2,158 matches
-
doină, ia țărănească, ceramica, astfel că la Tiberiu Utan satul și întoarcerea acasă rămân o aspirație permanentă. "Am trecut pe acasă pe la noi prin sat./ Drumul dinspre vie/ pare neumblat". Radu Cârneci "Noi și soarele", E. S. P. L. A., 1963; "Orgă și iarbă", E. S. P. L. A., 1966; "Umbra femeii", Editura Tineretului, 1968; "Iarba verde, acasă", E. S. P. L. A., 1968.; "Centaur îndrăgostit", E. S. P. L. A.,1968; Grădina în formă de vis", Cartea Românească, 1970; "Cântând dintr-un arbore", editura
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Dacă las să se adune tristețea cu alta,/ Vezi crescând deodată/ cu trunchiul impunător, deznădejdea sinteza și încununarea". Cu timpul, Nina Cassian va cânta tot mai frecvent toamna ca simbol al sfârșitului unei vârste. Toamnele ei, cu sunete, parcă, de orgă, sunt senine și somptuoase "ca decadența unui imperiu". Face portretul lui Bach, dar și al minerului, al unei prietene, creează profiluri spirituale cu linii precise ca ale lui Dűrrer, dar și cu misterul penumbrei lui Rembrandt. De fapt, ceea ce dă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
i se și epuiza stocul de energie. Făceam minuni ca să obțin o reluare și de cele mai multe ori nu merita efortul: nici aceasta nu era de calitate. Și el era genul care face amor pe muzică, dar folosea un CD cu orgă de Bach, ajunsesem să mă simt în pat ca-n biserică... Oricât de nereușite erau episoadele noastre sexuale, ne stătea bine împreună și îmi declarase că sunt iubirea vieții lui. Într-o zi a și venit cu o verighetă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
a perioadei de la începutul secolului al XX-lea pînă dincolo de jumătatea lui. Numărul instrumentelor citate e mai mare, cred, decît la oricare alt poet romîn din acea vreme: acordeon, caterincă, clavir, flașnetă, flaut, fluier, ghitară, goarnă, harfă, „harmonie”, liră, nai, orgă, piano, pianole, piculină, țambale/țimbale, vioară/ scripcă/ violină. Lista poate fi completată cu: buciume, tălăngi, clopote, zurgălăi. în proză sînt amintite: drîmba, trompetele, toba, gramofonul, „fonografele publice”. Se aud arii, canțonete, doine, marșuri, melodii, „operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
atent îndeosebi la muzica gravă, cea care-i întreține stările elegiace. La el, clavirul, violina, vioara, harmoniile, flașnetele, piculinele, trompetele cel mai adesea „plîng”, care „trist”, care „sentimental”, care „cavernos”. Instrumentele sînt uzate, dezacordate: clavirul e „prăfuit”, scripca e „înnegrită”, orga e „stricată”, caterinca e „veche”, „hodorogită”. Odată cu Stanțe burgheze (și după acestea) climatul muzicii evocate de Bacovia se schimbă. A dispărut „muzica de toamnă”, exasperantă. Au dispărut clavirele, caterincile, flașnetele. A rămas vioara, partenerul său în singurătate, instrumentul care îl
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Românească, București, 1985; Poezii, Editura Junimea, Iași, 1987; Deasupra lucrurilor, neantul, Editura Cartea Românească, București, 1990; Mirele orb, Editura Junimea, Iași, 1995; Deasupra lucrurilor neantul / Au dessus des choses, le neant (ediție bilingvă), Editura Axa, Botoșani, 1997; Nouă variațiuni pentru orgă, Editura Polirom, Iași, 1999; Peisaj cu ziduri și uși (ediție bilingvă română engleză), Editura Augusta, 2000; Suflete la second-hand, Editura Vinea, București, 2000; În deșert și pe ape, Editura Prut Internațional, Chișinău, 2000; Umbră de aur, melancolia, Editura Axa, Botoșani
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ediție bilingvă română engleză), Editura Augusta, 2000; Suflete la second-hand, Editura Vinea, București, 2000; În deșert și pe ape, Editura Prut Internațional, Chișinău, 2000; Umbră de aur, melancolia, Editura Axa, Botoșani, 2000; SECOL, Editura Junimea, Iași, 2003; Nouă variațiuni pentru orgă/ Nine Variations for Organ (antologie în limba engleză, ediție bibliofilă), Olanda; Îngerul negru, Editura Kitej-grad, Iași; Ferapont (antologie de poezie), Editura Paralela 45, Pitești, 2005; Centura de castitate, Editura Cartea Românească, București, 2007; Imagini de pe strada Kanta, Editura Tracus Arte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dă la iveală nostalgia discretă a purificării" (Radu G. Țeposu). Poate nicăieri apetența pentru ritual și histrionic, dar și nostalgia reținută a purificării nu sunt mai vizibile ca în poemele de o largă respirație Câmp negru și Nouă variațiuni pentru orgă, cu siguranță două dintre cele mai bune texte poetice scrise de Nichita Danilov, în ciuda, sau poate tocmai datorită interferențelor generice. În miezul scenariului din Câmp negru scenariu articulat parabolic și redat într-un registru plurivalent, în care colocvialul și oracularul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu cenușă/ unde aveam o pereche de zaruri/ și-o pereche de mănuși negre.// Dar aici nu era nevoie de zaruri,/ nici de cărți, nici de cenușă./ Pentru că pretutindeni era numai cenușă" etc. Dincolo, nucleul parabolei din Nouă variațiuni pentru orgă este asigurat de mecanica transferului identitar. Deși poate fi citit și în cheie intertextuală (amintind, vag, de tratările cele mai cunoscute ale temei în fantasticul romantic sau realist Lermontov, Poe, Maupassant, Dostoievski ș.a. dar și de scene sau arhetipuri religioase
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pare a fi cea erotică. Indiferent de forma propriu-zis discursivă a textelor, ele desfășoară un întreg ceremonial curtenitor, din care nu lipsește nici recuzita specifică (roza și crinul, "o pasăre numită vierme" și "corbii puri", vaporii și "leșurile de petale", orga și "danțul funerar", "dangătul fioros" și "dragele/ mume sarcofagele" etc. etc.), nici atmosfera intens erotizată, indelebilă, și nici retorica, excesiv ornamentată în numele unui ideal barochist. Altfel spus, un arsenal complicat de mijloace de cucerire și simultan de protejare a obiectului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
brățară moale/ arzând pun la-ncheietura mâinii tale/ gingașă cum e gâtul de vioară". În buna tradiție a genului erotic inaugurat, magistral, în creștinism de Cântarea cântărilor, principiului animei i se asociază în mai multe rânduri și lira, harfa sau orga, așadar cântecul. Critica a urmărit, de altfel, cu asupra de măsură, reverberațiile mitului lui Orfeu în poezia lui Horia Zilieru, mai puțin a urmărit însă motivația raportării femeii la cuvânt și aproape deloc fundamentul etimologic și simbolic al acestei raportări
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
medierea. În conversația cotidiană, colocutorii au, alternativ, rolul de emițător și de receptor. Situația de comunicare scrisă, oficială presupune un aspect particular în cazul tex telor legislative, care au receptori multipli: - receptorul prim este o persoană juridică - instituțiile, structurile administrative, orga nismele etc., obligate să aplice prevederile formulate în lege/ordin etc.; - receptorul secund este persoana fizică specializată (juriști, avocați, judecători) care interpretează legea în „litera și spiritul“ ei; - receptor terț - persoana fizică nespecializată, care se informează asupra prevederilor legale în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ghiță de ai aduce lui Pintea dovezile vinovăției sămădăului. Ultimele scene sunt de un intens dramatism. Înțelegând că șia distrus iremediabil căsnicia și viața, Ghiță își ucide soția și este, la rândul lui, ucis de Răuț, din porunca lui Lică. Orgo lios până la capăt, acesta nu se „dă prins“ lui Pintea și alege sinuciderea, izbinduse cu capul de un stejar. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale prozei psihologice selectate semnificative pentru analiza relației dintre cele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
devine o creație artistică, fără să fi fost inițiat în vreun fel în ale scrisului și desenatului; ei au un simț deosebit al abilităților artistice. De la o vârstă foarte fragedă, demonstrează talent pentru performanțe muzicale. Exemplu: învață să cânte la orgă, canto, vioară. În același timp, ei au un beneficiu emoțional din asta. K. Frici. Cea mai puternică frică este frica de animale, mai ales câini și pisici și rudele lor sălbatice (tigrii, lei, lupi, urși). Frica de a fi singur
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
și-o pereche de mănuși negre.” Tot în volumul Câmp negru se află unul dintre cele mai frumoase poeme în proză din întreaga operă a lui D. și poate din câte s-au scris în anii ’80: Nouă variațiuni pentru orgă. Poemul (un fel de poem al repetițiilor în cerc) este o alegorie despre neagra mântuire a poetului-călugăr închis în chilia - mormânt și fântână - a poemului, scris într-un limbaj de o simplitate și profunzime simbolice amintind de o veche limbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
București, 1991; Apocalipsa de carton, Iași, 1993; Urechea de cârpă, Iași, 1993; Mirele orb, Iași, 1995; Nevasta lui Hans, Iași, 1996; Deasupra lucrurilor, neantul - Au dessus des choses, le néant, ed. bilingvă, tr. Emanoil Marcu, Botoșani, 1997; Nouă variațiuni pentru orgă, pref. Mircea Mihăieș, Iași, 1999; Umbră de aur, melancolia, postfață Mircea A. Diaconu, Botoșani, 2000; Suflete la second hand, București, 2000; Secol, Iași, 2002. Ediții: Ovidiu Nimigean, Week-end..., Iași, 1993. Repere bibliografice: Ciobanu, Opera, 217-220; Dobrescu, Foiletoane, III, 54-59; Felea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
va absolvi cursurile superioare, secția pian al Conservatorului de Muzică și Declamațiune; Constanța (n. 1887) va absolvi cursurile superioare, secția vioară ale aceleiași instituții bucureștene. Înclinația pentru muzică era o particularitate a familiei. Tânărul Paulescu va cânta la pian și orgă, iar cu vocea lui deosebit de frumoasă și caldă va interpreta, acompaniat de surorile sale sau de membrii familiei Lancereaux la castelul acesteia din Nogent l’Artaud, arii din operele lui Gounod, Verdi, Massenet, Berlioz, Puccini, încântându-i pe cei prezenți
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
inadecvată a realului (care este continuă devenire), pentru că pierde din vedere tocmai unitatea ei, la fel cum fascicolul alb de lumină se divizează într-o puzderie de culori (de lunginimi de unda diferite) la trecerea printr-o prisma: "Înalt în orgă prismei cântăresc / Un Săturat de semn, poros infoliu. / Că fruntea vinului cotoarele roșesc, / Dar soarele pe muchii curs -de doliu [s.n.]". 24 Cf. Giles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 63. 25 Atributul "vegetale" este, credem noi, un franțuzism, si desemnând
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Și unde o ducem? / O ducem la biserică. / Și unde o așezăm? / Pe altar, gospodare! / Poarta s-a deschis singură, / Atât de bucuroasă a fost, / Lumânările singure s-au aprins, / Atât de bucuroase au fost, / Clopotele singure au bătut... / Și orga a cântat singură... / Și cine va bea din ea? / Însuși Isus cu sfinții, / Preasfânta Fecioară / cu mironosițele! / Aleluia!..."326 În literatura populară, pasărea este prezentă ca metamorfoză a sufletului aflat în ipostaza sa ritualică: "M-aș duci, m-aș duci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ăreia trebuiesc dar concentrate toate forțele bănești și intelectuale” - se spune în ultimul număr al Palodei. * Într‐un articol program din Paloda Literară poetul D. Nanu, profesor la Liceul Codreanu, observă că: „ Bârladul seamănă cu vechile burguri germane care au orgo liu de a trăi din propria lor viață intelectuală.” El definea prin artă atmosfera care a dus la apariția revistei „Făt‐ Frumos”, care a făcut epocă în viața literară a țării, Nicolae Iorga asemuind‐o cu Semănătorul și Luceafărul de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
frate, Monopoly, grup de discuții, clubul ecologiștilor. Voi verifica daca mi-am îmbunătățit relațiile prin comunicare, prin inițierea/participarea unor discuții pe diverse teme alături de colegii mei în cadrul orelor de curs/clubul ecologiștilor. Recompensa mea va fi: să cânt la orgă de două ori pe zi, în pauze, sau să fiu șeful clasei atunci când îmi va da acceptul doamna învățătoare. IX. Evaluarea programului de intervenție Săptămânal au avut loc ședințe de consiliere cu elevul D.M., iar lunar a participat și mama
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
care nu își poate găsi modelul decât prin apelul la „prototipul irealizabil” al femeii ideale. Ar fi de reținut motoul atribuit unui Anonim: „Nu citiți cărți de dragoste. Iubiți-vă! Cea mai frumoasă carte despre iubire e iubirea însăși”. Romanul Orga de argint (1994) - cel mai reprezentativ pentru tipul de proză abordat de P. - reiterează lirico-poematic, tot prin apelul la recuzita romantică, povestea de dragoste primordială. În ipostaza de istoric literar, P. se dedică, practic exclusiv, unui singur scriitor: Ion Creangă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
i-a consacrat. SCRIERI: Ușile nopții, Iași, 1981; Ion Creangă. „Nu știu alții cum sunt ...” (în colaborare), Iași, 1983; Bojdeuca „Ion Creangă”, Iași, 1984; Sufletul nostru dintâi, Iași, 1984; Vămile iubirii, Iași, 1988; Muzeul Literaturii Române (în colaborare), Iași, 1989; Orga de argint, Iași, 1994; Povestea vieții lui Ion Creangă, Iași, 1996; Ion Creangă și lumea în care a trăit, Iași, 1999; Ion Creangă. Măștile inocenței, pref. Zoe Dumitrescu- Bușulenga, postfață Liviu Leonte, Iași, 2000; Eminescu și Creangă la Junimea, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
markerul și le pusese Într-un plic din hârtie groasă, ca să le trimită a doua zi cu un avion Air France. La căderea serii, pe când cina pe terasa pustie a hotelului, lângă piscina goală, În ritmul orchestrei (o chitară, o orgă electronică și o cântăreață neagră cu care În noaptea aceea Împărțise patul, după ce Îi plătise anticipat tariful), Faulques auzise urletele prizonierilor trași de crocodili În apele râului și lăsase carnea pe jumătate crudă În farfurie, fără ca măcar s-o fi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Mascagni: Cavaleria Rusticană. → Relaxare L. van Beethoven: Simfonia pastorală; F. Schubert: Serenada; F. Liszt: Vis de dragoste; V. Papatanasiu: Apocalipsul animalelor; P.I. Ceaikovski: Lacul lebedelor: J.S. Bach: Fantezie în sol minor; J. Strauss: Voci de primăvară; C. Saint-Saens: Simfonia pentru orgă nr. 3 în do minor; Pentru relaxare se recomandă, de asemenea, audiția unei casete muzicale care să cuprindă minunata muzică a naturii, de la cântecul privighetorii la cel al greierului, de la murmurul izvoarelor la zgomotul mării, la foșnetul ierbii sau adierea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]