2,047 matches
-
créée la figure d'origine șont celles de Sanda Stolojan et de Veturia Drăgănescu-Vericeanu. Leș poèmes de Blaga, surtout ceux d'inspiration folklorique, contiennent parfois des assonances.1536 Nous présentons ci-dessous un fragment, dans la traduction de Paul Miclău : La obârșie, la izvor nicio apă nu se-ntoarce decât sub chip de nor. La obârșie, la izvor niciun drum nu se întoarce decât în chip de dor. O, drum și ape, nor și dor, ce voi fi, cănd m-oi întoarce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Leș poèmes de Blaga, surtout ceux d'inspiration folklorique, contiennent parfois des assonances.1536 Nous présentons ci-dessous un fragment, dans la traduction de Paul Miclău : La obârșie, la izvor nicio apă nu se-ntoarce decât sub chip de nor. La obârșie, la izvor niciun drum nu se întoarce decât în chip de dor. O, drum și ape, nor și dor, ce voi fi, cănd m-oi întoarce la obârșie, la izvor ? (Cântecul obârșiei) (Blaga, 2010 : 322) À la source, remontant la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
izvor nicio apă nu se-ntoarce decât sub chip de nor. La obârșie, la izvor niciun drum nu se întoarce decât în chip de dor. O, drum și ape, nor și dor, ce voi fi, cănd m-oi întoarce la obârșie, la izvor ? (Cântecul obârșiei) (Blaga, 2010 : 322) À la source, remontant la vallée, leș eaux ne sauraient revenir que sous la forme des nuées. À la source, remontant la vallée aucun chemin ne saurait revenir que sur la forme du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se-ntoarce decât sub chip de nor. La obârșie, la izvor niciun drum nu se întoarce decât în chip de dor. O, drum și ape, nor și dor, ce voi fi, cănd m-oi întoarce la obârșie, la izvor ? (Cântecul obârșiei) (Blaga, 2010 : 322) À la source, remontant la vallée, leș eaux ne sauraient revenir que sous la forme des nuées. À la source, remontant la vallée aucun chemin ne saurait revenir que sur la forme du désir. Ô chemin, eau
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
étranglée [...] ? (Calme) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 63) o sete era, de păcate, de doruri (Lumină) (Blaga, 2010 : 20) c'était une soif de péchés, d'ardeurs (La lumière) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 49) [...] niciun drum nu se întoarce decât în chip de dor. (Cântecul obârșiei) (Blaga, 2010 : 322) Aucun chemin ne revient Que sous l'image d'un chagrin Que sous le poids d'un amour. (La chanson de la source) (Romanescu, 1998 : 71) doruri el n-are (Nu crede tu vântului) (Blaga, 2010 : 372) îl
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
me perdais), p. 463, Supremă ardere (Suprême combustion), p. 465, Œdip în fața sfinxului (Œdipe devant le sphynx), p. 467, Epitaf pentru Euridice (Épitaphe pour Eurydice), p. 469, Catren (Quatrain), p. 471, Glas de seară (Voix du soir), p. 473, Cântecul obârșiei (La chanson de la source), p. 475, Scoici (Coquilles), p. 479, Dumbrava africană (Bois africain), p. 481, Cariatide (Cariatides), p. 483, De profundis (De profundis), p. 485, Părinții (Leș parents), p. 487, În jocul vârstelor (Dans le jeu des âges), p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fost un revoltat, chiar de la Începutul activității sale poetice. Poetul este un permanent răzvrătit Împotriva unei ordini sociale nedrepte. Se apreciază că răzvrătirea lui, pornită din impulsuri lăuntrice, are caracter ereditar, transmis de generațiile de plugari din care Își trage obârșia. În 1927, Mihail Ralea, Într-un eseu critic publicat În „Viața Românească”, spunea despre autorul „Cuvintelor potrivite” că este „un revoltat anarhic.” În prefața unui volum de versuri apărut În 1960, același Mihail Ralea va reveni asupra afirmației anterioare și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nimic nu poate fi la o nație mai scump decât începutul său, numele ce-l poartă, pământul pe care lăcuiește" (Aaron, 1835, p. v). În privința începutului, care la Aaron este învăluit într-o aureolă de sacralitate, poporul român își are obârșia în coloniștii romani, de la care moștenește până astăzi, în ciuda prefacerilor, "întipăriri neșterse" (Aaron, 1835, p. viii). După ce romanii victorioși "deșertară Dacia de lăcuitori împuținând numărul lor ori împrăștiindu-i într-alte părți" (Aaron, 1835, pp. 7-8), Traian a colonizat pământul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celelalte, adică de România sau Țara Romănească, Moldova, Bucovina și Basarabia" (Aaron, 1839, p. 30). Unitatea etnică a românilor este amplu argumentată în toate manualele epocii. Ea decurge logic cu necesitate din originea comună a muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar muntenii sunt desemnați prin termenul "Munteno-Români" (Albineț, 1845, pp. IV, XII). Pentru românii ardeleni nu este folosit o denumire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
daco-romanismului. Odată cu această revizuire, elementul autohtonist, încă minimalizat, va dobândi proporții tot mai considerabile. Deocamdată însă, predominantă în economia simbolică a originii și identității poporului român rămâne moneda latină. Sinteza etnogenetică duală stabilită de Xenopol, în care românitatea își are obârșia prin asimilarea dacică în fondul dominant al latinității romane, este îmbogățită de N. Iorga prin adauăgarea elementului slav. Departe de idealul purității, a cărui nerespectare l-ar fi cutremurat pe Petru Maior, Iorga postulează teoria sintezei triale a etnogenezei românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de ateizare a societății românești. Pentru prima dată în istoriografia românească, după cronologia romană promovată fără succes de A.T. Laurian (1853), își face apariția un sistem laic de cronologizare. Chiar dacă păstrează numerotația creștină, în care anul I își are obârșia în data tradițională (dar eronată) a nașterii lui Iisus, semnificația religioasă a acestei date este eliminată, după cum reiese din pasajul următor: Astăzi se întrebuințează sistemul de a număra anii "înainte de era noastră" (î.d.e.n.) și după "era noastră" (e.n.). In
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socialismului postbelic se hibridează în marea epopee social-națională a poporului român. Iată tabloul impresionist, zugrăvit printr-un minim de tușe, care redă panorama istorică a românilor. În chestiunea originii, Programul... statuează doctrina tracismului. Civilizația traco-dacă, în fondul căreia își are obârșia spiritualitatea poporului român, este elevată la rangul celor mai avansate civilizații ale antichității (greacă, romană, persană etc.), cu care a intrat într-un proces de "înrâurire reciprocă" (p. 27). Cucerirea Daciei de către romani, deși a avut o serie de aspecte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a polyglossiei ireductibile a memoriei colective, în care, chiar dacă suprimate de memoria oficială, ecouri sporadice ale contra-memoriilor continuă să răzbată prin crăpăturile narativei dominante. În ciuda virtuților sale sugestive, metafora palimpsestului prezintă, inevitabil, și câteva dezavantaje. Aceste carențe analogice își au obârșia în însăși natura modelării metaforice, condamnată din capul locului la imperfecțiune. O "coerență metaforică" între fenomenul metaforizat și referentul său metaforic nu poate fi niciodată fără cusur. Aspirația perfecțiunii modelării metaforice este împiedicată de natura diferită a fenomenelor puse în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu o bandă lată de striuri dispuse circular aproape de gura vasului, pasta și decorul raportându-l la aceeași perioadă și civilizație de tip Dridu. Avem, așadar, trei locuri cu urme arheologice numai pe teritoriul comunei noastre, cu dovezi materiale ale obârșiei etniei românești, dar cazul nu este izolat. La circa 10 km distanță, pe câmpul din partea de nord a satului Malul Alb (com. Drăgănești), în septembrie 1987, am identificat întâmplător un număr relativ mare de fragmente ceramice de factură și tipologie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Jos, dezvoltată pe elementele de origine romană”, definită, în cele din urmă, a fi o „civilizație a poporului român deja format”. Prin urmare, comunitățile familiale ce vor evolua cu timpul spre satele medievale de mai târziu, își trag seva și obârșia din locuitorii care au ocupat vetrele ce au aparținut ariei de civilizație de la Dunărea de Jos, habitaturi în care rolul primordial, privind crearea și întemeierea de sate, l-au avut oamenii locului, băștinașii, ei fiind producătorii de valori social-economice rezistente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nume diferite, pentru fiecare în parte, spre a se deosebi între ele doar în plan local, în obște. În afara obștii și în actele oficiale scrise, identificarea se realiza pentru toți locuitorii, indiferent de vatra pe care trăiau, după numele de obârșie, de început, adică Umbrărești. Iar aceasta pentru că satele Condrea, Salcia (multă vreme ambele având un singur nume, Condrea), Siliștea, Bozieștii și Tămășenii, Torceștii și Slobozia-Torcești — acesta identificându-se prin numele de familie purtate de locuitorii săi cu Cătunașii de mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În împrejurarea dată, Grigore Micleseu deținea dregătoria de mare paharnic. El nu era originar din Miclești, cum s-ar putea deduce după numele adăugat prenumelui, ci „ficior lui Ionașco diac din Gugești”, Micleștii fiindu-le cumpărătură și nu satul de obârșie. Reținem și situația că Vasile Lupu face danie acestui slujitor, potrivit actului, o „jumătate de sat”, în realitate însă nu putea fi o jumătate luată strict aritmetic, pentru că, așa cum am arătat, ocina cunoscuse diviziunea pe mai multe părți, precizate fiind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proprietate imună; c - proprietate strămoșească, „pământ moștenit din generație în generație sau stăpânit din moși strămoși”. Acest ultim sens prezintă un interes aparte atunci când prin el ni se poate sugera sau indica cum o astfel de ocină reprezintă locul de obârșie al celui căruia i se desemnează dreptul de stăpânire printr-un act de acest gen. Se pot proba situații de aceată natură cu multe documente. Un exemplu sugestiv îl avem în cunoscutul și de multe ori comentatul document din 15
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toate unul singur, Tălăbeștii, este arătat în act ca fiind ocina lor, deci locul de origine al neamului Cernat. Că acești boieri își vor stabili mai târziu casa lor la Cernătești, informație pe baza căreia li s-a fixat aici obârșia, rezultă dintr-un document dat de Ștefan cel Mare, la 24 septembrie 1468, prin care îi întărește panului Șteful Cernătescul ceea ce devenise după cumpărarea sau dania din 1448 „ocina sa dreaptă, Cernăteștii, unde îi este acum casa, pe Corod”, casă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
privitoare la originea averii precum: „partea mamei” ei, „partea unchiului”, după caz, dar nu și ocină. Același document este publicat și de N. Iorga într-o transcriere completă, care ne aduce mai aproape de sensul atribuit termenului ocină ca loc de obârșie, anume că Umbrăreștii de la Tecuci ar fi locul de origine al protagoniștilor din act. Căci în respectiva transcriere, deși nu se menționează, nu se folosește cuvântul ocină, dar, după obișnuita formulă de la începutul oricărui act de acest gen, de mărturie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
descendentă a bogatei familii Ghenovici. În textul publicat de N. Iorga se înserează un „adaus” interesant și el, pentru a se constata interdependența Umbrărești-Boziești ca obște unitară la origine, dar și pentru aspectul pe care urmărim să-l relevăm, anume obârșia Costăcheștilor la Umbrărești. Iată adaosul din textul transcris de marele istoric: „de la Boziești de pe Bârlad, cât s-a alegi iar partea părinților noștri și pe zapisă, iar să fie a surori-me, Tudosiicăi”. Înseamnă că și aici slugerul Costache avea încă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din secolul al XVII-lea, pe când viețuiau părinții celor doi frați. Pe aceste elemente documentare, cât și pe altele întâlnite în acte emise posterior împărțirii din 1679, se sprijină ipoteza noastră potrivit căreia aici, la Umbrărești, trebuie căutată și plasată obârșia neamului Costache, deși, cunoaștem, genealogiștii și acei care s-au referit ocazional la neamul acesta consideră că familia și-ar avea originea la Epureni (Fălciu) sau că se trag din răzeși de la ținutul Tutovei, ori din Sărățenii Fălciului, nefăcându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scop îi lasă acestuia în stăpânire satele și moșiile moștenite de la înaintași, adică Epurenii, Ciocăneștii cu Bârlăleștii, dar nu puteau lipsi părțile de la Umbrărești și Boziești, ca cele mai vechi ocine strămoșești. Ne susținem afirmația că aici și-a avut obârșia respectiva familie și pe faptul că au existat la Umbrărești case mari și biserică din cărămida, menționate în documente destul de târzii. Arheologic însă, urmele lor au putut sta în evidența noastră până în ultimii ani, respectiv 1980, când urmele caselor au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de stăpânire devălmașă, menționat în ispisocul din care am reprodus. Nu știm dacă acești Corpăcești de la Tămășenii-Umbrăreștilor se trag sau fac parte din neamul Corpaci, frecvent menționat în documente privitoare la stăpâniri și locuri din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea locului. Iată numele câtorva Corpăcești de rang înalt „Nastasia, giupâneasa lui Vartic, mare vornic al Țării de Gios”, în mai 1586; „Ionașco diac și Constantin, ficiori lui Corpaci stolnic”, acesta având frați pe Andronic, Simion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prinsă împreună cu Torceștii din partea estică a Bârladului într-o singură unitate fiscală până foarte târziu, duce gândul la aceeași sorginte comună a tuturor locuitorilor de pe actualul teritoriu al comunei Umbrărești. Prin urmare, se poate considera că satul Torcești își are obârșia în comunități umane îndepărtate în timp, cu toate că prima atestare documentară scrisă o găsim într-o hotarnică târzie, la capitolul „documente privitoare la moșiia Torceștii”, în care se menționează „Hrisovul lui Petru voevod din 7094 (1596) slavonu relativ la moșiia Torceștii”. Vechimea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]