau ai nimănui”, am văzut intitulat un
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fost un moment emoționant, foarte complex. Bițu nu credea că anii au putut galopa așa de năvalnic și că trebuia să-și părăsească postul. Stătea la o masă centrală. Și plângea. Avea în preajmă un frate, o cumnată, fiul și nora, colegii de facultate de la alte secții din țară, lucrători drumari, colaboratori, pensionari, foști și actuali conducători. În toastul pe care l-a rostit cu acest prilej, Nicolae Tăutu, președintele Colegiului Național al Inginerilor de Drumuri și Poduri, i-a urat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
1960 în localitatea Căpușu de Cîmpie, județul Mureș, România, fiul lui Gligore și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Trelleborg, Nils Holgerssonsv. 3. 14. Agoston Petru, născut la 23 septembrie 1952 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Ștefan și Nora, cu domiciliul actual în Germania, Bad Vilbel, Hamburgerstr. 109. 15. Penescu Ion Aurelian, născut la 12 martie 1955 în București, România, fiul lui Florian și Marioara Titina, cu domiciliul actual în Suedia, Lund, Vikingavagen 28 C. -------
HOTĂRÂRE nr. 242 din 4 iunie 1993 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125530_a_126859]
-
din 13 octombrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ION DIACONESCU p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ULM NICOLAE SPINEANU Anexă 1 COMPONENTĂ Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune I. Membri titulari: 1. Nora Cecilia Rebreanu 2. Dragoș Ștefan Seuleanu 3. Andrei Radu Dimitriu 4. Elenă Polixenia Perdichi 5. Ștefan Naciu 6. Zoltan Francisc Ladislau Boros 7. Alexandru Ducu Bertzi 8. Tudor Stanciu 9. Voicu Enachescu 10. Alexandru Mihai Lăzescu 11. Gabriela Stoica 12
HOTĂRÂRE nr. 38 din 13 octombrie 1999 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125573_a_126902]
-
Articolul UNIC Până la numirea de către Parlament a președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, doamna Nora Cecilia Rebreanu, membru titular al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, va îndeplini atribuțiile stabilite de lege pentru funcția de președinte. Aceasta hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comuna din 11 noiembrie
HOTĂRÂRE nr. 43 din 11 noiembrie 1999 privind îndeplinirea atribuţiilor preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune de către un membru al acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125944_a_127273]
-
contractante se limitează la localitățile indicate în permisul pentru o singură trecere a frontierei de stat în ambele părți. 2. Prin rude, în sensul prezenței convenții, se înțeleg: părinții, copiii, fratiii și surorile, soțul, soția, bunicile, străbunicile, bunicii, străbunicii, ginerii, nurorile, cumnatele, cumnații, mătușile, unchii, soacrele, socrii, nepoatele, nepoții, strănepoatele și strănepoții. 3. La acțiunile comune de masă organizate la frontiera de stat de către părțile contractante, pe baza înțelegerilor la nivelul împuternicirilor de frontieră, pot participa, de asemenea, și cetățenii care
CONVENŢIE din 30 decembrie 1985 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind trecerile simple ale frontierei de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127115_a_128444]
-
politice și sindicale, dar și academice, eu îmi propun să revin asupra elementelor constante din obstacolele întâlnite, precum și asupra persistenței obiecțiilor formulate în fața exprimării nevoilor femeilor. Lectura pe care am făcut-o în anii 1980, a mărturisirii lui Michelle Perrot (Nora, 1987) a contribuit mult în a mă convinge de utilitatea de a lăsa câteva urme pe colții de stâncă de care riscă să se lovească cele care acceptă să urce în prima linie. Căci ele riscă două lucruri de egală
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
La Brèche, Paris, 1979b. Heinen Jacqueline, "Public / Private. Gender, Social and Political Citizenship in Eastern Europe", în Theory and Society, vol. 26/4, 1997. Heinen Jacqueline, "Le droit de choisir en question. Hier et aujourd'hui", în Paternotte David, Nagels Nora (eds.). Imaginer la citoyenneté, Louvain-la-Neuve, Academia- L'Harmattan, Paris, 2013. Heinen Jacqueline, Matuchniak-Krasuska Anna, L'avortement en Pologne. La croix et la bannière, L'Harmattan, Paris, 1992. Hemmings, Clare, Why stories matter: the political grammar of feminist theory, Duke University
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Mona Livholts (ed.) Emergent Writing Methodologies in Feminist Studies, Routledge, New York, 2012. Perrot, Michelle, "Histoire et pouvoir des femmes", în Aubert Nicole, et al., Le sexe du pouvoir, Desclée de Brouwer, Paris, 1986. Perrot, Michelle, "L'air du temps", în Nora Pierre (ed.), Essais d'ego-histoire, Gallimard, Paris NRF, 1987. Ponthieux Sophie, Schreiber Amandine, "Dans les couples de salariés, la répartition du travail domestique reste inégale", în Données sociales: la société française. INSEE, Paris, 2006. Rostás, Zoltán și Văcărescu, Theodora-Eliza (coord
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Dublin, unde mama lui se află pe patul de moarte. Refuză să îngenuncheze în ciuda dorinței materne, gest care dovedește ruptură cu religia creștină. În 1904 se expatriază pentru a doua oară în Europa, fiind însoțit și de viitoarea lui soție, Nora Barnacle. Trăiește la Trieste (pînă în 1918 oraș al Imperiului Austro-Ungar iar apoi parte a Regatului Italiei), Zürich și Paris pînă în 1941, anul morții sale. Joyce avea să trăiască într-o sărăcie lucie, întreținîndu-se din lecții de engleză. Ironie
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
și admiterea în liceu. Iași, Polirom, 1998, 325 p (Gymnasium [39] DUMITRESCU, ANA; TEODORESCU, VASILE; BEȘLIU, DANIELA, Limba română. Manual pentru clasa a IV-a. București, All Educational, 1999, 224 p [40] DUMITRU, GH., Limba română în școala primară, Editura Nora, Craiova, 1999. [41] DUMITRU, IOAN; CHELARU, GABRIEL, Limba și literatura română pentru examenul de capacitate. București, Teora, 1999, 172 p. (Seria Gymnasium, 22 ). [42] DUMITRU, IOAN; MOLAN, VASILE; CHELARU, GABRIEL, Fonetica. Morfosintaxa. Sintaxa propoziției. Fraza. Anexă la manualul de clasa
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
te plimbi prin Darling Harbour Îți sare În ochi clădirea originală a Muzeului Maritim Național, proiectat de arhitectul Phillip Cox din Sydney, asemenea unei vele umflate În incinta muzeului rămâi plăcut impăresionat de comorile descoperite: galeria aborigenă permanentă (Merana Eora Nora), primii exploratori ai țărmurilor australiene, evoluția comerțului, istoria navală a Australiei, imigrarea, sportul și timpul liber. De o mare atractivitate este contactul vizual cu machete, replici ale unor vase celebre („Endeavour”), iahturi și părți componente (Australia II, camera operațiunilor, centrul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Germania, 86343 Konigsbrunn, Augustusstr. 28 A. 90. Zwick Alfred Gustav, născut la 17 iunie 1967 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Zwick Alexandru și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 86343 Konigsbrunn, Augustusstr. 28 A. 91. Kuchar Brigitte Nora, născută la 28 februarie 1932 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Hornung Karl și Astrid, cu domiciliul actual în Germania, 72762 Reutlingen, Lerchenstr. 40. 92. Wadl Monica, născută la 6 iulie 1943 în localitatea Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava, România
HOTĂRÂRE nr. 206 din 27 martie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114901_a_116230]