7,190 matches
-
al “excelenței” subminează reforma conținuturilor la literatura română Una din dimensiunile fundamentale ale schimbării numite Reformă a învățământului românesc este restructurarea conținuturilor tuturor disciplinelor în general, în sensul descărcării de gradul înalt de dificultate, al accesibilizării și al aprofundării prin opționale a unor aspecte cu grad special de dificultate sau de interes și a conținuturilor disciplinei fundamentale a limbii și literaturii române, în special. Așa cum au recunoscut-o artizanii reformei deja, prima etapă, consumată imediat după revoluția din 1898, a fost
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ale liceului. Iată care sînt „conceptele operaționale” pe care le propun autoarele: dieceză, narator și naratar, extradiegetic, intradiegetic, homodiegetic, autodiegetic, omniscient, uniscient, colportor, secund, creditabil, exprimat, implicat, dramatizat, virtual, neimplicat, obiectiv, trădat, interesat; funcțiile personajelor sînt de acțiune, de interpretare, opționale, de reprezentare, completate după V. I. Propp cu toate cele 31 de funcții teoretizate de acesta (cf pag 19-209, apoi se vorbește de triplicare, climax, autoclimax, personaj protagonist și antagonist, plat, rotund, bidimensional, tridimensional, reflector, dedublat, persoană și personna, raisonneur
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
morfologie cu exerciții. Iași, EUMFI, 1991, 284 p. [54] DĂNILĂ, I., Concursul de limba și literatura română „Mihai Eminescu. Etapa pe localități - 1991, Catedra-București, 2, nr. 12, 1991, 1. [55] DE LA MINISTERUL învățământului și Științei, Departamentul învățământ preuniversitar: Programele disciplinelor opționale pentru învățământul liceal - profil umanist (I) (aprobate cu nr. 43593/8 X 1991), Tribînv, 2, nr. 41, 1991, 5. [56] DERȘIDAN; IOAN, Ioan Slavici: Mara. “Călătoria calfelor” și rigorile romanului. în: LL, nr. 3-4, 1991, p. 290-294. [57] DIACONU, MIHAI
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nr. 5, 1991, 4-5, 18-21 [la rubr.: Admiterea retrospectiv subiecte `91]. [153] TOMA, ION, Vocabularul - partea cea mai dinamică a limbii. 3. Probleme aplicative, Universitas, 1, nr. 5, 1991, 4-5, 22-23 [la rubr.: Limba română. Probă generală de admitere (obligatorie, opțională sau implicită)]. [154] TOMA; ION, Fonetica - un compartiment al limbii române mai important decît se apreciază. în: Universitas, 1, nr. 3, 1991, p. 3-4. [155] TOMA; ION. Vocabularul, partea cea mai dinamică a limbii. în: Universitas, 1, nr. 4, 1991
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru perfecționare", Craiova, 1992. [73] IVĂNUȘ, DUMITRU, TOMA, ION, Dificultăți gramaticale și lexicale în rezolvarea subiectelor de limba română date la admiterea în facultăți, 1991, (I), Universitas, 2, nr. 3, 1992, 5-7 [la rubr. Limba română, probă de admitere (obligatorie, opțională sau implicită)]. [74] IVĂNUȘ, DUMITRU, TOMA, ION, Limba română - specializări filologice și nefilologice. Subiecte de limba română date la concursul de admitere în învățământul superior de lungă și scurtă durată din acest an, Universitas, I, nr. 4, 1991, 20-23. [75
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Deva: Corvin Magazin, 1998. [38] CALMÂCU, ALEXANDRU, Belele pe capul elevilor dintr-a VIII-a. La examenul de capacitate se pregătesc subiecte-capcană, EvZ. 7. n r. 1960, 5-6 dec. 1998, 4. [39] CALMÂCU, ALEXANDRU, Orele de limbă maternă nu mai sînt opționale, ci obligatorii EvZ. nr. 1904. 29 sept. 1998, 4. [40] CALMACU, ALEXANDRU. Cum nu vii tu, Țepeș Doamne! „Scrisoarea III" de Eminescu nu va mai fi subiect de bacalaureat. EvZ, 7, nr. 1924. 22 oct. 1998. 16. [41] CHIFU, IULIAN
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
clasa I: aplicații la abecedarul Editurii didactice / Angelica Gherman. - București: Elis, 1998 (I. Coresi). Prezenta lucrare constituie un auxiliar al abecedarului Editurii Didactice și Pedagogice, elaborat de Elisabeta Avram și Rodica Cucu. [92] GEORGESCU, ROMULUS, în liceu, limba română este opțională?, Azi, nr. 1762, 3-4 iul. 1998,4. [93] GEORGESCU, TEODORA, Conform ultimelor modificări la Legea învățământului, studiul și însușirea limbii române vor fi obligatorii, JurnN, 6 nr. 1551, 2 iul. 1998, 6 [despre nobligativitatea însușirii limbii române de către elevii aparținând
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
bacalaureat. București, Antet XX Press, [2001], 443 p. Conține bibliografie. [35] DOBRA, SOFIA; IAURUM, GABRIELA; MINCIU, ELENA, în lumea cărții. Limba română clasa a II-a. Material auxiliar pentru orele de citire, pentru orele de lectură suplimentară și pentru cursurile opționale. București, Humanitas Educational, 2001, 144 p. [36] DUMITRAȘCU SECHI, CORNELIA; SILVIA, BÂRSAN, BÂRCĂ, îndrumător pentru receptarea textelor literare, pe baza manualelor alternative, clasa a VI-a, Casa Editorială Regina, Iași, 2001. [37] DUMITRACHE MARIA, Limba română, clasa a IV-a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
-a, E.D.P., București, 2003. [48] EMINESCU, MIHAI; ARNAUTU, MARIA, Poezie și proză [de M. Eminescu]. Texte comentate de Maria Arnăutu pentru elevii de gimnaziu și de liceu. București, Icar, 2003, 204 p.(Clasicii literaturii române [49] FLOREA, MIHAI, Un curs opțional pentru clasele a V-a și a VI-a: fonetică, ortografie, ortoepie, punctuație, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 32-34. [50] GAL, VICTORIA, Educație pentru egalitate prin diferență, Un experiment, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p.53-59. [51
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Cluj-Napoca, Presa Universitara Clujeană, 2004, 246 p. Conține bibliografie. [3] ANTOLOGIE de texte literare pentru clasa a III-a, Cluj-Napoca, Editura Odyseea, 2004, 160 p. [4] APETREI, ELENA, Literatura pentru copii, clasele a III-a și a IV-a, disciplină opțională / Elena Apetrei, - Iași, CERMI, 2004. [5] ARDELEANU, GEORGE; STOICA, DUMITRIȚA; CERKEZ, MATEI; TRICULESCU, IOANA; MANOLESCU NICOLAE (coord.). Limba și literatura română. Manual pentru clasa a X-a [Liceu, Școala de Arte și Meserii]. București, Sigma, 2004, 253 p. [6] ARDELEANU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de pregătire pentru examenul de evaluare națională: lucrarea conține programa, metodologia și modelele publicate de M.E.C.I., precum și 50 de teste pregătitoare, București, Sigma, 2009, 234 p. [37] CÎNTIUC, RITA; BULBOACĂ, ELEONORA; ANFIMOV, CRISTINA, Limba și literatura română: modele de cursuri opționale, Pitești, Nomina, 2009, 190 p. [38] CORNACIU, EMILIA CERASELA; EFTIMIE, CORINA DANIELA, Limba și literatura română: gimnaziu: variante propuse, Craiova, Sim Art, 2009, 79 p. [39] CRIVAC, MIHAELA; GRIGORE, ADINA, Fișe de lucru: clasa I: evaluare predictivă: perioada prealfabetară - limba
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
București, Booklet, 2009, 96 p. [121] NEGRESCU, AGNES, Limba română în 4 pași...: culegere de limba română pentru clasa a VI-a, București, Atelier Didactic, 2009, 207 p. [122] NEGRUȚIU, VIORICA, învață alfabetul bunei cuviințe cu Miț și Chiț: disciplină opțională pentru clasa I: caiet de lucru: ghidul învățătorului, Brașov, Editura Universității Transilvania, 2009, 92 p. [123] NEMEȘ, DACIANA, Stimularea creativității elevilor din ciclul primar la limba și literatura română, Târgu Mureș, Nico, 2009, 110 p. [124] NICA, ELENA; ANISIE, MONICA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nouăsprezece țări europene, șaptesprezece (exclusiv Danemarca și Suedia) folosesc modelul simultan de pregătire, reprezintă o confirmare a validității acestui model. În programele de formare a cadrelor didactice pentru învățământul primar din țările Uniunii Europene se îmbină studii academice, pedagogice, studii opționale, practică pedagogică, specializări. În Danemarca, de exemplu, în primii doi ani, 20% din programul de pregătire reprezintă studii pedagogice, iar 10% practica pedagogică. În ultimii ani de pregătire, practica pedagogică reprezintă la fel de mult ca și studiile pedagogice, adică 20%. În
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
arte plastice, muzică, sau de educație fizică). Faza a 2-a: Program de formare pedagogică practică sub formă de seminarii teoretice și practice Structura studiilor: Faza I: 6 până la 8 semestre; didactica școlii primare sau 2 discipline, plus o disciplină opțională sau o specializare (inclusiv didactica) Faza a 2-a: 18 până la 24 luni de stagiu preparator în seminariile pentru formarea educatorilor și în școlile de aplicație Calificări/Titluri: La sfârșitul primei faze: Primul examen de stat. La sfârșitul celei de-
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
arte plastice, de muzică, sau de educație fizică Faza a 2-a: Formarea pedaogică și practică sub formă de seminarii teoretice și practice Structura studiilor: Faza I: 6 până la 9 semestre; didactica școlii primare sau 2 discipline, plus o disciplină opțională sau o specializare inclusiv didactica Faza a 2-a: 18 până la 24 luni de stagiu preparator în seminariile pentru formarea educatorilor și în școlile de aplicație Calificări/Titluri: La sfârșitul primei faze: Primul examen de stat. La sfârșitul celei de-
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de Orientacion Universitaria - COU) Locul formării: Instituții de formare a profesorilor (Escuelas Universitarias de Formacion del Profesorado) integrate într-o universitate Structura studiilor: 3 ani de studii simultane, cu o formare integrând elementele academice cu pedagogia primară și o specializare opțională. Trunchi comun: psihologia, pedagogia, sociologia, instituții și teorii educaționale etc. - discipline în funcție de specializare: învățământ preșcolar, primar, limbi străine, educație fizică, educație muzicală, educație specială, ortofonie Calificări/Titluri: Diplomă de cadru didactic pentru învățământul general de bază (Diplomado en Educacion General
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
2 ani de formare obligatorie în limba norvegiană, matematică, religie/morală, științe natural și sociale, studiul mediului + 1 sau 2 discipline practice și artistice; 1 an de pedagogie teoretică și practică; 16-18 săptămâni de practică repartizate în 3 ani. Materiile opționale și specializările sunt studiate timp de 1 1/2 ani. Disciplinele pot fi alese din materiile obligatorii în învățământul primar și secundar inferior. Educatorii specializați pe discipline sunt formați, de regulă, într-un Colegiu de Educație, o universitate, un institut
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
egalitatea de șanse, drepturi și libertăți cetățenești, protecția mediului, abilități de comunicare în limbi de circulație internaționala, educație pentru sănătate, etc. Aceste teme de actualitate, care vizează dimensiunea europeana în educație, sunt incluse în curriculum la decizia școlii, fiind introduse opționale din aria curriculară limba si comunicare, opționale despre minorități, educație pentru sănătate,etc. În același timp se urmărește integrarea în activități extracurriculare, a copiilor cu probleme de adaptare sau a celor cu cerințe educative speciale, în vederea asigurării egalității de șanse
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
protecția mediului, abilități de comunicare în limbi de circulație internaționala, educație pentru sănătate, etc. Aceste teme de actualitate, care vizează dimensiunea europeana în educație, sunt incluse în curriculum la decizia școlii, fiind introduse opționale din aria curriculară limba si comunicare, opționale despre minorități, educație pentru sănătate,etc. În același timp se urmărește integrarea în activități extracurriculare, a copiilor cu probleme de adaptare sau a celor cu cerințe educative speciale, în vederea asigurării egalității de șanse. Dotarea materiala si echipamentele școlii favorizează implicarea
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
un astfel de abord expune pacientul la lezarea bilaterală a nervilor frenici și la osteomielită sternală. Abordul toracoscopic descris pentru prima dată în 1997, este indicat în cazul mediastinitelor surprinse în fazele precoce [16, 25]. Traheostomia, deși unii o consideră opțională (Allen, 1995), este indicată când există riscul de hemoragie majoră (Alexander, 1968). Alți autori o consideră necesară, de principiu (Estera, 1983; Wheatley, 1990) pentru a permite un acces la nivelul căilor aeriene, deoarece un edem masiv la nivel cervical poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
risc crescut de boală tromboembolică (traumatisme multiple). f. Neoplasm renal extins la nivelul venei cave inferioare sau a venei renale. Filtrele temporare sunt definite ca dispozitive care trebuie extrase sau repoziționate obligatoriu după o perioadă de timp bine delimitată. Filtrele opționale pot fi retrase sau repoziționate percutanat în timpul unei perioade bine determinate de timp, după care ele devin încorporate în peretele venei cave inferioare și funcționează ca filtre permanente. Contraindicațiile amplasării filtrelor de venă cavă sunt: 1. tromboză completă de venă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
operator - Serviciu de anestezie și terapie intensivă (ATI) - Bloc de nașteri -Sector de investigații, explorări funcționale (comun pentru pacienții internați și ambulatorii) - Laborator analize medicale Laborator de radiodiagnostic - Laborator de explorări funcționale - Laborator de anatomie patologică Laborator de medicină nucleară (opțional) -Sector de terapie (pentru pacienții internați și ambulatorii): - Serviciu de urgențe - Serviciu de recuperae medicală și fizioterapie - Compartiment de epurare renală - Compartiment de radioterapie Compartiment de psihoterapie - Alte compartimente în funcție de specificul medical al spitalului Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adresează
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
a unei gramatici V2 relaxate (în sensul definit de Ledgeway 2007), specifică varietăților romanice vechi. Acest tip de sistem gramatical este caracterizat de deplasarea (ridicarea) verbului în domeniul complementizatorului (proiecția FIN(IT)), v. §2.2 infra), asociată cu topicalizarea / focalizarea opțională a unui constituent / a mai mulți constituenți la stânga verbului. Principalele (dar nu singurele) fapte care ne conduc spre această concluzie sunt: (i) asimetria propoziție principală / propoziție subordonată (completivă sau relativă) (v. Salvi 2001 asupra coexistenței a două tipare de construcție
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gramatica V2 strictă din limbile germanice, a cărei manifestare este deplasarea verbului în domeniul C asociată cu avansarea unui singur constituent la stânga verbului, gramatica V2 romanică se caracterizează prin deplasarea verbului, cealaltă operațiune (avansarea unui XP la stânga verbului) fiind frecventă, opțională și nu limitată la un singur constituent • natura opțională a celei de a doua reguli explică apariția frecventă a structurilor V1 cu diverse interpretări pragmatice • gramatica V2 romanică nu se asociază cu efectul de "gât de sticlă" (engl. the bottleneck
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este deplasarea verbului în domeniul C asociată cu avansarea unui singur constituent la stânga verbului, gramatica V2 romanică se caracterizează prin deplasarea verbului, cealaltă operațiune (avansarea unui XP la stânga verbului) fiind frecventă, opțională și nu limitată la un singur constituent • natura opțională a celei de a doua reguli explică apariția frecventă a structurilor V1 cu diverse interpretări pragmatice • gramatica V2 romanică nu se asociază cu efectul de "gât de sticlă" (engl. the bottleneck effect, v. Poletto 2002), trăsătură care permite deplasarea de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]