5,297 matches
-
de sănătate mintală, cât și în ceea ce privește imaginea omului în societatea respectivă. L. Brunetière afirmă că „sănătatea spiritului, ca și cea a trupului, rezultă dintr-o proporție armonioasă între forțele care rezistă morții”. L. Frighi susține că nu trebuie să confundăm normalitatea culturală cu sănătatea mintală. Orice cultură își are devianții săi, iar, pe de altă parte, adaptarea socială conformă modelului de valori culturale este adevăratul atribut al sănătății mintale. În sensul acesta, indiferent de aspectele sale, după L. Frighi, ea trebuie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
are devianții săi, iar, pe de altă parte, adaptarea socială conformă modelului de valori culturale este adevăratul atribut al sănătății mintale. În sensul acesta, indiferent de aspectele sale, după L. Frighi, ea trebuie să rămână în mod necesar raportată la normalitate. Astfel, patologicul se definește în sensul unui defect de adaptare la mediul social dat. De aici rezultă faptul că sănătatea mintală variază ca semnificație și aspect în funcție de condițiile de existență (E. Fromm). Din acest motiv, conceptul de sănătate mintală coincide
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
culturile „deschise” reprezintă condiția evoluției pozitive a sănătății mintale, pe când societățile și culturile „închise” întrunesc condițiile morbigenetice care vor duce la tulburarea stării de sănătate mintală (nevroze, depresii, suicid, anxietate etc.). Omul este sănătos în măsura în care starea sa se constituie ca normalitate în raport cu fluctuațiile ambientale, el fiind capabil a institui noi modele de comportament, a-și schimba modul de reacție, a-și transforma condițiile de viață și modul de gândire (L. Frighi). Pentru Cl. Herzlich, sănătatea pare a depinde de individ, pe când
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sănătate mintală. Dacă se consideră stabilit faptul că starea de sănătate mintală este într-o mare măsură rezultatul influențelor societății asupra individului sau a grupelor comunitar-umane de indivizi, se pune întrebarea: care sunt aspectele societății, ale calității acesteia, în ceea ce privește normalitatea sau anormalitatea, dacă se poate atribui calitatea de a fi „normală” sau „anormală” unei societăți și în ce măsură acestea exercită o influență asupra stării de sănătate mintală a membrilor săi. E. Fromm deosebește în această privință două tipuri de societăți: societatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un model al naturii umane, dincolo de sentimentul subiectiv de „bine” pe care-l dă adaptarea individului la ordinea socială. Capitolul 3 Anormalitatea psihică 1. Anormalitatea S-a menționat anterior faptul că starea de anormalitate este înțeleasă ca opusul stării de normalitate, ele fiind complementare (M. Foucault, R. Bastide, P. Giudicelli, G. Canguilhem, R. Liuton, S. Morin, H. Elleuberger). Rezultă de aici că, dacă starea de normalitate echivalează cu cea de sănătate mintală, starea de anormalitate constituie condiția apariției bolii psihice. Anormalitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
S-a menționat anterior faptul că starea de anormalitate este înțeleasă ca opusul stării de normalitate, ele fiind complementare (M. Foucault, R. Bastide, P. Giudicelli, G. Canguilhem, R. Liuton, S. Morin, H. Elleuberger). Rezultă de aici că, dacă starea de normalitate echivalează cu cea de sănătate mintală, starea de anormalitate constituie condiția apariției bolii psihice. Anormalitatea reprezintă, prin urmare, orice formă de abatere de la normă. Ea este o stare de dezechilibru pe mai multe planuri: dezechilibru individual; dezacord în relațiile interpersonale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
menționate, și din acest motiv nu ne este permis să o reducem exclusiv la conceptul de boală. Ea este terenul favorizant pe care apare și se dezvoltă boala psihică, ca o posibilitate ontologică accidentală. Definindu-se comparativ cu starea de normalitate, care reprezintă echilibrul psihic și social, anormalitatea este starea de dezechilibru psihic și social. În ceea ce privește caracteristicile stării de echilibru, Cl. Herzlich distinge următoarele aspecte: starea de bine fizic; absența oboselii; starea de bine psihic; egalitatea dispoziției emoționale; eficiența activității; relațiile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de bine psihic; egalitatea dispoziției emoționale; eficiența activității; relațiile pozitive cu ceilalți; adaptarea la realitate și la situațiile vieții, optimismul, creativitatea. 2. Formele anormalității și boala psihică În ceea ce privește definiția bolii și a sănătății, ca și în cazul anormalității și al normalității, există două concepții și două criterii (G. Canguilhem): pe de o parte, concepția ontologică și cea pozitivistă; pe de altă parte, criteriul calitativ și cel cantitativ. Față de aceste două categorii, G. Canguilhem remarcă faptul că, în plus, între boală și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
G. Canguilhem remarcă faptul că, în plus, între boală și sănătate se mai interpune o situație intermediară, reprezentată prin eroare. Eroarea este o abatere de la normă care, deși constituie o anomalie, poate fi, în egală măsură, și o „variație” a normalității. În felul acesta, relația dintre boală și sănătate are următorul aspect: Fig. Criterii calitative Criterii cantitative Concepția ontologică Concepția pozitivistă Boală Sănătate Anormalitate Normalitate Eroare metabolică Concepția ontologică Concepția pozitivistă Criterii calitative Boală Anormalitate Eroare metabolică Criterii cantitative Sănătate Normalitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de la normă care, deși constituie o anomalie, poate fi, în egală măsură, și o „variație” a normalității. În felul acesta, relația dintre boală și sănătate are următorul aspect: Fig. Criterii calitative Criterii cantitative Concepția ontologică Concepția pozitivistă Boală Sănătate Anormalitate Normalitate Eroare metabolică Concepția ontologică Concepția pozitivistă Criterii calitative Boală Anormalitate Eroare metabolică Criterii cantitative Sănătate Normalitate Leriche a definit boala, în general, după următoarele trei categorii de criterii: - o anumită stare a corpului; - o anumită interpretare dată de medic; - o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normalității. În felul acesta, relația dintre boală și sănătate are următorul aspect: Fig. Criterii calitative Criterii cantitative Concepția ontologică Concepția pozitivistă Boală Sănătate Anormalitate Normalitate Eroare metabolică Concepția ontologică Concepția pozitivistă Criterii calitative Boală Anormalitate Eroare metabolică Criterii cantitative Sănătate Normalitate Leriche a definit boala, în general, după următoarele trei categorii de criterii: - o anumită stare a corpului; - o anumită interpretare dată de medic; - o anumită stare de conștiință a bolnavului privind propria sa persoană și stare de sănătate. Din punct
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o formă de manifestare a stării de anormalitate și ea trebuie înțeleasă în cadrul acestui concept larg. În sfera anormalității, boala este numai un sector, în comparație cu alte forme de manifestare a stărilor de anormalitate. Ceea ce e important este faptul că atât normalitatea, cât și anormalitatea nu au limite precise, ele intersectându-se, motiv pentru care și formele anormalității vor fi marcate de aceeași regulă. În sensul acesta, distingem o largă paletă de variații pornind de la starea de normalitate sau sănătate către diversele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este faptul că atât normalitatea, cât și anormalitatea nu au limite precise, ele intersectându-se, motiv pentru care și formele anormalității vor fi marcate de aceeași regulă. În sensul acesta, distingem o largă paletă de variații pornind de la starea de normalitate sau sănătate către diversele forme ale patologicului sau ale bolii: a) starea de sănătate reprezintă echilibrul psihosomatic, normalitatea, cu lipsa de acuze obiective și subiective și impresia de bine fizic și psihic; b) stările premorbide sunt reprezentate prin următoarele: dispoziții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și formele anormalității vor fi marcate de aceeași regulă. În sensul acesta, distingem o largă paletă de variații pornind de la starea de normalitate sau sănătate către diversele forme ale patologicului sau ale bolii: a) starea de sănătate reprezintă echilibrul psihosomatic, normalitatea, cu lipsa de acuze obiective și subiective și impresia de bine fizic și psihic; b) stările premorbide sunt reprezentate prin următoarele: dispoziții anormale constituționale, congenitale sau ereditare; stări subclinice minore, neresimțite ca atare de bolnav; un teren psihosomatic fragil, sensibil
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
insistăm asupra analizei acestui aspect, care demonstrează, că în cazul organizării și dinamicii sistemului personalității, există o „succesiune de forme” de la normal la patologic. În sensul acesta am izolat următoarele forme de status mintal: a) sănătatea mintală, reprezentând forma de normalitate psihică, de echilibru interior și adaptare la realitatea externă; b) stările intermediare, care, deși ies din cadrul normalității, nu reprezintă manifestări sau stări patologice, ci fragilități sau trăsături minore de anormalitate, contituind grupa de manifestări cunoscute în literatura germană de psihiatrie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
succesiune de forme” de la normal la patologic. În sensul acesta am izolat următoarele forme de status mintal: a) sănătatea mintală, reprezentând forma de normalitate psihică, de echilibru interior și adaptare la realitatea externă; b) stările intermediare, care, deși ies din cadrul normalității, nu reprezintă manifestări sau stări patologice, ci fragilități sau trăsături minore de anormalitate, contituind grupa de manifestări cunoscute în literatura germană de psihiatrie ca „variații patologice ale normalului”; c) boala mintală ca formă de transformare psihopatologică a personalității, prin pierderea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
că ne găsim în fața unor situații absolut noi, de factură patogenetică privind starea de sănătate mintală. Putem sau nu considera nevroza informațională o boală? Este încă destul de greu de răspuns. În orice caz, ea reprezintă o „alterare” a stării de „normalitate psihică”, fiind prin aceasta o problemă de sănătate mintală contingentă sferei de acțiune a igienei mintale. Revenind la nevroza informațională, trebuie să recunoaștem că aceasta prezintă un mare polimorfism al manifestărilor. O analiză mai atentă ne pune însă în față
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
elaborare psihică a comportamentului se remarcă o dinamică de tip „pulsatoriu” a sistemului personalității. Aceasta se „încarcă” în cursul procesului de reflectare și se „descarcă” prin procesul de proiecție. De raportul dintre cele două depinde starea de echilibru sau de normalitate și starea de dezechilibru sau de anormalitate a comportamentului. Echilibrul comportamentului se desfășoară după schema următoare. Există însă și tipuri de comportament anormale, pe care le vom prezenta în continuare. Comportamentul de tipul crizei psihobiologice apare în perioada pubertății, adolescenței
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
societatea. În acest domeniu, cea care are un rol esențial de jucat este igiena mintală. Să căutăm prin urmare să definim conceptele fundamentale la care facem referință. Boala psihică, la fel ca devianța și sociopatia, se definește în raport cu starea de normalitate. Boala psihică este anormalitatea clinică produsă fie de o tulburare somatică (leziuni organice cerebrale), fie de o tulburare psihică primară, de natură endogenă, sau de un conflict exogen. Devianța este anormalitatea comportamentului produsă prin devieri sau abateri de la normele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
considerate ca reprezentând o „problematică a Eului”, diferită de patologia psihiatrică a persoanei și raport în direct cu igiena mintală. Mai mult decât atât, putem afirma chiar, într-o anumită privință, că devianța trebuie considerată nu în raport cu patologia, ci în raport cu normalitatea, ea fiind un tip particular de abatere, aspect asupra căruia, de altfel, am insistat. Admițând acest lucru, se face o distincție netă între devianță și boala psihică. Dar, pe când devianța este o abatere de la normalitate, boala psihică este o alterare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu în raport cu patologia, ci în raport cu normalitatea, ea fiind un tip particular de abatere, aspect asupra căruia, de altfel, am insistat. Admițând acest lucru, se face o distincție netă între devianță și boala psihică. Dar, pe când devianța este o abatere de la normalitate, boala psihică este o alterare a stării de sănătate mintală (aspecte ce au fost deja dezbătute în capitolele anterioare). Fiind abateri de la normalitatea psihică, devianțele se depărtează de media admisă a normalității. Deși, de regulă, au un caracter negativ, ele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se face o distincție netă între devianță și boala psihică. Dar, pe când devianța este o abatere de la normalitate, boala psihică este o alterare a stării de sănătate mintală (aspecte ce au fost deja dezbătute în capitolele anterioare). Fiind abateri de la normalitatea psihică, devianțele se depărtează de media admisă a normalității. Deși, de regulă, au un caracter negativ, ele pot fi și abateri cu caracter pozitiv, în funcție de circumstanțele în care se află Eul individual. Prin aceasta, devianțele își pot găsi o formă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihică. Dar, pe când devianța este o abatere de la normalitate, boala psihică este o alterare a stării de sănătate mintală (aspecte ce au fost deja dezbătute în capitolele anterioare). Fiind abateri de la normalitatea psihică, devianțele se depărtează de media admisă a normalității. Deși, de regulă, au un caracter negativ, ele pot fi și abateri cu caracter pozitiv, în funcție de circumstanțele în care se află Eul individual. Prin aceasta, devianțele își pot găsi o formă de interpretare în raport cu situațiile-limită de viață, în sensul menționat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt și expresia unei personalități-limită, despre care am vorbit. Pornind de la aceste elemente, vom lua în considerare structura și dinamica Eului individual. În sensul acesta, distingem: 1) Eul de tip tare, cu o dinamică reactivă, situație în care „abaterea” de la normalitate se poate manifesta fie sub forma „afirmării”, fie sub forma „violenței”; afirmarea este latura activă a Eului tare, orientat în raport cu valorile Supra-Eului moral; ea se caracterizează prin dominanță, demonstrativitate și histrionism; violența este latura haotică a Eului tare, orientat în raport cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dominanță, demonstrativitate și histrionism; violența este latura haotică a Eului tare, orientat în raport cu pulsiunile primare inconștiente; e se caracterizează prin impulsivitate, caracter irațional nereflexiv și heteroagresivitate; 2) Eul de tip slab, cu o dinamică areactivă, situație în care „abaterea” de la normalitate se poate manifesta fie sub forma „refugiului”, fie sub forma „dependenței”; refugiul este latura inactivă a Eului slab, caracterizată prin retragerea în fața situațiilor vieții și izolare până la anularea autoagresivă a individului; ea se caracterizează prin defetism, anxietate, autoagresivitate, pierderea încrederii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]