2,656 matches
-
de drum în direcția rusă, un drum care va fi pavat ulterior către sfârșitul veacului al XVIII-lea, când "domnitorii Moldovei încep să nutrească, din ce în ce mai mult, sentimentul aproprierii de Rusia. Prin aceasta, acești domnitori se apropie de sentimentul poporului care nutrea totdeauna simpatie față de poporul rus și ucrainean" (Roller, 1952, p. 258). Filonul slav al duhului românesc a exprimat dintotdeauna propensiunea afectivă primordială a poporului român față de sufletul rus. Lupta pentru independență a românilor stă sub semnul unei serii de intervenții
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cărui carieră promițătoare a fost victima politicii de rotație a cadrelor dezvoltată de Ceaușescu cu scopul de a preveni consolidarea unor poluri alternative de putere în cadrul aparatului de stat comunist. Noua formațiune politică ridicată la cârma revoluției, cu titulatură salvaționistă, nutrea mai curând planuri reformiste înăuntrul sistemului decât gânduri revoluționare la adresa sistemului. Declarațiile la televiziune din primele zile de la preluarea puterii relevă intențiile de domolire a radicalismului iconoclast la adresa sistemului comunist, drept pentru care cuvântul "revoluție" a fost ocolit cu maximă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să se revină la regimul comunist, în timp ce 60,2 de procente nu agreează o asemenea revenire, iar 17,5 la sută dintre cei intervievați au răspuns "Nu știu" sau "Nu răspund". Fără să fie o categorie dominantă statistic, indivizii care nutresc aspirații restauratoare a comunismului constituie un element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece indivizii care doresc revenirea la rânduielile din vremea comunistă constituie categoria populațională ce poate fi numită a "fundamentaliștilor nostalgici". Termenul de "fundamentalism", utilizat aici ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a pierdut lupta cu memoria oficială sponsorizată statal și hegemonică în spațiul public (inclusiv în școli și literatura didactică), continuând să reziste în memoria vernaculară (i.e., reprezentările sociale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din situația creată ar fi scoaterea din Pakistan a focoaselor nucleare cât mai repede posibil". Personal, ca fost ambasador al României în Pakistan (1974-1981), am rezerve asupra soluției ca armele atomice din Pakistan să fie scoase din țară și, totodată, nutresc convingerea că oricare conducere a Pakistanului ar fi de acord cu o asemenea cale, dar va fi dispusă să întreprindă orice efort pentru soluționarea acestei probleme pe alte căi. Armata pakistaneză a ordonat evitarea producerii de victime civile în acțiunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în acele timpuri în marile capitale ale lumii și de care nu a fost străin. Pune în evidență respectul și aprecierea pe care le poartă față de valorile spirituale și calitățile morale întruchipate de poporul chinez, încrederea în viitorul relațiilor româno-chineze. Nutrește acele sentimente față de eforturile și lupta altor popoare din zonele respective nedreptățite de istorie. La autorul lucrării se poate observa de asemenea interes pentru preistoria acestor popoare, o sensibilitate și o receptivitate marcată față de psihologia lor. Fapt care i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
e o idee.” Goethe avea să scrie mai târziu: „Nimeni nu a îndrăznit să accepte maniera mea de exprimare. Este cumplit de dureros să constați că nu ești înțeles, după atâtea eforturi și cercetări febrile, mai ales când tu însuți nutrești convingerea fermă și lucidă că ai dreptate. Să vezi cum zilnic se repetă sub ochii tăi aceeași eroare pe care tu ai reușit cu mare greutate s-o eviți, asta mi se pare un lucru în stare să scoată din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
săi nu se arătau interesați de punerea în lumină a fenomenelor și proceselor biologice esențiale pentru înțelegerea lumii vii: „Este cumplit de dureros să constați că nu ești înțeles, după atâtea eforturi și cercetări febrile, mai ales când tu însuți nutrești convingerea fermă și lucidă că ai dreptate. Să vezi cum zilnic se repetă sub ochii tăi aceeași eroare pe care tu ai reușit cu mare greutate s-o eviți, asta mi se pare un lucru în stare să scoată din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
gând îndepărtat. La scurt timp după sosirea mea la Paris, în 1984, am reprezentat țara noastră la misa celebrată în memoria "eroului de la Bir Hakeim", generalul Pierre Koenig. Invitația noastră la ceremonie s-a datorat faptului binecunoscut că generalul a nutrit sentimente de profundă prietenie pentru țara noastră și a militat, până la sfârșitul vieții sale, ca ofițer de rezervă, în favoarea intensificării colaborării dintre Franța și Israel. Nu cunoșteam pe nimeni din cei prezenți la misa celebrată în Catedrala din incinta Complexului
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ajuns să întrețin relații foarte cordiale, deși Vaticanul nu ne recunoscuse încă. Am stat de vorbă, de la om la om, de foarte multe ori și am ajuns să cunosc prelatul-diplomat, fiul unui luptător italian din rezistență, executat de fasciști, care nutrea sentimente de adevărată simpatie față de poporul evreu și de Israel. Montezemolo a fost transferat în Israel și a reprezentat Vaticanul în perioada critică a negocierilor pentru stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state. Am fost și am rămas convins că
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
va conduce la soluționarea conflictului însuși. El a spus: "Conflictul din Orientul Mijlociu generează riscuri de război și, de aceea, cele două supraputeri sunt stimulate să intervină și se amestecă într-un mod care corespunde cu bazele politicii lor. Franța nu nutrește aspirații speciale față de această regiune, dar, din motive legate de istorie, manifestă față de ea un interes major. Ea se străduiește să păstreze numeroasele relații de prietenie de care se bucură". După ce a menționat contradicția inerentă în abținerea Franței de a
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
precedent, această situație înscriindu-se ca un capitol aparte al anilor Mitterrand la putere. În amurgul vieții sale, Mitterrand va mărturisi că "a avut mai multe întâlniri cu Menachem Begin încă înainte de a fi devenit prim-ministru" și că "a nutrit față de el considerație 53". Și totuși, în relațiile dintre cele două țări nu s-au format curente de înțelegere armonioasă, dimpotrivă, la puțin timp după alegerea lui Mitterrand ca președinte, au ieșit la iveală contradicții și tensiuni generate nu atât
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Tunis. Răspunsul lui Cheysson, coordonat până în ultimul detaliu cu Mitterrand (la 27 noiembrie 1983) și redactat pe un ton de lingușire evidentă cuprindea, printre altele, fragmentul ce urmează: "Președintele [Franței] și-a exprimat deja în Tunisia prețuirea pe care o nutrim pentru acest om inteligent și curajos [Arafat]. Noi am hotărât demult iar în luna iunie 1982 "Comunitatea (Europeana a) Celor Zece" s-a pronunțat și ea, urmând exemplul nostru că existența unei organizații capabile să reprezinte la timp, oportun, lupta
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
întreține legături intime cu poliția. Și acesta a judecat la fel șansele de recuperare: dintr-o masă de zece mii de șoferi, este practic imposibil să localizezi unul dintre ei fără nume și fără adresă. Dacă înainte de conversația cu Shefi mai nutream o umbră de speranță să regăsesc șoferul, după această convorbire am înțeles definitiv că banii pierduți sunt pierduți de-a binelea. Și totuși, ideea regăsirii șoferului continua să răbufnească din subconștient și dimineața, în drum spre stația centrală de autobuze
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
baron austriac și sfetnic gubernial cezaro-crăiesc, descindea direct din această nobilă familie 7. Balș ceruse acest act pentru a putea proba vechimea familiei sale în fața autorităților vieneze. La acea dată, pe baza serviciilor pe care le adusese Monarhiei de Habsburg, nutrea intenția de a solicita Înaltului Oficiu al Șambelanilor (Oberstkämmereramt) acordarea demnității de șambelan sau cameralist al Curții din Viena. Deoarece verificarea originii, vechimii și nobilității familiei fiecărui solicitant era făcută în mod foarte riguros de către funcționarii acestei instituții, el a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nu se reuneau în cadrul unor reuniuni bizare. Principiul după care aceasta se guverna era acela că fiecare asociat trebuia să-l sprijine pe celălalt, prin toate mijloacele posibile. Membrii acestei asociații proveneau din rândul francmasonilor și, pe lângă loialitatea față de suveran, nutreau sentimente anticlericale și antiaristocratice, precum și spiritul reformist din perioada iosefină 96. Din capul locului, "Asociația Secretă" a fost pusă în serviciul împăratului, având menirea de a-l informa pe suveran asupra tuturor situațiilor din imperiu și despre atitudinea și activitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de aur sau 70.000 de ducați, generalului rus Ilie Filipovici Catargi 278. În felul acesta, politica habsburgică postiosefinistă de renunțare la aceste moșii, într-un moment în care, datorită conjuncturilor politice internaționale, Austria era în imposibilitatea de a mai nutri ambiții expansioniste pe seama Principatelor Române, simțindu-se chiar direct amenințată de pretențiile și acțiunile expansioniste ale Rusiei în Moldova, transpunea în practică un mai vechi principiu al politicii iosefiniste, care viza scoaterea bisericii ortodoxe, ca de altfel a tuturor bisericilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dinozaurii, devenind astfel nu o nouă „asiză“ În zid, ci fosile, „moloz“ la rădăcina zidului. Iar În cazul concret, al subiectului de astăzi, pare-se că aluzia la Barnovschi cade la rădăcina zidului vechiului meu demers chiar dacă, În intenția mea, nutrește pretenția de a deveni material refolosibil Întru Înălțarea pe mai departe a unui zid drept. Pretenție deșartă, după cum nici acei dinozauri n’au devenit strămoși pentru mamifere, acelea care le erau deja contemporane... Să fiu și cinic, dar obligat de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rușina să-i arate cucoanei lui din ce oameni se trage 78. E lesne de înțeles că i-a primit în atenansă, bucurându-se, desigur, să arate și poate să-și demonstreze sieși că a ajuns mai bine ca alții, nutrind încă speranța că totul se va îndrepta și că va putea descurca ițele datoriilor, numai de el știute. Lui Mihai, soarta nu-i lasă răgaz și-l încearcă din nou. Pe 11 ianuarie 1866, moare Aron Pumnul. Se sfârșise o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
f. 12 r. 131 Ibidem, f. 114 r. 132 Ibidem, f. 199 r. 133 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 69. 4. Țerâna aceea, unde zace ce-am avut mai scump în lume... Istoria tărâmului din care s-au nutrit rădăcinile poetului înglobează drumurile labirintice ale unei realități care transcende datele stricte ale existenței; dezvăluindu-se ori, dimpotrivă, învăluindu-se în mister, aceste fețe o preschimbă în destin. La rândul său, istoria destinului Eminescu se răsfrânge asupra istoriei locurilor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fugit irreparabile tempus". Permanenta convertire a tristeții în bucurie ("Bucuros de întristare" spune poetul) constitue eternul leit-motiv. În aura răsăritului, albinele "sug tristețe înflorită"; ciclul viață-moarte presupune, în regnul vegetal, misterioase treceri corolă-humă-corolă, iar în marea trecere, înflorirea trudei strămoșilor nutrește împlinirea ei pe spirala secolelor: Ținând de coarne veacul și asudând la plug /Țăranii merg arându-și strămoșii din ogoare." Carul cu boi ce se profilează șters, ca-n ultimele pânze ale lui Grigorescu, vine și el din vreme și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la ce bun să lupte, câtă vreme-i oricum inutil? A urel Leon reprezintă o trăsătură de unire între două lumi. Prima întâlnire cu bonomul gazetar a însemnat o confruntare cu "ralenti"-ul moldovenesc: încetișor de fapt, o ne-grabă nutrită din temeinicie. Eram secretar general de redacție la revista "Cronica" și l-am întrebat când aduce evocarea lui Iacob Negruzzi. Pi la o gioi. Ceea ce putea să însemne joia asta, joia cealaltă, ori joia de-apoi. A publicat, apoi, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
revină citatului, dar cum să citezi când hârtia unei publicații oneste n-are cum să suporte? Cu aceeași energie se oferă susținere argumentată (iată că este mereu nevoie!) marilor valori Eminescu, Sadoveanu, Voiculescu ș.a., devenite subiecte ale unor "exerciții critice" nutrite din pură dorință de scandal. Obligatoriu de remarcat fertila simbioză intelectuală dintre cei doi soți Ursache, cu prestații scriitoricești atât de diferite ca spectacol exterior, dar cu unic și statornic temei unificator: seriozitatea. Nu-i vorba despre morga și ștaiful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
declară cu adâncă mișelie nebun, spre a-l ucide apoi cu doze de mercur...) ar conține procente de adevăr. Ei, și? Crește, scade valoarea creației eminesciene? Mă tem că-i vorba despre cu totul altceva: scenariul nu s-a putut nutri din caratele operei, fiindcă ar fi pretins o abordare de avizată consistență și profunzime, deloc la îndemâna unui astfel de Gheorghe. Și atunci s-a mizat pe spectaculosul de tip Hèrcule Poirot: o societate criminală ucide cu sinistră premeditare un mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în care Luca Pițu denudează misterul falic al știuletelui, trecându-l prin alte literaturi și civilizații, încadrându-l într-un rural fantastic, populat de dildo-uri cu viață de sine stătătoare și ridicându-l la nivel de "simbol valah", menit să nutrească la propriu ("făina de cucuruz, preacinstitul mălai, e una din bazele alimentației poporane carpato-dunărești") dar și să opereze cu fulminant succes (apud Creangă) într-o zonă perdeluită în care necesitatea guvernează la fel de imperios. Nu-i chiar lesne să te apropii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]