2,453 matches
-
în flăcări, o făcu să alerge, să țipe, să se vaiete; strigă ea pe Moș Crăciun, că staulul lor e prăpădul focului! Moș Crăciun păstorul dormea de-a sforăitele și nici habar n-avea de cele ce se petreceau în ograda sa. Baba Iova alergă în staulul boilor și, în loc de foc, ce să vadă? Văzu pe Maria lui Iosif , pe sfânta Fecioară, că născuse în ieselea boilor pe Mântuitorul, pe Ziditorul lumii, pe Domnul nostru Iisus Christos. În iesle se născuse
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
care au dănțuit cu bucurie, până au căzut steluțe albe. De-atunci e iarna plină de zăpadă. Crăciun e uimit, fugind în odaie. Privindu-se în oglindă, constată că a albit deodată, la cap și la barbă, precum omătul din ogradă. Chiar acum intră în casă Crăciuneasa. - Uite, femeie, am albit. Visez? Am innebunit? Unde ți-s mâinile tăiate? Eu ți le-am tăiat, cu barda. Cine ți le-a pus la loc? Îi pipăie femeii mâinile și nu-i vine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
focul, ca să iasă scântei multe, căci atunci vor avea parte de bucate, bani și vite. Zorii Încă din zori, copiii, băieții și fetele, colindă cu “Moș Ajunul” sau cu “ Bună dimineața , la Moș Ajun”. Un băiat pocnește din bici, în ogradă, iar ceilalți cântă la ferestră. În Țara Moților, micii colindători sunt numiți “pițărăi” și, intrând într-o casă, spun: ”Bun Ajunul lui Crăciun”,. Când pleacă, ei spun: “Noi ieșim, Dumnezeu intră”. Colindătorii mici nu colindă în același timp cu flăcăii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dau strâns cu plâns Și să-mi dai somnul și odihna fetei, Ca să doarmă ca butucul Și să tacă ca chiticul. Cum dorm păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ori, după care apa se toarnă în urechea unui câine sau pe un par de la gard. “Doftorii” și vrăjitorii fără descântece Din ce parte vine mirele. Înspre ziua de Sf. Vasile sau Sf. Andrei, fata ia 9 linguri, iese în ogradă, se suie tiptil pe poartă și bate în linguri deodată. De unde încep a lătra câinii din acea parte îi va veni mirele. Pentru tuse. Gălbenușul de ou bătut, în apă caldă și pus în cafea. Sau cea de sâmburi de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la modificarea reliefului. Dacă în anii trecuți cel puțin două aveau cursuri permanente, seceta din ultimii 10-12 ani le-a făcut să aibă cursuri intermitente. La intrarea în comună, în punctul „Podul cu trei cărbuni” primește pe stânga pârâul Valea Ogrăzii, apoi aproape de centrul comunei Vâlceaua Sărată (cu apă bogată în cloruri de sodiu) și pârâul Valea Nucului, care înaintea confluenței cu Provița primește Vâlceaua Aninului. În depresiunea Drăgăneasa primește pe stânga un mic pârâu care se numește Vâlceaua Pietrei. Acesta
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
proiecte viabile, prin publicații serioase (reviste, cărți care îndeplinesc criteriile științifice maxime), prin colocvii și conferințe, prin schimbul interactiv al rezultatelor cercetării, constituie premisele unei veritabile reforme instituționale. Prin urmare, amatorismul publicațiilor (reviste, cărți nevalidate științific), al cercetării în propria ogradă, soldată prin autotămâieri, triumfalisme locale, parastasuri și bairamuri academice trebuie abandonat în beneficiul competenței, al profesionalismului și al exigențelor cerute de standardele unei autentice vieți universitare. Problema este una foarte simplă, care ține de un element esențial: adoptarea legii lustrației
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și de coteriile Bucureștilor. [...] fiind mai studios, ne pripit la lucru, capabil de a alege prin sine și a se coborî mai adesea în sufletul său propriu spre a căuta o originalitate, pe care atâția socoteau a o găsi în ograda vecinului 39. Cu tot acest arsenal de atribute mai mult sau mai puțin obiective, creatorul local se află în raport de subsidiaritate față de centrul care impune valorile culturale, și deși este preocupat de aceste valori, nu le poate influența, prezența
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de glorii, neisprăviții aceștia. Mircea Streinul e încă mustul care fierbe, must destul de tulbure încă, Niculae Roșca e țuica amară de prune pădurețe, Iulian Vesper, stupefiant în toată regula, E. Ar. Zaharia, o încrucișare de mânz și purcel scăpat din ogradă. Toți ceilalți sunt tinerii versificatori de ocazie", în T. Chelariu, Zilele și umbra mea, p. 450. 46 M. A. Diaconu, Mișcarea "Iconar"..., p. 83. 47 Alis Niculică, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. 48
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să-i elimine pe conducătorii religioși și politici iudei care s-au vîndut romanilor, să pornească un război în care ei să pună stăpînire pe întreaga lume distrugînd în primul rînd puterea romană, dar nebunia lor se uita și în ograda altora. Odată cu instalarea stăpînirii zeloților la Qumran, strigau către cele patru zări că va veni Vîrsta de Aur în care ei vor conduce prin sabie și foc toată lumea, procedeu practicat de bolșecivii cazari/jidani care au îndobitocit prin minciună și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
s-au desprins din fariseism, apărînd în documentele vremii ca ebioniți și elkaiți, veneau fel de fel de gură-cască dintre Neamuri. După traducerea Torei în limba greacă de că-tre Aquila pe la anii 130, Neamurile nu s-au mai uitat în ograda acestor ,,săraci”, organizîndu-se vîrtos chiar ei în ,,verus Israel”, cum avea să scrie făcătorul de plăsmuiri Clement după vreo 50 de ani, dar aceste frății avînd reguli și credințe total di-ferite de cele ale fariseilor mozaici. Dacă am băga acest
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
distruse toate scrierile care vorbeau de ,,pruncul născut din lumină care avea mistere inefabile”, adică Mitra, iar Meliton știa că ,,fi-lozofia creștină a venit de la barbari și s-a răspîndit în imperiul roman”, deci nu avea ce căuta Iisus în ograda mozaicilor! El scrie și un studiu necruțător la adresa iudeilor pentru ceea ce făceau în clocitorile lor pline de ouă de basilisc. Chiar și J. Flavius care s-a născut la puțin timp după răstignirea lui Ili și a făcut parte din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
-le loc altora noi, specifice contextului, altele redefinindu-se și dezvoltându-se. În primul rând funcția economică a familiei a cunoscut o transformare radicală; în lipsa proprietății private oamenii s-au reorientat către slujble salariate, iar asigurarea subzistenței din produsele obținute din ograda proprie a devenit, în multe situații insignifiantă. Dacă mergem în profunzimea lucrurilor constatăm că, de fapt, în comunism s-a petrecut cea mai mare reconversie profesională din întreaga istorie a României. Una forțată, violentă, impusă de sus și cu consecințe
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dau doi bani pe tine este la fel de util ca și bătutul țintelor în apă. Pervertirea raportului ales-alegător nu se datorează doar lipsei de obraz a celui dintâi, ci și lipsei de răspundere a celui de-al doilea. Scrupule firave în ograda alesului și grămezi de indiferență în ograda alegătorului - iată rețeta unui mariaj cetățenesc devastator. Ca să nu mai pomenesc de preacuvioasa Opoziție, care, odată devenită Putere, se dovedește o patroană de bordel politic la fel de hrăpăreață ca și cea dinaintea ei. Despre
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
util ca și bătutul țintelor în apă. Pervertirea raportului ales-alegător nu se datorează doar lipsei de obraz a celui dintâi, ci și lipsei de răspundere a celui de-al doilea. Scrupule firave în ograda alesului și grămezi de indiferență în ograda alegătorului - iată rețeta unui mariaj cetățenesc devastator. Ca să nu mai pomenesc de preacuvioasa Opoziție, care, odată devenită Putere, se dovedește o patroană de bordel politic la fel de hrăpăreață ca și cea dinaintea ei. Despre secolul al XXI-lea s-au spus
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
zi, în vestiarul sălii de sport. "Ai să găsești cu siguranță un băiat care să flirteze cu tine... dacă nu-i e teamă să se-nțepe!" Și Théodora se întoarce către droaia de fete care cotcodăcesc asemenea orătăniilor dintr-o ogradă: "Trebuie aranjată nițel ca să poată fi scoasă printre oameni!" La fel de sătulă ca și Françoise de aceste ironii, dar mai vicleană decât mica elevă de pension, Sophie găsește o soluție ca să "le închidă fleanca" acestor "gâsculițe". Lasă ca din întâmplare în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ajuns la etatea de 17 ani... într-o zi, când tata s-a întors de la mină, ia căruța, merge pe coasta muntelui, pune pe ea butuci, să avem pentru lemne de foc și ce mai trebuie în casa ș i ograda de gospodar. Neculai, care îl însoțea, se bagă sub căruță să ia lanțul cu care să lege butucii pentru stabilitate, și, cumă necum, survine marele necaz. Din căruță cade un butuc, îi rupe piciorul stâng, chiar de la șold, îi afectează
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
babi i, roșcovi etc. Umplu traista și plin de voioșie încep să cobor spre casă. Ajung în fața porții. Mă uit împrejur, văd la câțiva pași în jos gârla pe care o deslușisem cu privirile de pe munte. Deschid poarta, intru în ograda destul de mare, parte din ea pietruită, merg în căsuța de vară, cea de la capătul grajdului, ca să mă văd cu mama. Focul ardea în sobă, iar plita sobei o simt destul de fierbinte, ademenitoare. Deșert traista de bureți, aleg roșcovii și câteva
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
peste puntea de la gârlă, am urcat râpa într-un suflet, am deschis poarta casei noastre și am ajuns unde fric a nu mai era motiv de neliniște. Mai ales că am avut nor ocul că nici mama nu era prin ogradă. Să vadă la ce și cât îi e ra bun de treabă, feciorul! Am intrat pe portița din spat ele casei, m-am așezat undeva, am mâncat la zemoase până ce mi s-a umplut din nou burta. n am uitat
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
sau a păsărilor. Le scuturam, după care le strângeam perjă cu perjă, să nu se piardă nimic. Pe cele rămase sus, le „bombardam”cu ciomagul, să cadă jos. Între timp, mama pregătea focul, pe care îl organiza și întreținea în mijlocul ogrăzii. Aducea chirostiile, așeza ceaunul, un ceaun mare, încăpător, pe care de la un timp îl manipulam împreună, că ea mai scăzuse din puteri iar eu singur nu-i prea știam rostul, în care turnam perjele după ce le scote am sâmburii, bucată
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
casei ne am mutat, cum se spune, cu cățel cu purcel, într-o cameră cu lut pe jos, construită odată cu casa și grajdul, așezat cu peretele din afară care dădea drept în uliță. În față, între casă și grajd, în ograda mare, pe jumătate pietruită, pe lanț, se plimba câinele nostru, Sârbu, cu blană albă, iubit și mângâiat tot timpul de mine. Plimbarea lui pe sârmă îi dădea posibilitatea să s e apropie de poarta principală la cam o jumătate de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
rezista și îndată îndepărtam mâna. Bucuros că în imaginația mea scăpasem de hoți, mă întorc la stâlpul cu legătura inițială, păstrând în mână patentul izolator cu care lucrasem. Când acolo, ce se întâmplă? Maria, sora-mea, care se afla în ogradă, deschide portița la grădină și cheamă purcelul care se și prezintă, alergând spre grădină să culeagă ce mai era pe jos. Trece dincolo de părul cu fructe văratice și zemoase, se atinge de sârmă și moare pe loc, curentat de la firul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
bine întâmplarea cu porcul și soră mea, și după nici cam două zile, fac altă șotie. Vin de peste drum la mine doi nepoți, copiii surorii mele Catrina, Ion de cinci ani și Gheorghe de patru ani. Când int ră în ogradă la noi, îi iau de mână și le spun că vreau să-i distrez. În ogradă era întinsă sârma pe care circula câinele, pe o distanță de 10 12 metri și la o înălțime de 1,6-1,8 m. Îi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Vin de peste drum la mine doi nepoți, copiii surorii mele Catrina, Ion de cinci ani și Gheorghe de patru ani. Când int ră în ogradă la noi, îi iau de mână și le spun că vreau să-i distrez. În ogradă era întinsă sârma pe care circula câinele, pe o distanță de 10 12 metri și la o înălțime de 1,6-1,8 m. Îi iau pe câte unul în brațe, îi ridic să se prind ă cu mâinile de sârmă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Îi iau pe câte unul în brațe, îi ridic să se prind ă cu mâinile de sârmă și le spun să se țină bine, că îi dau...huța. Zis și făcut. Copiii se prind să accepte jocul propus, dar cum ograda era pietruită, în timp ce eu îi dau huța, la un moment dat își dau drumul și cad. Unul își sparge capul, celălalt își sfărâmă bărbia. Vine mama, îi leagă repede cu niște cârpe muiate în spirt, iar eu, de frică, fug
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]