17,360 matches
-
însoțitoarei, ca un ecou: “Coboară, domnule Sinu.” Privi scurt prin fanta creată de scoaterea sulurilor. Văzu la început un perete imens pardosit cu cârlige de măcelărie, în care atârnau, ca niște paltoane, carcase de porc, jamboane de mânzat, jumătăți de oaie, pulpe de vacă, organe interne atârnate de limbă, cârnați neafumați, scărițe și alte articole de abator. Aici era precis abatorul de care auzise el, unde clienții ar putea vedea pe viu- cel puțin așa auzise Sinu - cum se taie un
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
obiceuri care în urmă sincretismului au dat originalitate și valoare culturii turcilor de pe Ada Kaleh. Spre exemplu, sărbătoarea lor numită Hâdle ( 6 mai) corespundea cu venirea primăverii, adică cu 1 martie la români.1 Iar ziua de Sf. Gheorghe ( măsuratul oilor în satul de munte ale Mehedințiului) era sărbătorită de către turci prin muzică, jocuri, ocazie când se mânca mămăligă și fasole și se bea cafea. Această sărbătoare a fost surprinsă, descrisă și de Dimitrie Cantemir (numind-o Hidirles) : « Iar la poporul
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
oștirile trebuiau să se echipeze și să se întrunească la locul rânduit ».2 Deși la început această sărbătoare provenea din perioada când insula era fortăreața,cu timpul, prin sincretism și asimilare a obiceurilor practicate în așezările vecine românești, ( sărbătoarea măsuratului oilor), aceasta a pierdut semnificația inițială. Pe langă asimilarea unor obiceiuri, populația de pe insulă întreținea legături comerciale cu populația de pe mal. Aceștia își vindeau produsele la Orșova ( struguri, pere, dulceața) sau unele suvenirurii ( păpuci și fete de pernă). Potrivit altor documente
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
1077 din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sfântul Spiridon s-a născut în insula Cipru în anul 270 și a trăit în timpul domniei marelui împărat Constantin și a fiului său Constantie. A dus o viață simplă ca păstor de oi. A fost căsătorit, a avut copii, era drept, iubitor, milos și ajuta întotdeauna pe cei sărmani. Pentru calitățile sale deosebite și pentru credința sa, Dumnezeu l-a înzestrat cu darul tămăduirilor și al facerii de minuni. A fost ales episcop
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
facerii de minuni. A fost ales episcop al cetății Trimitundei de unde propovăduia cuvântul lui Dumnezeu și toți enoriașii îl cinsteau în mod deosebit.Duminica și în zilele de sărbătoare păstorea enoriașii iar în restul zilelor își păștea turmele sale de oi. La vreme de secetă, rugăciunile sale au adus, prin milostivirea lui Dumnezeu, ploaie și ogoarele au rodit din nou ca să nu sufere oamenii și să moară de foame. Un negustor bogat din cetate strânsese mult grâu pe care nu voia
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
văduvei din timpul lui Ilie, că au venit slujitorii umplând mai multe vase. Unul din vecinii săi era om bun din fire dar păgân cu credința. Și făcându-i o vizită, a văzut mai dinainte cu ochii minții că toate oile sale s-au pierdut și vine o slugă să-l anunțe. Și așa a fost. Trecând apoi ceva timp, i-a spus că este pe cale o altă slugă care vine să-l anunțe că toate oile sale au fost găsite
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
ochii minții că toate oile sale s-au pierdut și vine o slugă să-l anunțe. Și așa a fost. Trecând apoi ceva timp, i-a spus că este pe cale o altă slugă care vine să-l anunțe că toate oile sale au fost găsite într-o peșteră. Și arăși s-a adeverit. Tare impresionat, vecinul a început să creadă și a fost adus și el la Hristos Dumnezeu. Povestea pare inventată de sfânt ad-hoc dar cu un înalt simț pedagogic
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
în pumn de milă Și sunt mică și umilă, Dar renasc din duh și apă, Căci Iubirea iar mă scapă! Mulți se miră că țin pasul Și-mi aud ușor și glasul Mă prind iarăși strâns de turmă, Căci sunt oaia de pe urmă! Sunt și fiul rătăcit Ce s-a întors smerit, spășit, Când flămânde zile sure Au smuls holdele ce-s bune! Vameș cred c-am fost o clipă Și m-am scurs chiar în risipă, Dar dau totul împătrit
GRĂDINA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363382_a_364711]
-
direct la poarta noastră și ce ocări primea “birjarul” din partea celor două femei, vai de el. Abia dacă reușea apoi să-l ducă de căpăstru până la el la poartă. Îmi povestea la vie bunica cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
de el. Abia dacă reușea apoi să-l ducă de căpăstru până la el la poartă. Îmi povestea la vie bunica cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița, până au ajuns în Dobrogea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița, până au ajuns în Dobrogea. Aici era pământ mult, gras dar nu avea cine să-l muncească. Toate satele erau pline cu tătari dar cum acestora nu le plăcea să muncească pământul, nu erau
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
mă ții așa la post, n-o să mai prind Crăciunul ori tu mă ții, cumva, de prost, ori ți-ai găsit vreunul?! de-o fi așa, mă jur, mamaie, că n-o dau, la niciunul, căciula mea, cu creți de oaie!... numai să prind... Crăciunul. Referință Bibliografică: nu-mi da nevastă rudotel!... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1081, Anul III, 16 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NU-MI DA NEVASTĂ RUDOTEL!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363476_a_364805]
-
înalt, plete crețe, ochii mari, cafenii...( Am jucat odată jocul ăsta de imaginație, la un curs de engleză, la Babel- “Mr.W.” ...țin minte! „Să descriem o persoană, doar auzindu-i vocea!”). Mă deranjează, totuși, un miros straniu, nepotrivit...de oaie, de cioban...de transpirație abundentă? Deschid ochii contrariată: omul ăsta chiar stă pe o bundă ciobănească! E frumos, mult mai frumos decât mi-l imaginam. Pe coama dealului de lângă mănăstirea Găbud, un mitoc al mănăstirii Oașa, îmbrăcat în port popular
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
cavaler Jedi, din telefonul căruia izbucnește sabia-laser (Și ce dacă sunt femeie în toată firea? Mi-am descărcat deja, gratuit, de pe Google, Lightsaber Escape) ca să-l apăr pe Bogdan, ca-n “The Force Awakens”!!!!!!! -Salut, profa! mă ia pe nepregătite “oaia mea fără lână”, “Bogdănel, șoric de purcel”. N-am suflat o vorbă, stai liniștită! mă asigură și-ncepe să râdă. Telefonul îmi tremură-n mână. Niciodată nu trebuie să-i spun nimic. El îmi dă răspunsurile direct, la toate frământările
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
încăperea și să ne lăsați să ne facem treaba! ordona mustăciosul de pe salvare. Deschide, rogu-te, geamul, îi zice unuia dintre brancardieri, că ne sufocăm de la parfumul ăsta răsturnat! Poti să duci de-aicea și covorul? “Parfum și miros de oaie udă!!!!!” îmi vine să glumesc, dar limba uscată și țeapănă nu mă ascultă...îmi zgârie doar dureros gura, pe lângă tubul de oxigen, atât de brutal vârât pe gât... În mâna stângă, strâng, cu putere, carnețelul în care am scris. -Pare
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
În sfârșit, ajungem pe culmea muntelui. Ce spectacol! Ce frumuseți emoționante! Pretutindeni spinările munților, copacii pădurilor, casele din sat, stogurile cu fân, totul și toate erau acoperite din belșug cu zăpadă, albă și pufoasă, imaculată. Pe lângă casele sătenilor se vedeau oile și vitele hrănindu-se cu fânul smuls din căpițe. Se vedeau și cărările făcute de oameni ca să ajungă la izvoarele de apă. Iar pe vârful muntelui era un pâlc de pini roșcați, cu ramurile atârnând de poveri grele de omăt
DIAMANTE ÎN ZĂPADĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363558_a_364887]
-
florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la reîntoarcerea pe pământurile natale de la munte. Dobrogea în ciuda faptului că de-a lungul secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația locală, în afara
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
sau printre munții din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și cel de al doilea val de migrație
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui, doar la patru - cinci sute de metri depărtare. Când a ajuns, biserica era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din primăvară, și își primeau restul de simbrie. După ieșirea de la liturghie, fiecare proprietar mergea în prundul vacilor să-și aleagă oile proprii, care purtau un semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea unei urechi, ori
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din primăvară, și își primeau restul de simbrie. După ieșirea de la liturghie, fiecare proprietar mergea în prundul vacilor să-și aleagă oile proprii, care purtau un semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea unei urechi, ori prin vopsirea pe spinare cu o anumită culoare după cum avea fiecare. Moșul toată săptămâna s-a preocupat de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]