5,154 matches
-
luminos și nu surprinde personaje comuniste "pozitive". Comentatorii lui Soljenițîn au remarcat obsesia pentru real a scriitorului rus14, legată de credința lui în puterea adevărului. El și-a exprimat în mod repetat convingerea că, în literatură, Adevărul reprezintă tocmai criteriul ontologic: "Memoria artistică este baza creației artistice! Fără această memorie, cartea nu mai e carte, este minciună!"15. De aceea, realismul socialist, denumit de scriitor "jurământ de abținere de la rostirea adevărului"16 nu poate da o literatură autentică, din cauză că imoralitatea și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fie într-o lume posibilă, cu alte legi și norme decât ale celei "reale" (transreferențial); acesta este domeniul narativului și al dramaturgiei, în vreme ce poezia s-ar plasa în zona de frontieră dintre pseudoreferențial și autoreferențial 38. Judecând după criteriul statutului ontologic, așa cum se poate deduce din această tipologie, textele se împart în referențiale (factuale sau nonficționale) și non-referențiale (ficționale)39. Tipologia discutată, construită din perspectivă pragmatică, vizează, de fapt, deosebirea dintre ficțional și nonficțional. Între formele de textualizare prezentate de Paul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lui ca și cum, de la mimesis la antimimesis, de la imitarea lumii reale ori a discursului despre ea (în sensul anticilor) până la invenția de lumi posibile"43. Simplificând, observăm că acest ca și cum definitoriu induce înțelegerea textelor ficționale drept texte imaginative 44. Absolutizând criteriul ontologic, "segregaționiștii" consideră că discursul de ficțiune ar avea denotație nulă, pentru că nu desemnează referenți "reali" (aspect exprimat de G. Genette prin sintagmele "pseudo-referință" și "denotație fără denotat"), de vreme ce "textul de ficțiune nu conduce la nici o realitate extratextuală, fiecare împrumut pe
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sunt introduse într-un univers ficțional. Ele sunt contaminate din interior, supuse procesului de "ficționalizare", iar procedeul principal prin care ficțiunea transformă datele reale, chiar atunci când respectă riguros datele geografice și istorice, constă în introducerea unor ființe imaginare personajele. Criteriul ontologic aplicat în caracterizarea ficționalității în raport cu factualitatea are drept punct de plecare distincția făcută de Aristotel, care, luând domeniul istoriei drept exponent al factualității, definește identitatea literaturii în raport cu istoria. Conform unei afirmații foarte cunoscute a filosofului grec, istoricul se deosebește de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cu lumea este cel de denotație, constă în faptul că ea pare cea mai clară, fiind complicată, în realitate. Deși poate fi definită foarte simplu prin faptul că are drept obiect realitatea extratextuală, literatura factuală pune, și ea, problema statutului ontologic al enunțului narativ. În plus, se cere discutată problema literarității acestui tip de scrieri. Aceste două probleme tind să se confunde, în sensul că frânturile de ficționalizare servesc drept argument de valoare și, invers, calitățile literare ale unui text pun
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
intersecție, care se află între text și realitate, precum și între text și cititor. O asemenea concepție dovedește că poetica și pragmatica încep să fie gândite împreună. Fenomenologul german subliniază că ficțiunea și realitatea, luate împreună, nu trebuie abordate sub aspect ontologic, ci din punct de vedere funcțional și, ca urmare, cei doi termeni nu trebuie înțeleși în opoziție: Dacă alăturăm ficțiune și realitate, aceasta nu se mai întâmplă în termenii unei opoziții existențiale, ci sub semnul comunicării. Prin aceasta se renunță
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
scriitura sa care nu admite decât imanența faptului întâmplat. Totuși, istoria este unul dintre polii spre care tinde literatura lagărelor, de vreme ce textul poartă în sine necesitatea de a înscrie realul lagărelor în marea carte a adevărului. Istoria plasează factualul în afara ontologicului, întrucât ea tinde să claseze, să arhiveze și să ordoneze evenimentele în timp. Odată luat în evidență de către istorie, evenimentul concentraționar ar fi ca oricare altul. Însă povestirea despre lagăr refuză să-i abandoneze istoriei ceea ce este trăit. 1.3
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este oarecum, în limitele istoriei culturale a omenirii, imprescriptibilă și independentă de orice evaluare"75. În esență, însă, specificul literaturii este dificil de tranșat. Literatura se caracterizează prin variabilitate istorică și culturală, neputând fi definită pornind de la o singură trăsătură ontologică distinctivă. Trăsătura distinctivă a literarității se relevă din punct de vedere empirico-descriptiv, aceasta fiind coexistența caracterului ficțional și a limbajului specific. Definirea literaturii poate fi analizată numai în evoluție, deoarece literatura se dovedește o construcție lingvistică dinamică. Această idee a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Matrionei, spre binele Kirei, sugerează aceeași violență care definește și revoluția bolșevică (anarhia), cu scopul ei declarat de atingere a binelui colectiv. Tragedia Matrionei trimite la tragedia Rusiei, moartea ei sugerând moartea Rusiei creștine patriarhale. Gospodăria Matrionei are caracter universal ontologic. Limita spațială exterioară, spune Aleksandr Urmanov, acumulează în sine nu numai soarta Rusiei creștine patriarhale, ci și soarta întregii omeniri contemporane scriitorului 200. 3.3. Câteva întâlniri semnificative În creația lui Soljenițîn de până în 1974 se înscriu și câteva povestiri
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Fetiukov, "șacalul", se umilește, nu se smerește, iar spectacolul umilinței lui este dezgustător. Ivan Denisovici, care îl compătimește pe Fetiukov pentru incapacitatea lui de a-și păstra demnitatea umană și de a se ridica deasupra lipsurilor, este umil în înțeles ontologic, ceea ce înseamnă iluminat. Astfel se câștigă, de fapt, libertatea deplină. În lumea recluziunii, suferința singură nu este de ajuns pentru a-i da un sens lumii, cel mai important este cum se raportează omul la suferință. Dacă nu se păstrează
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în acțiune, cercetarea de sens ca problematizare, ca interpretare în funcție de context). Dar acestea sunt esențial (micro)paradigme, între ele fiind un conflict interpretativ, fiecare exprimând o viziune asupra problematicii, din diverse perspective: ca explicație epistemologică asupra evaluării ca acțiune sau ontologică unde evaluarea este abordată ca fenomen, ca fapt real. De unde și două limbaje eterogene în reprezentarea acestora: viziunea cantitativă clasică, prin măsurare, la nivel particular, raționalist și viziunea calitativă, prin valorizarea sensurilor și a semnificațiilor, globalistă, holistică. Însă evaluatorul, pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
întrebările anunțate mai sus, și la întrebări de genul: Cum se constituie și care sunt elementele componente ale identității la nivel colectiv? Păstrăm binomul esențialism-constructivism drept punct de plecare sau drept categorie fundamentală necesară în demersul relevării asumpțiilor de ordin ontologic și epistemologic ale teoriilor. Vom încerca însă să arătăm totodată că aceste teorii sunt departe de a putea fi așezate într-o simplă dihotomie. Deși prezente, sau chiar foarte prezente, căile de mijloc sunt sau par a fi ignorate. Alegerea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
asocierea termenului cu varii unități/sisteme de referință (gen, clasă, etnie ș.a.) și o să purcedem la identificarea axelor paradigmatice pe care e gândit. Pe de altă parte, controversele își au cu siguranță originea în pozițiile asumate de cercetători pe continuumurile ontologic (între realism 7 și relativism 8), epistemologic (între obiectivism și subiectivism) și metodologic (între cuantificare sau căutarea relațiilor cauzale și interpretare sau descriere). În prezent, diferențele, opozițiile sau bipolaritățile evocate anterior sunt transpuse în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe lângă întrebările anunțate mai sus, și la întrebări de genul: Cum se constituie și care sunt13 elementele componente ale identității socioculturale. Păstrăm binomul esențialism-constructivism ca punct de plecare sau ca și categorie fundamentală necesară în demersul relevării asumpțiilor de ordin ontologic și epistemologic ale teoriilor. Vom încerca însă să arătăm totodată că aceste teorii sunt departe de a putea fi așezate într-o simplă dihotomie. Deși prezente, sau chiar foarte prezente, căile de mijloc sunt sau par a fi ignorate. Alegerea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
modul în care e enunțată aria de referință (sociocultural), se postulează implicit faptul că ne interesează fenomenele studiate ce se petrec în interiorul unei societăți (evident, societatea românească în cazul nostru). 5.2.1. Definire operațională și dimensiuni Asumpția de ordin ontologic asupra realității sociale, pe care este construit în continuare modelul identității socioculturale, are în vedere existența a trei posibile planuri inter-relate16: un plan (N1) al latențelor difuze (vezi Bădescu, 2002; 2005), un plan (N3) al actualizărilor 17 (prin care înțelegem
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fie culese prin anchetă pe bază de chestionar, fie prin interviuri. 6.1. Aspecte metodologice generale 6.1.1. Calitativ și cantitativ Este recunoscută tendința din științele sociale de a opune calitativul și cantitativul pe baza unor argumente de tip ontologic și epistemologic. Cantitativiștii formulează asumpții concordante cu o filosofie realistă (pozitivistă), în vreme ce calitativiștii formulează asumpții convergente cu o filosofie relativistă (fenomenologică). De ambele părți există atât susținători vehemenți, care resping în totalitate pozițiile adverse, cât și teoreticieni sau pragmatiști care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
epistemologia și ontologia separația între realitatea independentă de reprezentările noastre și cunoașterea realității care e supusă diferitelor tipuri de influențe; ceea ce înseamnă că îmbină ontologia realistă cu epistemologia relativistă, accentuând atât latura epistemologică, subiectivă a cunoașterii, cât și pe cea ontologică, intranzitivă (vezi și Archer, 2002). Printre avantajele pe care Sharp vezi Archer et al. (1999:12) consideră că le oferă realismul critic (social) cercetării empirice se numără: ideea de triplă stratificare a ontologiei (nivelul empiric al experiențelor; nivelul evenimentelor; nivelul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
asociată aceeași teleologie a trecerii de la dictatură la democrație. 5 (eng.: agency); "acțiune" deși în general este tradus ca atare, de fapt, semnificația sa este mai degrabă de "capacitate de acțiune" sau "potențial de acțiune". 6 Din punct de vedere ontologic, această perspectivă poate purta la fel de bine și numele de esențialism, după cum vom folosi conceptul mai încolo, în analiza teoriilor identității. 7 Această viziune (centrarea pe statu-quo) percepută ca statică reprezintă una din țintele principale ale criticilor aduse funcționalismului timpuriu. 8
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Xenofan din Colofon, Parmenide, Zenon din Eleea) susțineau unicitatea și imuabilitatea lumii și existenței, în vreme ce Heraclit din Efes era adeptul ideii de schimbare continuă, foarte sugestiv surprinsă în aforismul său: panta rei. 13 Care pot fi incluse în categoria întrebărilor ontologice (vezi de exemplu Hay, 2002:61-63) 14 Capitolul 3 (Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul) și Capitolul 4 (Perspective românești asupra identității). 15 Capitolul 5 (Identitatea socioculturală). 1 Conceptul de paradigmă va fi utilizat pe parcursul lucrării în sensul lui Kuhn
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Cluj în noiembrie-decembrie 1936 și din perspectiva faptului că instituția bisericii pierdea tot mai mult teren și putere de influență socială și politică în fața forțelor laicizante. 9 Iată de pildă, în acest sens, într-o singură propoziție, concepția despre statutul ontologic al identitătății culturale la Mehedinți: "Orice prunc, odată cu obiceiurile familiei și cu graiul, dobândește o întreagă avere sufletească, un calapod de cugetare și simțire moștenit de la strămoși" (Mehedinți, 1999:156). 10 Vezi și Bădescu (2003:340-43). 11 Putem spune, ținând
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Cunoscută în sociologie și sub numele de profeția care se autoîmplinește (eng. self fulfilling prophecy) vezi Merton (1949:193-210); sau efectul Pygmalion, în psihologia educației vezi Rosenthal și Jacobson (1968); sau efectul Oedip, în filosofie vezi Popper (1974:13). 4 Ontologic. 5 Vezi și Capitolul 2. 6 În cadrul unei renumite dezbateri, purtată cu Gellner pe 24 octombrie 1995, intitulată "The nation: real or imagined?" (vezi http://members.tripod.com/GellnerPage/Warwick 0.html sau http://www.lse.ac.uk/ collections/gellner
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
căutării, unde un S (subiect) este în căutarea unui O (obiect), Greimas și Fontanille consideră că această relație este mediata de corp, pe care Merleau-Ponty îl considera "o sursă fenomenologica", ceea ce subliniază importanța corpului uman că sursa a multor relații ontologice stabilite între ființe. Plasând experiență drept element-cheie al fenomenologiei, Heidegger (apud Hâim, Shlomit 2004: 69) consideră că "o persoană este în lume drept o ființă implicată în lume și care interacționează cu alte ființe". Aceeași idee este subliniată de Merleau-Ponty
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a experimenta, construi și manipula imaginarul mental experiență cvasiperceptuală pentru a deschide calea către fantezie, utopie, catre o gândire originală și creativă [...]"18. Imaginarul presupune un joc al modalităților epistemice, deoarece "umple vidul semiologic al lui ce este cu referențialul ontologic al lui ceea ce ar trebui sau ar putea să fie" (Frigioiu 2004: 14). Această trecere de la realitate la reprezentări posibile înseamnă o continuă și permanentă pendulare pe o axă spațio-temporală între trecut (memorie), prezent (contextul situațional) și viitor (imaginație). Caracterul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
atât a identității intelectuale abstracte, cât și a componenței emoționale din fiecare individ. Accentul pus pe corp ne amintește de afirmația lui Merleau-Ponty: "corpul uman este o sursă fenomenologica", adică "corpul uman este sursa și devine crucial pentru multe relații ontologice stabilite între ființele umane"23. Aspectele fizice ale lumii materiale pe care este construită "turnură pictorială" ne determină să asociem a privi și a vedea cu verbul a fi care poate fi considerat un marcator al identității în cadrul proceselor relaționale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sigure, o funcționare adecvată a semafoarelor, locuri de petrecere a timpului liber; * elementul perceput /ardeiul roșu/ stă pentru șuvița de păr, sinecdoca pentru politicianul-candidat. Atât ardeiul roșu, cât și Traian Băsescu devin domenii ale unei metafore conceptuale, construită pe corespondențe ontologice (ardeiul iute și șuvița au aceeași unitate minimala, si anume formă alungita) și corespondențe epistemice (ardeiul roșu este cunoscut pentru gustul sau iute, în timp ce Traian Băsescu este perceput drept un candidat foarte activ). Semnificatul progres asociat cu elementele concepute ale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]