3,729 matches
-
fier, dezertori". După război, cu ocazia procesului scriitorului Wass Albert, crimele săvârșite pe 20 septembrie în satul Mureșenii de câmpie (Oboztelke) din județul Cluj au avut un răsunet foarte mare în epocă. Măcelul a fost săvârșit (și aici) tot de ostașii Regimentului de Dorobanți sub conducerea locotenentului Csordás Endre; au fost uciși 11 oameni - un preot greco-catolic, familia acestuia (precum și servitoarea lor maghiară). Deși justiția română, după război, a constatat culpa lui Wass Albert și a tatălui său, Wass Endre, din cauza
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
pe cei care fuseseră prezenți la ședința comună a comisiei din 28 noiembrie 1941. Mureșenii de câmpie (Oboztelke), ofițerul de legătură ungar, căpitanul Dunst László, a recunoscut folosirea armamentului. A încercat să motiveze fapta prevalându-se de focurile trase asupra ostașilor unguri. Dunst pretindea o nouă anchetă, întrucât conform punctului său de vedere comandamentul Regimentului 2 Dorobanți anchetase crimele săvârșite în Ip (Ipp) și împrejurimi și a considerat justificată folosirea armamentului. Pe lângă acțiunile de reprimare și masacrele în masă săvârșite de
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
românească (greco-catolică sau ortodoxă) ridicată din banii comunei și cu participarea obligatorie a localnicilor (asupra acestui subiect voi reveni). În unele cazuri s-a recurs și la judecarea poporului, cu știrea autorităților ungare sau chiar cu sprijinul lor direct. Comandantul ostașilor unguri instalați în satul Belin (Bölön) din Trei Scaune, înainte de intrarea în vigoare (în14 septembrie) a funcționării administrației armate, i-a anunțat pe localnici că, în noaptea premergătoare, își pot regla conturile cu cei de naționalitate română, căci armata ungară
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
a marelui stat-major, emisă în preajma intrării în Transilvania, care interzicea îndepărtarea abuzivă a semnelor de demarcație de la frontieră. Despre comportamentul față de naționalități, textul consemnează că doar față de germani și maghiari "trebuie arătată cea mai mare dragoste și politețe", iar comportamentul ostașilor armatei ungare față de români și față de alții trebuia "să fie echilibrat și corect, caracterizat printr-un umanism demn de un militar ungur". Pentru români era interzisă folosirea termenului de "oláh" (valah). În interesul evitării conflictelor, contactul cu populația românească trebuia
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
nyilașist autentic. De limba lui spurcată și de comportamentul său infatuat la adresa "ardelenilor dezordonați și rozalii" se săturase și guvernul - de pildă, el batjocorise un ministru de Interne cinstit, cu bun simț, un autentic patriot, pe Keresztes Fischer Ferenc, în fața ostașilor, care se "stricau de râs". L-a strigat: "Băiete Fischer!". Împotriva lui s-a inițiat o anchetă, bineînțeles povestea a fost escamotată..."23. Nici Hlatkay Endre, reprezentant al guvernului în patru județe și două orașe cu drept legislativ, nu și-
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
ce s'a ținut nu s'a gândit nimeni la așa ceva.(.. .)"16 Critica principală adusă competiției era, așadar, aceea că "nimeni nu s'a adâncit în psihologia subiectului și în tradiția formelor plastice naționale spre a reda un mausoleu al ostașului român, cum a dat Apolodor din Damasc un Tropaeum al gloriei romane"11 Edificiile și monumentele României ar fi trebuit așadar să fie romane în esența lor, întocmai cum romani sunt în esență românii în numele cărora se fac ele18. Este
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
nu se schimbase. Fostul său Învățător, acum ziarist, Îi prezintă o stare ciudată: , vechi cunoștințe ale lui Ion Răutu, probînd continuarea vechilor practici ale parveniților moldoveni din Basarabia. În alte cercuri ale intelectualilor moldoveni, pe care Ion Răutu Îi numește ostași pentru cultura națională, identifică și bune intenții, pe care Înțelege să le valorifice, de aceea se adresează acestora solicitîndu-le să și asume sarcina de a trezi cugetul național al țărănimiii noastre, explicînd că lupta Împotriva țarismului e o datorie nu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
nu sîntem Înfrînți. Ne-am cheltuit, dar nu ne-am istovit. Puterea n-a secat Încă și credința rămîne În picioare [...] speranța fîlfîie proaspătă și Întinerită peste steagurile ciuruite de gloanțe. Urmărind În primul rînd formarea unui moral sănătos al ostașilor, care să-i conducă spre victorie, Goga nu va uita nici o clipă că idealul său suprem era unirea tuturor românilor, care se Întrezărea după victorie: GÎndiți-vă, soldați români, că o nouă așezare a neamului va răsări din lupta voastră. Înțelegeți
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Comandamentul Militar Teritorial Bacău. S-a urmărit viabilitatea planurilor întocmite din timp de pace, un accent deosebit acordându-se cunoașterii atribuțiilor specifice noilor componente din organica comandamentelor militare județene, conform statului de organizare. 1991, 25 octombrie cu prilejul deshumării osemintelor ostașului necunoscut și transportul acestora de la „Monumentul Eroilor Neamului” din Mărășești la „Monumentul Ostașului Necunoscut” din capitală, o delegație militară din Comandamentul Militar Județean Iași a fost prezentă la festivitate, ducând, ca omagiu pentru jertfa supremă a fiilor acestui pământ în
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
pace, un accent deosebit acordându-se cunoașterii atribuțiilor specifice noilor componente din organica comandamentelor militare județene, conform statului de organizare. 1991, 25 octombrie cu prilejul deshumării osemintelor ostașului necunoscut și transportul acestora de la „Monumentul Eroilor Neamului” din Mărășești la „Monumentul Ostașului Necunoscut” din capitală, o delegație militară din Comandamentul Militar Județean Iași a fost prezentă la festivitate, ducând, ca omagiu pentru jertfa supremă a fiilor acestui pământ în lupta pentru ființa națională, o mostră de țărână din pământul moldav. Delegația a
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
pentru păstrarea ființei naționale, dar mai ales prin efortul și sacrificiile făcute în această perioadă pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în calitate de stat membru al organizațiilor euro atlantice. Asemenea întregii societăți, nutresc cele mai alese sentimente de recunoștință față de jertfa dată de ostașii români pentru apărarea gliei străbune, sau căzuți în teatrele de operații la care Armata României participă. Dintre toate structurile militare din garnizoana Iași, Consiliul Județean Iași are cele mai strânse legături cu Centrul Militar Zonal Iași, nu atât prin relația
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
ofrandele credincioșilor. Din anul 1850, guvernul Rusiei i-a oferit o subscripție anuală de cinci sute de ruble de argint pentru întreț inerea unui cimitir din jurul bisericii, unde au fost 154 înmormântați doi generali ruși, câțiva ofițeri și mai mulți ostași, care au murit în lupte, departe de țara lor, în perioadele: 1806 1812, 1828-1833 și 1877-1878 și, cărora, în anul 1900, arhimandritul Daniel Obreja, slujitorul bisericii, le-a ridicat și un monument, cu banii obținuți de la familiile acestora. În anul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
sare grosieră într-un pahar mare de apă, se lasă 24 de ore, se filtrează și se aplică de 3-4 ori pe zi. Ei, cum vi se par aceste străvechi remedii de pe meleagurile lui Molière și ale generalului Berthelot căruia ostașii români îi spuneau „dom’general Burtălău”? Parcă nu chiar foarte diferite de cele de pe meleagurile noastre, nu? S-ar putea crede că băbuțele noastre, specializate-n tămăduiri, au făcut schimburi de experiență sub semnul francofoniei. 2 Tenul luminos și proaspăt
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
sare grosieră într-un pahar mare de apă, se lasă 24 de ore, se filtrează și se aplică de 3-4 ori pe zi. Ei, cum vi se par aceste străvechi remedii de pe meleagurile lui Molière și ale generalului Berthelot căruia ostașii români îi spuneau „dom’general Burtălău”? Parcă nu chiar foarte diferite de cele de pe meleagurile noastre, nu? S-ar putea crede că băbuțele noastre, specializate-n tămăduiri, au făcut schimburi de experiență sub semnul francofoniei. Tenul luminos și proaspăt... ..este
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
spunea: La 18 mai 1917 comandamentul Corpului Voluntarilor Români începe pregătirile pentru expedierea în Moldova a primului eșalon de voluntari ardeleni și bucovineni. Pe 24 mai 1917 Corpul Voluntarilor Români este instalat la Kiev, iar a doua zi începe echiparea ostașilor și a ofițerilor, în condiții foarte grele, din cauza lipsei sprijinului autorităților ruse și a lipsei materialelor și a banilor. Astfel, deși voluntarii urmau să fie echipați întocmai ca și ostașii români, cu uniforme românești, lipsurile de tot felul au făcut
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
este instalat la Kiev, iar a doua zi începe echiparea ostașilor și a ofițerilor, în condiții foarte grele, din cauza lipsei sprijinului autorităților ruse și a lipsei materialelor și a banilor. Astfel, deși voluntarii urmau să fie echipați întocmai ca și ostașii români, cu uniforme românești, lipsurile de tot felul au făcut acești voluntari să fie echipați într-o uniformă cu totul neobișnuită pentru combatanții armatei române. Astfel, culoarea uniformei era verde (în loc de gri-bleu), vestoanele erau modele franceze, chipiele ofițerilor model belgian
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
și pădurea La Răzoare. Locurile de campare și de instrucție au rămas neatinse. încă de la început Marele Cartier General a planificat ca unitățile Corpului Voluntarilor Ardeleni, pe măsură ce soseau în țară să fie dirijate către Hârlău pentru constituirea pe regimente. Spre deosebire de ostașii Diviziei 13 Infanterie care au locuit iarna 1916-1917 în bordeie făcute în pământ, au murit peste 600 de tineri recruți de febră tifoidă și febră recurentă, voluntarii au avut la dispoziție 22 locuințele locuitorilor din Scobinți, Hârlău și Deleni și
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
țară, aveau asupra lor un ziar apărut în luna octombrie la Chișinău cu numele “Ardealul”, ziar patriotic, scris de un grup de sibieni refugiați la Chișinău. Până la finalul anului 1917 au sosit în Moldova peste 8.000 voluntari ca și ostași, peste 200 ofițeri și alți 240 aspiranți, un număr mai mic rămânând la Kiev pentru a continua activitatea de recrutare și trimitere în țară a voluntari proveniți din prizonierii de razboi. în luna noiembrie școlile și-au reluat cursurile. De
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
general în rezervă al Corpului I Armată. A fost primul comandant al Liceului militar “Dimitrie Cantemir” între 1912 - 1917 când liceul s-a refugiat la Dorohoi. La acea dată era căpitan de cavalerie. A scris lucrările: “Huzarul Negru”, “Carte ostășească, ostașilor români „ apărută în editura Institutului de Arte grafice C. Steflea București 1915, „Deprinderi tactice pentru ofițerii de toate armele” (1910) și „Manevra de aripă” (1912), Din amintirile unui luptător, Editura Cartea Românescă, 1926 București, în ultima sunt memorii cu operațiunile
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
general al armatei. A decedat în 1943. In localitatea Cilieni, județul Olt, este o stradă ce poartă numele generalului: General Marcel Olteanu. Iată cum este cunoscută relatarea generalului Marcel Olteanu, în august 1919, guvernator al Budapestei, a faptelor privitoare la ostașul care a pus opinca pe parlamentul de la Budapesta: Și-au intrat trupele noastre în Budapesta la începutul lunii august 1919. Palatul Parlamentului 38 maghiar a fost pus sub paza unui pluton de vânători. Șeful gărzii de la intrarea principală era sergentul
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
SLUJITORI AI ȘCOLII DIN 1877 - 1878 ȘI 1916 - 1918 - LECȚII VII DE PATROTISM ANGAJAT ÎNTRU DEVENIREA NAȚIONALĂ Inst. Florin FÎnaru, Școala nr. 43 „Dimitrie Sturdza“, Iași Fără Îndoială, proclamarea independenței de stat a României datorată jertfei miilor de ostași români pe câmpul de luptă a reprezentat unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre. Este de notorietate faptul că de-a lungul veacurilor istoria poporului român a cunoscut necontenite lupte pentru libertate, pentru dreptate socială, pentru neatârnare
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Independența de stat a României n-a rezultat din bunăvoința vreunei puteri a vremii, a vreunui stat, cauzată de anumite decizii mai mult sau mai puțin interesate. Ea a fost urmarea jertfei de sânge a ostașilor pe câmpurile de bătălie, a eforturilor Întregului nostru popor, nu doar ale unei singure generații, ci a luptei de veacuri a locuitorilor spațiului carpato - danubiano -pontic. De aceea expresia « cucerire a independenței de stat » este cea mai potrivită pentru a
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
stătătoare...suntem o națiune liberă și independentă.” Colaborând cu armata rusă și voluntarii bulgari, românii au participat și la alte bătălii: Rahova, Smârdan, Vidin, dovedind lumii Întregi voința și dorința lor fierbinte de a trăi Într-o țară independentă. Jertfa ostașilor români nu a fost zadarnică. La Încheierea păcii, atât Imperiul Otoman cât și marile puteri ale Europei, au fost nevoite să recunoască independența de stat a României și alipirea Dobrogei, vechi teritoriu românesc răpit de turci. În schimb, românii erau
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
germanilor prin victoriile răsunătoare de la Mărășești, Mărăști și Oituz. După aceste victorii, generalii Eremia Grigorescu și Alexandru Averescu au fost considerați salvatorii neamului românesc. Ei au luptat sub legendara deviză: „Pe aici nu se trece”. La ordinele de zi către ostași, generalul Eremia Grigorescu se adresa astfel bravilor luptători: „Țara vă mulțumește și vă admiră, dimpreună cu aliații noștri pe care i-ați uimit cu vitejia voastră, cu dorul și hotărârea nestrămutată de a muri mai bine decât să lăsați dușmanul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
hotărârea nestrămutată de a muri mai bine decât să lăsați dușmanul să treacă pe pământul ce ne-a mai rămas...Dimpreună cu voi depun pe mormântul eroilor ce au căzut În acestă năpraznică luptă florile recunoștinței unui popor...Să trăiți, ostași ai mei viteji, mândria și scutul fără seamăn al patriei.” Momentul 23 August 1944 a fost prezentat și comentat pe larg. După prezentarea unui fragment din „Proclamația către țară” a regelui Mihai I prin care anunța arestarea mareșalului Antonescu și
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]