122,933 matches
-
puțin vehement afirmate, dar mai primejdioase se confruntă Guvernul din partea angajaților Ministerului de Interne. Acestei nemulțumiri Cornel Nistorescu îi consacră un editorial în EVENIMENTUL ZILEI, intitulat "Dramă polițistului sătulo-flămînd". Polițiștii nu se bucură de prea mare trecere în sondajele de opinie. Cornel Nistorescu e de părere că plîngerile polițiștilor că nu se mai ajung cu banii de la buget nu-i fac pe apărătorii ordinii niște oameni loviți de sărăcie. După opinia lui Nistorescu, polițistul autohton știe să se descurce, astfel încît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17617_a_18942]
-
nu se bucură de prea mare trecere în sondajele de opinie. Cornel Nistorescu e de părere că plîngerile polițiștilor că nu se mai ajung cu banii de la buget nu-i fac pe apărătorii ordinii niște oameni loviți de sărăcie. După opinia lui Nistorescu, polițistul autohton știe să se descurce, astfel încît e aproape exclus să fie întîlniți polițiști flămînzi cronic sau, mai rău, muritori de foame pentru că n-au primit adaosurile cuvenite la salariu.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17617_a_18942]
-
ar fi trebuit să nască vădita cecitate estetică. Cum de n-a vibrat marele Lovinescu la lectură primului român al scriitorului Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război? La 8 noiembrie 1930 prozatorul îl vizitează pe critic să afle opinii despre românul pe care i-l oferise cu dedicație. Criticul notează: "Am citit o sută de pagini: cugetările șunt de mare platitudine. El se crede ăpenseură a combate pe Kant (va scrie în nemțește). Maniac!" Probabil că această opinie a
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
afle opinii despre românul pe care i-l oferise cu dedicație. Criticul notează: "Am citit o sută de pagini: cugetările șunt de mare platitudine. El se crede ăpenseură a combate pe Kant (va scrie în nemțește). Maniac!" Probabil că această opinie a poate mai vătuita a i-o fi comunicat-o și autorului. Românul a avut, cum se știe succes și criticul notă că autorul pregătește a doua ediție. Opinia lui Lovinescu, totuși, se pare, s-a menținut, la fel ca
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
combate pe Kant (va scrie în nemțește). Maniac!" Probabil că această opinie a poate mai vătuita a i-o fi comunicat-o și autorului. Românul a avut, cum se știe succes și criticul notă că autorul pregătește a doua ediție. Opinia lui Lovinescu, totuși, se pare, s-a menținut, la fel ca și aceea despre Act venețian (jucat, la Naționalul bucureștean într-un spectacol cu Cruciada copiilor de Blaga), considerat de critic, în jurnal, "penibil că text, ca joc, ca public
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
O demonstrau cronicile lui M. Sebastian, Șerban Cioculescu, Perpessicius, de abia Pompiliu Constantinescu încercînd o strategie țintind spre favorabil, prin aceea că nu consideră cartea un roman ci al treilea volum din Memorii. Criticul devenit romancier a notat în jurnal opiniile din toate aceste cronici (la aceea a lui Cioculescu a conchis lapidar "catastrofală"). Lovinescu a fost atît de descumpănit de calitatea receptării negative a cărții sale încît a comis imprudenta de a răspunde în numărul de Crăciun al "Vremei" (O
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
Gheorghe Grigurcu Semnalam, într-o cronică la volumul lui Sergiu Pavel Dan, intitulat Fiul craiului și spinul, opinia acestui critic potrivit căreia Cezar Petrescu este, la ora actuală, un nedreptățit, în baza "condamnării călinesciene", care ar fi sunat "că o sentință fatală": "Spaimă conformista, esențial snoaba, de a nu trădă cumva slăbiciuni desuete față de un scriitor contestat, în numele
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
poziție a autorilor, care ar fi fost rău interpretată sau ăngust contestată an articolul la care autorii se referă. Mi s-au părut necesare aceste precizări, ăn măsură an care la noi nu șanț totdeauna corect ăntelese nici dreptul la opinie, nici dreptul la replică. România literară se străduiește să le respecte pe amandoua. Se cuvine ansa să spun și că nu putem țipari tot ce primim la redacție. Din motive de spațiu sau din motive care țin de calitatea textelor
Controverse si ecouri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17619_a_18944]
-
coerent pentru a-mi da posibilitatea să repar greșeală cumplită pe care am făcut-o compunând, împreună cu Nicolae Manolescu și Gabriel Dimisianu, sub pseudonimul "Emil Mladin", un text nu prea elogios la adresa sa. Gabriel Plesea, Corespondențe din New York, reportaje, comentarii, opinii, atitudini din "perioada de tranziție", București, Ed. Vestala, col. "Diaspora", 1999, 320 pag.
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
intrăm an Europa, ci imbecilitatea noastră. Regimul iliesciano-constantinescian a făcut mai mult pentru a ne rupe de civilizația europeană decât toți Carpații, toate teoriile secesioniste și filmele propagandistice idioate a caror analiza frustrată a devenit un sport național. Sondajele de opinie ne dezvăluie o populatie tot mai obosită, tot mai ăngrozită că trebuie să construiască societatea de consum. Să fie liniștită, nu va trebui să construiască nimic. Pentru simplul motiv că noi suntem demult o societate de consum nervos, ăn care
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
care nu sunt produsul de serie al unui cenaclu și care stiu parcă de la ei înșiși ce au de făcut în poezie. Ulterior, bineînțeles, ei sunt cooptați în tot felul de grupări literare, dar și acolo ajung, firesc, lideri de opinie, influentându-i până la deformare pe cei din jur. O astfel de personalitate puternică este Adina Huiban și ne vine greu să credem că ea datorează ceva vieții literare din Codăiesti sau din Vaslui. Foarte tânără poeta are talent, cum se spune
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
anul 1972, făcîndu-se o anchetă în mediul studențesc bucureștean privitoare la romancierii preferați, se ajunsese la următoarea ierarhie: 1. Dostoievski, 2. Hemingway, 3. Kafka, 4. Proust, 5. Faulkner 7). Pînă la necesară - zic eu - actualizare a unui similar sondaj de opinie, am să menționez cîteva păreri avizate asupra complexei opere dostoievskiene spre a face trecerea la miezul demersului de față: cartea părintelui arhimandrit Paulin Lecca, Frumosul divin în opera lui Dostoievski. Trecînd cu un zîmbet amar peste aberațiile unui Mihail Novicov
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
păreri avizate asupra complexei opere dostoievskiene spre a face trecerea la miezul demersului de față: cartea părintelui arhimandrit Paulin Lecca, Frumosul divin în opera lui Dostoievski. Trecînd cu un zîmbet amar peste aberațiile unui Mihail Novicov 8), rețin mai întîi opinia lui Tudor Vianu: scriitorul rus "continuă linia românului romantic și a viziunii lui despre om, dar cu o știință într-atît mai adîncă a sufletului omenesc, a laturilor lui cele (sic!) mai obscure, încît psihologia eroilor romantici apare în comparație mult
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
prin minune. Ceea ce este cu neputința la oameni, este cu putință la Dumnezeu. Nu reeducarea, ci învierea". Pun pe seama unui avînt lacunar, specific monahilor, aceste erori de logică... Un comentariu pertinent era de așteptat, din partea unei fete bisericești ortodoxe, asupra opiniei personajului Zosima privitoare la sinucidere (p. 285). În loc de aceasta, doar amplul citat din Frații Karamazov este așezat dinaintea cititorului... Concluzia fusese trasă indirect, în această problemă, de alt exeget, citat și el, din fericire, la pagina 117: "Pedeapsă cu moartea
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
rămînînd stilistic cumva în aer, fișele sale putînd capătă cu multă bunăvoință un loc ambiguu, între glosele de lectură și jurnalul de idei. Așadar, meritul cărții de debut a arhimandritului Paulin Lecca Frumosul divin în opera lui Dostoievski rămîne, după opinia mea, doar unul implicit, rezultat din aglomerarea harnica a excerptelor. Las pe seama cititorilor acestor rînduri răspunsul la întrebarea dacă e mult/puțin lucru la acest sfîrșit de mileniu... NOTE 1) Z.samfirt A.srboret, Din Rusia, în "Telegraful" din 20
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
Gîde, al cărui unic român Leș faux monnayeurs n-ar fi fost, probabil, scris fără lecția lui Dostoievski (cf. Mihail Sebastian, Nota la Posedații, în "Revista Fundațiilor Regale" din 1 sept. 1937, pp. 679-683). Ar fi de inserat aici și opinia lui Nathalie Sarraute dintr-un eseu inclus în L^ère du supçon privind pe Dostoievski drept precursor al lui Kafka. 6) Cf. Dinu Pillat, Dostoievski în conștiința literară românească, Ed. Cartea Românească, București, 1976, pp. 88-89. 7) Cf. Mircea Constantinescu
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
limitat la credite și inflație mai mare. Planul fără precedent de salvare a Greciei, prin care liderii din UE speră să stabilizeze economia europeană, va presupune costuri uriașe, suportate, în primul rând, de guvernele din zona euro. Din Libertatea aflăm opinia lui Sar'kozy care spune că admiterea Greciei în zona euro a fost o greșeală impardonabilă. Președintele francez a atras din nou atenția supra faptului că reducerea datoriei Greciei cu 100 de miliarde de euro a fost de neevitat, pentru că
De ce recensământul e puţin "pişcat" () [Corola-journal/Journalistic/24759_a_26084]
-
în structura compoziționala a acestora, nemaiținând cont nici de indicațiile date de compozitor în partitura. În dorința să de a transpune lucrarea în actualitate, renunță la costumele epocii, preferând o vestimentație modernă în care abundă doar două culori albnegru, după opinia sa „ele sugerând o stare, o atmosferă”. Argumentele se pot susține până la un punct, dar monocromatismul într-un spectacol este uneori ineficient. Actul I își pierde total atmosferă pucciniană prin instalarea unei schele uriașe pe scena pe care trebuie să
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
bucurie a unei dorințe de libertate. Este un moment frumos și artistic. Nu am înțeles de ce regizorul o omoară pe Țoșca din picioare, simbolic, fără ca ea să se mai arunce în Tibru, așa cum toate producțiile au respectat cu strictețe. După opinia noastră, spectacolul are inegalități de concepție, unele pentru noi negăsindu-și un răspuns. Dar orice spectacol poate avea neîmpliniri, demonstând însă și elemente reușite. Unele simboluri mi se par demne de relevat. Odată cu actul al II-lea se respectă un
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
dispută și concurență cu altele, necesită și creionarea unor adversari la polul calitativ opus. Respectiv, plini de bube, adevărați leproși. Prin urmare, crearea unei megaimagini negative, îngrămădirea asupra adversarilor a tuturor relelor, ba și înscenarea unor rechizitorii pe baza cărora opinia publică să se dezică dezgustată și revoltată de „acuzați“. Pentru a ne convinge de toate acestea nu e nevoie să ne ducem cu gândul prea mult înapoi, panorama sistemului multipartidic de azi, a luptei formațiunilor pentru accederea la putere cuprinde
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
perfecționare pretutindeni, „progresul“ constând în rafinarea mijloacelor, ascunderea țelurilor sub masca firescului informațional, a subtilității pretinsei comunicări dezinteresate. Hipertrofiile devin maligne; în regimul trecut am trăit această malignitate sub forma unui obroc spiritual, a îngrădirii exprimării gândirii. Astăzi, dreptul la opinie duce la o luptă feroce, astfel încât în focul denigrării reciproce descalificante, partidele își contestă reciproc, de plano și în mod absolut, orice valoare socială, orice capacitate de a guverna, orice drept de a primi investitura corpului electoral. Prin aceasta, clasa
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
se izbea orice minte vie depășind inhibiția ecleziastă, orice tentativă de adaptare a gândirii la real, a adus un rău enorm teoriei marxiste, provocând repulsie. A fost statuată platitudinea ca mulaj al personalității militante, s-a oprit confruntarea deschisă a opiniilor, examinarea la rece a imperativelor vieții. Chiar multe neajunsuri remediabile nu erau recunoscute și de aceea nu se remediau, persistând ideea că recunoașterea ar fi sinonimă cu slăbiciunea și cu înfrângerea. Domnea teama că o eroare explicabilă și ușor de
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
pondere negativă dădea Moscova criticii în regimul instaurat la București, încât din prima clipă a catalogat-o atac la securitatea statului, subminare a noii orânduiri, vârând-o sub incidența celor mai grave sancțiuni penale. La acest gen de „apărare“ de opinia populației s-a renunțat în anii 1965-1975 - cel mai fast deceniu al puterii proletare românești - când partidul și guvernul se deciseseră să iasă total din subordonarea URSS, să construiască nu o societate a dogmelor străine, impuse cu forța, ci lumea
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
este susținută de cei ce au suportat opresiunea direct, în familia și în clasa lor socială, și a căror vehemență apare pe deplin justificată, cea de-a doua are un caracter oarecum folcloric, a circulat și circulă în cercuri de opinie largi cu nuanțe diferite, stârnind uneori hazul și relevând nu atât suferința propriuzisă, cât absurditatea și ridicolul situației. Ciudatul mod de constituire a memoriei colective, ce degenerează adesea în paradox, a determinat sistematizarea deloc științifică a acestei critici postfactum, ca să
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
observația directă și indirectă, statistico matematică, măsurătorilor și testelor, experimentală și grafică. Conținutul demersului operațional Pentru realizarea scopului / obiectivelor cercetării s-a consultat un bogat material bibliografic, s-a valorificat experiența școlii românești de handbal, s-a ținut seama de opiniile unor reputați antrenori care au lucrat sau lucrează cu echipele de fete și mai ales s-au măsurat un număr de 30 de parametrii (disponibilități favorizante și indicatori ai nivelului de pregătire). Eșantionul supus investigațiilor a cuprins 84 sportive, încadrate
EVALUAREA DISPONIBILITĂȚILOR FAVORIZANTE PENTRU PRACTICAREA HANDBALULUI DE PERFORMANȚĂ CU AJUTORUL APLICAȚIEI INFORMATICE „SCALA”. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dumitru Colibaba – Evuleț, Daniela Corina Popescu, Nicolae Dună () [Corola-journal/Journalistic/247_a_511]