6,770 matches
-
la cei dragi lăsați acasă, notează în jurnalul său: Este miezul nopții, turcii dorm cu toții! Am lucrat foarte mult, este mult de lucru, eu mă mișc încet, mă bate gândul să plec pe șantier, la “oase rupte”. Mă simt foarte obosit și foarte SINGUR. Ei vorbesc între ei și eu tac ... de nu mă mai opresc! Zilele încep să fie din ce în ce mai grele, dar la ce să mă aștept, doar sunt SLUGĂ, nu? Încerc să fac față dar mă complic mai rău
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
noastra poveste Atât de bine, ca vom sări în sus ca arși Și nici nu ne vom recunoaște tăciunii. Să nu o determinăm prin îndemnuri Pe femeia indiferentă, ascunsă în carapace Să ne împărtășească dorințele unei iubite. O auzisem spunând obosită: Taci și întoarce-te cu spatele să nu mă vezi De ce te ferești? Nu mă feresc, mă apăr, dragule, Privirea ta înfiptă-n mine, mă poate ucide, Pentru că sunt firavă și trecătoare Dar privirea mea era dusă-n afară. Despica
VĂD IUBIREA NUMAI PRIN OCHII TĂI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355149_a_356478]
-
buna mea” cocea în cuptorul din curte poale-n brâu, gustoase, pufoase, aromate, pline de dragoste, cântate și... povestite. Pentru că și la înfulecatul plăcintelor, să fi tot avut vreo doi anișori și jumătate, mâncam cu descântecele bunicii, biata de ea... Obosită, în arșița verii, lângă cuptor, trebuia să-mi ticluiască o nouă poveste, despre brânzoaice și zâna acestora și când continuarea nu era pe placul meu, plânsetele și bocetele mele de prunc răsfățat, o întrerupeau. Iar dânsa, „buna-bunelor”, mă întreba cu
SCRIU DE CÂND MĂ ŞTIU de LIGYA DIACONESCU MARIN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355215_a_356544]
-
gândurile noastre eliberate de dureri și lacrimi blestemate purtate de cei care iubesc. Mai știi cum visele s-adună în noaptile vrăjite de stele, iar vântul așează-n inele, șoaptele de noapte-bună? Ai uitat de gândurile minunate când cuvinte adormeau obosite învăluite de vise fermecate în nopțile cu dor amesfecate. Ai uitat de toate... Referință Bibliografică: Mai știi? Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 608, Anul II, 30 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mariana Ciurezu : Toate Drepturile
MAI ŞTII? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355232_a_356561]
-
tălpi pământul sculptat fără lacrimi plânge muțenia umerilor de cuvinte din piept sălbăticia pretinde serenitatea câmpului de tăcere părăsit în cristalin nuanțele regretului lăcuiau unghiile aleargă a șaptea odihnă neobositul prunc în sângele vărsat neliniștita povară smulge soarelui cu mâini obosite urletul lumină Referință Bibliografică: neliniște / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
NELINIŞTE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355589_a_356918]
-
public, după ce se odihnesc, ca să aibă mintea limpede. A lăsat‑o să doarmă până după prânz, cu riscul că va întârzia la serviciu. Nu știa în ce tură va lucra ea. A dormit și el, neîntors. S‑a trezit la prânz, obosit, insuficient refăcut. Noaptea albă și supărarea lăsaseră urme adânci pe fața lui. Au mâncat târziu, în timp ce priviri furișe se strecurau de la unul la altul, fără a cunoaște ce motiv are fiecare să tacă. - Ți‑ai dat demisia de la restaurant? a
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
strângând cu teamă un colț de pătură sub bărbie. Bărbatul de lângă ea dormise liniștit după ce încuiase toate ușile cu mare zgomot și avertizări triviale. O pândise un timp, cu ochii întredeschiși, până s a asigurat că este destul de înfricoșată. Curând, obosit și amețit de coniacul pe care l băuse până la ultimul strop, a adormit cu o mână întinsă peste șoldurile fetei, într un gest de apropiere și de supunere a trupului ei. Când s a trezit, afară se luminase deja. S
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
pe nesimțite, a cuprins o pe la spate în brațe și a început să o dezbrace cu brutalitate. De data asta a aruncat o pe pat și a frământat o în același fel, până când s a simțit satisfăcut ori, mai degrabă, obosit. Iuliana nu mai avea putere să riposteze la nimic. A încercat să se opună la început și l a lovit cu fărâma de forță ce o mai avea, dar a obosit curând. Norocul ei, pentru că bărbatul nu a mai avut
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
din când în când, sperând să zărească silueta fetei. Niciodată nu s‑a întâmplat ca Iuliana să nu vină noaptea acasă fără să anunțe unde și cu cine este. Mii de gânduri se adunau și se destrămau în mintea ei obosită și tot atâtea întrebări rămâneau fără răspuns. Neliniștea o stăpânea deja puternic și‑i provoca un sentiment ciudat de panică. L‑a trezit pe Tudor și a intrat apoi în bucătărie, să‑i pregătească micul dejun, după care a început
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
să rupă tăcerea. Bărbatul a băut doar cafeaua. Nu a putut să mănânce. Au plecat împreună la secția de poliție și au cerut să vorbească cu șeful. Nu se începuse programul de lucru. Au fost nevoiți să aștepte. Veneau agenți obosiți din teren și treceau prin sala mare de așteptare unde erau mai multe mese și scaune. Unii intrau în birouri, alții rămâneau aici și completau niște formulare, schimbau informații între ei ori povesteau câte o întâmplare, fără să le acorde
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
și a scris câte ceva pe o agendă de buzunar. Nici un mușchi nu se mișca pe fața sa. Doar sprâncenele s‑au ridicat ușor a aprobare ori a nedumerire. După ultima filă citită a închis mapa și a privit liniștit femeia obosită ce‑l observa în acest timp cu speranța și teama întipărite pe chipu‑i crispat. - Doamnă, în ultimele 24 de ore nu s‑a înregistrat niciun eveniment rutier soldat cu victime de vârsta fiicei dumnea �voastră. Nici în alt gen
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
Câte odată mă ruga să opresc în fața unor blocuri sau colțuri de stradă și să stau cu ea acolo în întuneric contemplând în tăcere. Cum prima rază de soare s-a arătat la orizont, mi-a spus dintr-o dată: -”Sunt obosită ... hai să mergem”. Am condus în tăcerea dimineții pe drumul ce ducea spre azilul de bătrâni din Ciutelec unde clienta mea avea să rămână. Clădirea azilului nu era impunătoare dar bine îngrijita La poarta doi oameni s-au apropiat de
O POVESTE DE SUFLET de IONEL CADAR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355723_a_357052]
-
Cum poate fi considerată o femeie ușoară care a rămas grea? • Ghinionul meu e că nu pot să dau vina pe nimeni... Ei, dacă eram șef! Scriu prea lung, dar n-am încotro... Așa mi-e caracterul (Vlad Nicolau) • Argumentele obosite nu pot sta în picioare... Laptele și mierea curg în aceasi direcție. • Dumnezeu nu a împărțit echitabil prostia și lenea. Instrucțiuni: Elevii vor veni cu părinții tunși numărul unu! • Complimente astenice (Andrei Bacalu) Dacă un câine latra la tine, nu
ZICERI (45/46) TANGO & JOS PĂLĂRIA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346077_a_347406]
-
și să-i transmită mângâierea șoaptei de dragoste. Când ”drumul nostru” este departe de casă și dorul ne apasă, tot el, gândul, este acela care ne alină tristețea...; el ajunge la casa părintească și șterge lacrimile de dor, din ochii obosiți... Când copilașii și-au luat rămas bun, plecând fiecare pe drumul vieții lor, tot gândul este acela, care ne alină dorul... Fiecare dintre noi, ne vom stinge cândva... ne vom îndrepta spre o altă lume, despre care nimeni nu poate
DE VA VENI LA TINE...GÂNDUL de DOINA THEISS în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346076_a_347405]
-
sau romane în fața acestor suflete minunate. Lectura în aceste camere sterile, atât de albe și totuși atât de reci, (cu toate că existau mereu flori în vaze, puse zilnic de către krankenschwester (asistente)...), era ascultată cu multă atenție și puteam vedea în privirile obosite acea luminiță de vis... Bineînțeles alături de această lectură, am ajutat prin diferite donații, care au adus bucurie acestor oameni. Această iubire pe care am acordat-o semenilor mei, m-a făcut să mă simt aproape de acești bătrâni și mulți dintre
DUMNEZEUL DRAGOSTEI SĂ RĂMÂNĂ MEREU CU NOI TOŢI DE-A PURURI! de DOINA THEISS în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346105_a_347434]
-
nimici să scape Când sosi-va ca o boare, Ca un zvon de abur rece Prin făptură-n fiecare, Un fior ce nu va trece. Când din lumi pe lumi clădite Peste morți pe morți din groapă Aripi moi și obosite Ne vor poposi sub pleoapă. Când himere efemere Și ușoare ca de fluturi Ne vor stinge în tăcere Cu atingeri de săruturi. Când, iubito, tu, mireasă În alb voal de lună plină Mă vei săruta sfioasă Ca un înger de
ÎNGER DE LUMINĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346190_a_347519]
-
să privesc: toate au forma indiferenței. În centrul orașului,un neon a fost înlocuit cu un corb.Lumina lui întunecată face străzile fluide.Din lipsă de bărci de salvare/pașii au fost puși în buzunare! (șlagăr la modă) Corbul pâlpâie obosit: strada ta,iubito,e gata să-și ia zborul! 51. DIO: M-AM SĂTURAT ! M-AM SĂTURAT DE VIAȚA ASTA BUIMACĂ: toți, dar absolut toți, mă tratează ca pe ținta lor personală! Sunt prada preferată a semenilor mei. Și nu
DEŞERTUL DE CATIFEA (50-52) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346219_a_347548]
-
dans l ombre car .... Je sens : qu'ICI tu es auprès des fleurs de marronniers. MĂ ROG DE TINE (Je prie en țoi) Te caut Printre stele Prin visele mele Printre castanii în floare Printre visele-mi visătoare Sufletu-ti obosit mângâind Ochii gânditori gândind Și față sufletului tău mângâind Cea dispusa-nspre soare. Mă rog de tine, din suflet Mă rog, dă-mi voie-ncetisor Să-ți ating ca-n zbor, Cu palmele mele-nmiresmate, Acea parte-a inimii tale ce ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346191_a_347520]
-
prea multă căldură ,vești proaste...Când e să se adune ...se aduna.Isi dau întâlnire...și bineînțeles nimeni nu lipseste.De ce ar lipsi ...un drac nu vine niciodată singur. Un umăr puternic este mai tot timpul la dispoziția frunții mele obosite și un zâmbet ștrengar mi se înfășoară în jurul inimii ... Vară mă obosește. Vară nu e anotimpul meu... Nu-mi place vară. Nici vacanță de vară. Nici vară la țară. Nu-mi place plajă cu nisip prea fierbinte...cu piele înroșita
MI-E TOAMNA... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356062_a_357391]
-
vrăjitor La o margine de gând Privesc timpul călător În clepsidră-ncet căzând, Parcă e un vrăjitor, Vrăjitor de tot uitat Când speranțele se duc, Tinerețea prim păcat Părăsit sub ram de nuc, Vrăjitor în verde viu, Și într-una obosit Sunt un soare arămiu, În talazuri prăbușit Prăbușit în veac trecut, Prins la margine de timp, Fericirea ce-am avut, Am schimbat-o pe Olimp, Cântă cucule din nou Dă-le zile la sărmani, Să răsune iar ecou, Dă-ne
TIMPUL VRĂJITOR de VALER POPEAN în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356106_a_357435]
-
Să faci dragoste în iarbă. Te privesc uimit, viril... Vrei si tu ( nu-mi vine-a crede ), Paradisul de dezmiardă, Ne înlănțuie tiptil. Ne aruncă, sus, în nori, Ne înlănțuie-n lumină, Împrăștiind a vieții tihnă Cu ai dragostei fiori. Obosiți, flămânzi și goi... În amurgul dimineții, Nu vom da voie tristeții Să pătrundă între noi. Dulcea verii feerie Cu miros de iarbă-ncinsă Va rămâne neatinsă... Doar a noastră... Pe vecie. Te doresc atât de mult, Mă privești zâmbind cu
VIS DE VARĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356109_a_357438]
-
au rupt. Au inundat eternitatea jertfei umane. Te-ai înfiorat în rafalele vântului ce spulberau nisipul clepsidrei...VIAȚA. Se scurgea rapid făra să aștepte. Dincolo de inimă se află triumful asupra morții- Zbor de stea, aripă de înger coboară pe pleoapa obosită. Cei ce nu plâng, nu au Dumnezeu. Lacrimile purifică trecerea sufletului în marea de cleștar a spiritelor. Trupul este Amfora unde Sufletul îmbinat cu Spiritul își împletesc rugăciunile. Adevărul este scris cu litere mari de sânge fierbinte. Libertatea...izvorul de
ASFINŢIT de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356154_a_357483]
-
cu primăvara din ele...În toată această beție, uită de colet și când se pregăti să își inventarieze lucrurile ce le avea cu ea, simți că i se taie răsuflarea; coletul lipsea.Disperarea puse stăpânire pe mintea ei și așa obosită și începu să urle ca o fiară înjunghiată: -Vă rog frumos, dați-mi pachetul! Nu are nimic în el care să vă folosească, sunt niște pungi pentu tata, e bolnav, are nevoie de ele, vă roooog! O oră a plâns
COŞMAR- FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356164_a_357493]
-
cu borcane cu etichete, ca la alimentara. Bineînțeles, în minus, poemele și capitolul de roman. Ar fi fost patru poeme și două capitole de roman, dacă aveam și inspirație. A cincea zi mă trezesc la ora șapte. Mă simțeam mai obosită decât m-am culcat. Nu-mi venea să mă dau jos din pat. După ce merg în baie și-mi fac toaleta, îmi pun de cafea și pregătesc micul dejun. Simt o sfârșeală. Îmi zic: „nu-i nimic, după ce beau cafeaua
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356236_a_357565]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > DOAMNE, SĂ NE ODIHNIM! Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Doamne-așază-mi-te-alături...obosită sunt și cred, Că și Tu ai obosit...vino, Doamne, când Te chem! Nu mă plâng de suferință, nici de crucea mea cea grea, Dac-am să Te simt aproape, și Golgota-o voi răbda! Am nevoie de odihnă, să pot
DOAMNE, SĂ NE ODIHNIM! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368819_a_370148]