2,009 matches
-
s-a întors fără mândrie în târgul Vasluiului, tot așa cum pornise, și a înge- nunchiat înaintea altarului, aducând lui Dumnezeu laudă pentru acea biruință. A chemat în jurul său pe toți vitejii de la Podul Înalt, le-a dat ranguri mari în oștire, făcând boieri pe plugarii săi. Le-a poruncit să postească toți, cum va face și el timp de patru zile, numai cu pâine și cu apă. A dat veste în toată țara, ca nimeni să nu-i dea la biruința
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
la târgul Scânteia, pe șleaul cel mare, care merge spre Iași, tot o bătaie a fost și-i omora pe turci, ca și cum i-ar fi luat din oală. Pe unde-i satul Fundătura a fost bătălie amarnică: Ștefan își așezase oștirea pe dealul Măgura, care-i cel mai înalt deal de pe acolo și trăgea-n turci de-i potopea. Și astăzi sunt urmele de șanțuri și a unui beci care-i zic oamenii: Beciul lui Ștefan-Vodă. Pe șesul Bârladului, unde-i
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
lui vechi, vitejia oștenilor din gloată, dându-le pământ de hrană și făcându-i pentru totdeauna răzeși. Printre acești ostași era și un viteaz, FRÂNCU, cu cinci feciori: ȚUȚCU, HÂRIE, SIPU, GEMBET și MIHU. Frâncu a fost oștean viteaz în oștirea lui Ștefan-Vodă. De locul lui era din satul Hârtop, care a fost între asfințit și amiază, de Țuțcani, în valea Zoițana. Azi nu mai este satul Hârtop. În ajunul războiului de la Podul Înalt, Frâncu, cu cei cinci feciori ai lui
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
mai pe lesne se înțelegea cu dușmanii lui Vodă. Cum a ajuns Peștiovici aici, a poposit cu oastea și hatmanul a tras în gazdă la boier. Boierul se înțelesese de bună vreme cu ungurii, că de-a trimite Ștefan vreo oștire și de-a veni pe la dânsul, el să facă ce-a face și să ungă ochii hatmanului, cu daruri și cu plocoane oricât ar fi de scumpe, numai să izbutească și ungurii să bată pe neînvinsul Vodă al Moldovei, căci
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
cuceritor al Constantinopolului, care desființase pentru totdeauna Imperiul bizantin, a hotărât să supună și micul principat al Moldovei. În acest scop l-a trimis pe Soliman-Pașa, cu o mare armată, care număra 120.000 de oameni, mult mai numeroasă decât oștirea lui Ștefan. Domnul Moldovei pustiise totul în calea turcilor, astfel încât aceștia au suferit de foame și de sete, fiindcă în calea lor recoltele fuseseră arse, iar fântânile otrăvite. În ziua bătăliei decisive era o ceață deasă. În locul ales de
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 351. footnote> (Carmen Sylva, Din legendele Hohenzolernilor, Biblioteca „Steaua”, București) Era noapte rece, ploioasă și neagră ca păcatul, după lupta sângeroasă de la Grivița. Regele Carol I săvârșise minuni de vitejie cu mica sa oștire. De trei ori focul Iadului azvârlise înapoi de pe rădvenele Plevnei pe vânători și pe dorobanți. Regele stă cu fața lui aspră, ca de piatră și cu ochii săi vulturești, în mijlocul câmpului de bătaie, în ploaia de gloanțe și când a
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
regele. Tu ești încă viu, și cel de acolo, iaca doi, și de acolo vine unul, iaca trei, cinci, șase, șapte, opt, nouă, zece; întoarceți-vă, trebuie să luați reduta, trebuie, vă zic! Înainte, marș! Astfel își strânse el însuși oștirea ce șovăia și o aduse el însuși înapoi unde era mai deasă ploaia de gloanțe, și reduta fu luată! Și ce era mai mult încă, păstrată peste noapte, când turcii făcură o nouă încercare de-a scoate pe români de
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
fost nimeni în cort. -„Nimeni!” zise ofițerul de serviciu. -„Dar eu am văzut...” zise regele și tăcu. Se gândea că a visat că Ștefan a stat multă vreme cu el de vorbă, despre chipul cum ar putea cârmui mica sa oștire pe drumul biruinței. Regele ar fi putut să jure că a vorbit aievea cu marele viteaz, dar nu spuse nimic și credea că visul i-a fost trimis ca să-l întărească și să-l mângâie în ceasul de grea cumpănă
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
și să-l apere pe prinț, pe care avea să-l ducă la biruință. Toată lumea spunea că prințul Carol se prea bagă mult în bătaia gloanțelor, ca un comandant ce este și care nu trebuie să cadă, dacă vrea ca oștirea lui să fie învingătoare. Dar Stan știa că nu încape nici o primejdie. Stan văzuse pe Ștefan, care ținea mâna sa ocrotitoare deasupra lui Carol și știa că gloanțele n-au să-i atingă nici un fir de păr. Într-o noapte
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]