2,363 matches
-
plopul, teiul și răchita. Populația județului este formată din oameni de diferite etnii, harnici, iubitori de natură, onești și gata de ași ajuta vecinul la nevoie. Cea mai mare parte a populației se ocupă și azi cu agricultura, muncind pe ogorul ei ori la alți proprietari de terenuri. În trecut lucrau la boieri, angajându-se după regulile vremii, reguli ce le respecta cu sfințenie, dar știa să-și apere drepturile, atunci când angajatorul nu se ținea de cuvânt. Așa s-a întâmplat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Todireni, ridicând o moară pentru porumb și grâu, iar celălalt neamț Poldi Șaidel, la Hlipiceni, care face moară numai pentru măcinat porumb. Ambii dețineau, locomobile cu aburi care treierau și cu tractoarele Lanz, arau la localnici, dar cei mai mulți își arau ogorul cu vaca pusă la plug, de multe ori „în sâmbrie” cu un neam sau vecin, adică la ce munci era pusă vaca unuia, la aceleași munci era pusă și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au deschis prăvălii, iar Herșcovici, un
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae Ciupercă, alături de flota maritimă militară și cele 670 de avioane, cu un efectiv total
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
va cânta la Opera Română din București și speră că va face turnee în străinătate. A fost o după amiază plăcută, iar la despărțire urări de multe succese, cele cuvenite mamei lor! Țăranii, conform tradiției, își cărau ce aveau pe ogor pe vreme bună și apoi își vedeau de însămânțat grâul, iar dacă nu reușeau, lăsau pe primăvară să însămânțeze cu grâu special acelui anotimp. Noile măsuri agrotehnice erau categorice și trebuia făcută însămânțarea numai cu grâu de toamnă, în timpul optim
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
asistenți și alte cadre, fiii comunei. În C.A.P. conducerile au fost dintre cooperatorii comunei. Primul președinte a fost locuitorul gospodat Toader Cojocaru, apoi Vasile Mustață, Sidor Cojocaru. Cooperatorul, deși se scoală cu noapte-n cap, nu mai merge la ogor pe jos, ci cu remorca trasă de tactor și muncește zi lumină, fiind plătit cu 2 lei pe zi, iar la sfârșit de campanie se făcea socoata și primea produse. În comune, ca și la Hlipiceni, în cadrul dispensarului uman a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
plopul, teiul și răchita. Populația județului este formată din oameni de diferite etnii, harnici, iubitori de natură, onești și gata de ași ajuta vecinul la nevoie. Cea mai mare parte a populației se ocupă și azi cu agricultura, muncind pe ogorul ei ori la alți proprietari de terenuri. În trecut lucrau la boieri, angajându-se după regulile vremii, reguli ce le respecta cu sfințenie, dar știa să-și apere drepturile, atunci când angajatorul nu se ținea de cuvânt. Așa s-a întâmplat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Todireni, ridicând o moară pentru porumb și grâu, iar celălalt neamț Poldi Șaidel, la Hlipiceni, care face moară numai pentru măcinat porumb. Ambii dețineau, locomobile cu aburi care treierau și cu tractoarele Lanz, arau la localnici, dar cei mai mulți își arau ogorul cu vaca pusă la plug, de multe ori „în sâmbrie” cu un neam sau vecin, adică la ce munci era pusă vaca unuia, la aceleași munci era pusă și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au deschis prăvălii, iar Herșcovici, un
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae Ciupercă, alături de flota maritimă militară și cele 670 de avioane, cu un efectiv total
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
va cânta la Opera Română din București și speră că va face turnee în străinătate. A fost o după amiază plăcută, iar la despărțire urări de multe succese, cele cuvenite mamei lor! Țăranii, conform tradiției, își cărau ce aveau pe ogor pe vreme bună și apoi își vedeau de însămânțat grâul, iar dacă nu reușeau, lăsau pe primăvară să însămânțeze cu grâu special acelui anotimp. Noile măsuri agrotehnice erau categorice și trebuia făcută însămânțarea numai cu grâu de toamnă, în timpul optim
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
asistenți și alte cadre, fiii comunei. În C.A.P. conducerile au fost dintre cooperatorii comunei. Primul președinte a fost locuitorul gospodat Toader Cojocaru, apoi Vasile Mustață, Sidor Cojocaru. Cooperatorul, deși se scoală cu noapte-n cap, nu mai merge la ogor pe jos, ci cu remorca trasă de tactor și muncește zi lumină, fiind plătit cu 2 lei pe zi, iar la sfârșit de campanie se făcea socoata și primea produse. În comune, ca și la Hlipiceni, în cadrul dispensarului uman a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
care erau sfinte măcar în plan intern. În cel extern nimic nu era sfânt. Oricând li se năzărea celor din suprastructura politică, lăsam cursurile baltă și înghețam pe traseele de vizită a lui Ceaușescu, înțepeneam la mitinguri, ne cocârjam pe ogoare, făceam hepatite la sortat cartofi din gunoi la rampa Glina și păduchi în dormitoarele-grajduri. Ca și atunci, mulțumirea mea derivă din faptul că reușeam să ne protejăm colegii și elevii de „gunoaiele” lumii oficiale, creând ceea ce numeam „insule de normalitate
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
14 ianuarie am sesizat cu plăcere că lumea din metrou și cea din Piața Sudului se mai detensionase, chiar făcea glume despre ziua următoare (asta după ce începuse migrația în afara orașelor expuse „cutremurului Hâncu” și după ce corturile erau deja instalate pe ogoarele din sud). Motivul detensionării? Cumva argumentele specialiștilor de la institutele de fizică a pământului și de la stația Vrâncioaia? Nici vorbă. În acea zi, presa mediatizase cu fotografii și interviuri conclavul vrăjitoarelor, cititorilor în stele și ghicitoarelor în cărți de Tarot. Ele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
N. Cotlarciuc, fiind de acord cu istoricul Ion Nistor, că mitropolitului i se cuvine un loc de merit și de recunoștință în istoria Bisericii din Bucovina, afirma: „arhipăstor pătruns de zel, apostolic și înzestrat cu energie creatoare, neobosit osârduitor pe ogorul culturii, animat de o pasiune vie pentru valorile spirituale ale poporului său, om al cetății în accepția cea mai înălțătoare, care a considerat spațiul confesional drept un teren fertil de manifestare a virtuților de neam”. Cei de la „Cuvântul preoțesc”, care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
care în Ordinul Carmeliților Desculți și-a luat numele de fratele Natale al lui Isus (di Gesù), s-a născut pe 27 mai 1863, la Lavarone (Brescia). Familia sa se bucura de o bunăstare economică discretă; câștigul provenea din munca ogoarelor și din vinderea lemnului și a animalelor. În familia sa se respira acea evlavie solidă care e patrimoniul strămoșesc al locuitorilor din Val Trompia (Brescia). În fiecare seară, familia se reunea pentru a recita sfântul rozariu. Avea 12 ani când
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Roma, afirma decis: Dacă cineva, dar nu cred, nu s-ar simți să mai rămână și să trăiască după spiritul pur și genuin al Operei, eu am spus-o mereu și am repetat-o, poate să plece, pentru că toată lumea e ogorul lui Dumnezeu și e loc pentru toți să facă binele. Dar Opera să rămână așa cum o vrea Divinul Fondator». Oricum, o a treia scrisoare a Vizitatorului, din 11 decembrie 1943, îi aducea la cunoștință lui don Calabria că redactarea Constituțiilor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
țară, așa cum promisese că va face în caz de eșec. Păi, unde să se ducă? în Congo nu ține figura, pentru că acel meleag ecuatorial nu primește sprijinitori de-ai lui Adrian Năstase. De Europa Occidentală nu poate fi vorba, iar ogorul ex-militar de la Ștefănești e între fruntariile țării, nu în străinătate. Oricum, magnatul ne asigură că nu vorbise serios atunci cînd ne amenințase cu propria expatriere, ci apelase la procedeul literar al metaforei, pe care-l are la degetul mic (din
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dispoziție mătuși depozitare de avere. O tanti Tamara cu tablouri sau, după caz, cu alte bunuri se poate afla în spatele fiecărui ștab care trăiește în spațiul dintre cele două porți. în peisaj există destui oameni care-și deversează averile pe ogorul fotbalului. Firește că nu sînt filantropi genetic și generoși cromozomial, ci au interese. Pe lîngă aceștia, pot fi zăriți și destui trepăduși care o duc bine, au bolizi, cont gras și vilă cu statuete prin curte, deși trăiesc din salariu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
creștere, iar fiecare zecimală de procent vine, ca o ploaie torențială, din cerurile victoriilor Stelei. Ideile tactice ale lui Olăroiu, cursele lui Bănel, execuțiile rafinate ale lui Dică, toate i-au rotunjit notorietatea, coborînd-o din tribuna oficială în stradă, pe ogoare și, mai ales, în rîndul celor care stau cu mîna întinsă, așteptînd nu atît mîntuirea spirituală, cît pe aceea financiară, egală cu pomana, din partea alesului lor. Un populism care, de obicei, aparține stîngii a fost translatat prin edict de Pipera
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
vreți, asta-i situația! Fotbalul nu poate fi bun, cînd țara e proastă. Și-ar trebui să vorbim despre aceste grave probleme nu numai la televizor și în ziare, ci și în tramvaie, autobuze, întreprinderi, instituții, în fabrici și pe ogoarele patriei. „Gravele probleme care confruntă omenirea“ - parcă e un text din Scînteia anilor ’70, la rubrica „Realități dure din lumea Capitalului“. Cîți dintre dumneavoastră v-ați îngrijorat? Președintele Federației n-a mințit urît și trist, după rețeta lui Dan Grigore
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a avut decât să le condenseze într-un limbaj de-o țigănie maximă, în care e formulat chiar "idealul" de nație liberă: Noi țiganii să avem țărișoară, - Unde să him numai noi dă noi!... Să avem sate, căși, grădini ș-ogoare, Și de toate, ca ș-alții mai apoi. Zău, privind la lucruri așa rare, Ca și când treaz fiind, aș visa îmi pare... Zgomotele emise de defilarea romilor sunt un adevărat muzeu fonetic: Cei înarmați aveau buzdugane De aramă și niște lungi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și blânzi intra-vor în bisericile vechi cu porțile deschise - uitîndu-se mirați în jur. Plugurile înseși sunt niște întraripate picate din spațiul extra-cosmic, de care se cuvine să te apropii cîntînd: Pe dealuri, unde te-ntorci, cu ciocuri înfipte-n ogor sănătos sunt pluguri, pluguri, nenumărate pluguri: mari paseri negre ce-au coborât din cer pe pământ. Ca să nu le sperii trebuie să te apropii de ele cântând. În Lauda Somnului Blaga cade într-o nostalgie de eden, într-o lâncezeală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
toată nici un cântec. Interesanți sunt I. O. Suceveanu pentru poezii cu ziceri "ca prin țara Ouașului", C. Argintaru și moțul V. Copilu-Cheatră pentru dialectalismele lor. Ion Th. Ilea dă "semnal" "gloatei" în maniera Cotruș, George A. Petre cântă ereditatea țărănească, ogorul, credința. Gherghi-nescu-Vania produce o lirică din speța poeziei senine, Matei Alexandrescu explorează și el fondul ancestral, Petru Stati clasicizează în versiuni și în poezii originale. De reținut o întreagă pleiadă de "poeți tineri", dîndu-se înșiși ca atare. Ștefan Baciu slăvește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
împărțit calendarul în 365 de zile. Ei au observat că o dată la 365 de zile o stea numită Sirius apare pe cer cu puțin înainte de răsăritul Soarelui. Știau că, atunci când steaua apărea, Nilul se revarsă. După inundații, țăranii își arau ogoarele și semănau plantele. 1)Mouse trăiește cu : a)electricitate b)cașcaval c)morcov 2) Care este denumirea științei care are ca obiect de studiu calculatorul ? 3)Care sunt componentele fizice ale calculatorului ? 4) Cum se numește un document reținut de
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
care se păstrase, firește, mai vie la clasa boierească și care poate e factorul cel mai important al apariției atitudinii critice, în orice caz tot atât de important ca și primul: lipsa unei clase revoluționare. " Multă știință au fost odată semănată în ogorul 1 T. Maiorescu, Critice, III, p. 74. ăContra școalei Barnuțiu, 1868.î 2 Vezi Alecsandri, Proză, p. 597. ăConstantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui. Ediția: V. Alecsandri, Opere complete, III, Proză, Buc., Socec, 1876.î românesc - zice Russo - ...Multă carte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
formă, dădea naștere la ridicol, și acest ridicol, Negruzzi și Alecsandri, Caragiale ai vremii lor, l-au observat și l-au redat în opere dramatice. L-au redat fără artă, pentru că nu aveau talent deosebit și pentru că ei erau desțelinătorii ogorului literar și aveau de luptat cu toate greutățile, neavând nimica moștenit. Cu vremea, civilizația s-a prins bine, cel puțin din punctul de vedere al formei, în clasele superioare, și ridicolul superficial a dispărut: azi în clasele de sus nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]