6,411 matches
-
și când Alexandru a oprit mașina în fața casei lui, m-a cuprins o emoție de nedescris, o teamă, o nu știu ce să spun, că mi-a venit să plâng, fiindcă acea casă era casa în care m-am născut, casa mea părintească, i s-au umezit ochii Teofanei. — Cum așa? Părinții tăi au vîndut casa părinților lui Alexandru? Cei din șatră au avut casă și-au vîndut-o? — Acolo locuiește tatăl meu. — Stai puțin că nu mai înțeleg nimic. Ismail Ciurdaru, tatăl tău
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mine și m-a invitat la casa părinților lui. — De aceea îmi spunea tată-meu că a văzut un băiat venind la voi cu o mașină. — Ducându-mă la părinții lui, n-am bănuit că voi ajunge la casa mea părintească, la tatăl meu pe care nu-l văzusem de mai bine de douăzeci de ani, la Florica, mama mea vitregă, realizând că Alexandru este fratele meu vitreg. Această realitate eu am primit-o mai ușor, fiind mai dură, călită de
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cu o supărare eternă. În fața restaurantului se despărțiră. Iuga rămase cu Titu. Chiar atunci apăru în ușă și Rogojinaru, cu o țigară de foi între dinți, cu o umbrelă străveche la subțioară. ― Cucoane! zise dânsul către Grigore, cu glas dulce, părintesc. Dumneata ești tânăr și te aprinzi iute, pe când eu sunt bătrân și nu mă supăr cu una, cu două. Nu știu când ne-om mai întîlni, dar să dea Dumnezeu să nu zici niciodată: "A avut dreptate afurisitul de Rogojinaru
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
răspuns că da, așa este... Până peste vreo trei luni, când s-a întors Grigore din Germania, bătrânul Iuga s-a gândit deseori la Nadina, viitoarea stăpână a moșiei Babaroaga. Cât l-a mâhnit pe el fărâmițarea și înstrăinarea pământurilor părintești și cum le-ar mai fi luat dânsul dacă Teofil n-ar fi pretins bani gheață! Cu limbă de moarte se gândea să dea în grijă lui Grigore să reîntregească domeniul lui Iuga, dacă Dumnezeu nu-l va învrednici pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de-al lui, sau va pune pe cuscrul său, deputatul Gogu Ionescu, să-i măture pe amândoi. Biata nevastă-sa nici nu bănuiește ce primejdie îi paște, și nici ceilalți ai casei. Se zbuciumă singur și așteaptă. Stă în casa părintească împreună cu un frate, scăpat anul trecut din armată, și cu bătrânii. Din pământul ce I-au avut, jumătate l-au dat zestre unei surori, cea mai mare dintre ei, măritată cu un țăran. El însuși a luat o fată săracă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cârpi fiecăruia câte două perechi de palme zdravene, iar pe urmă le zise supărat: ― Acu să-mi spuneți cine a furat porumbul arendașului? ― Spuneți, măi băieți, spuneți degrabă, să nu vă mai zdrobească oasele de pomană, adăugă primarul cu glas părintesc și plângător. Trebuie să-mi găsiți pe hoți din fundul pământului, altminteri e foc mare, că voi trebuie să-i știți de n-oți fi cumva chiar voi... Iacob Mitruțoiu, cel mai bătrân și gârbovit puțin, cu urmele degetelor plutonierului
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai mărișor era în clasa a cincea de liceu la Pitești. Trăiau cu toții aici, în casa preotului, până ce se va milostivi Dumnezeu să înmoaie inima boierului Miron și să aducă pe Anton în locul bătrânului Nicodim, că Filip are gospodăria lui părintească și s-a așezat la socrul său numai ca să nu-l lase singur la bătrânețe. ― Ai văzut? zise Dragoș în uliță, când ieșiră petrecuți până la poartă de toată familia preotului. Pretutindeni mâna lui Iuga. În mâna lui e viața noastră
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de urmărire, mai cu seamă când ajungeau la casele lor. Chiar și Nicolae Dragoș, dîndu-și seama că nu mai e chip să răzbească până la Petre și că ar fi de prisos să mai încerce vreo împotrivire, când își văzu casa părintească se gândi să se oprească. Valul îl ducea înainte. Numai după ce trecu izbuti să se smulgă din strâmtoarea fugarilor și să iasă la marginea uliței. În șanț zări pe Gherghina lui Chirilă plină de sânge și scofâlcită. Se vedea că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
taciturn din fire, se făcu toarte ascultat povestind în ce fel s-au reprimat în alte țări asemenea răzmerițe și scoțând în evidență că cele câteva bețe aplicate aici pe spinarea barbarilor noștri pot fi privite ca niște inofensive mângâieri părintești. Pe Titu Herdelea discuția îl înflăcăra. El simțea că domnii aceștia n-au dreptate, dar nu-și putea concretiza obiecțiile într-o replică convingătoare. ― Pe mine numai nedreptatea mă revoltă! strigă el de câteva ori, ca și când prin aceasta ar fi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dragi mie. Am ajuns în satul natal, cu o mașină închiriată, după 30 de ani. În cei trei ani trecuți de la tragedie încărunțisem. Părul meu negru ca pana corbului îl am, după cum vedeți, de culoarea cenușii. Am ajuns la casa părintească și în curte m-a întâmpinat o femeie cu trei copii mici în jurul ei. M-a întrebat cine sunt și i-am spus. Femeia și-a dus mâna la gură ca să nu țipe. I-am făcut semn să se liniștească
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Se consola că, totuși, a trăit ceva ani și buni și poate mai puțini buni, așa cum îi este dat fiecăruia în viață. Deci, știind că sfârșitul îi bate la ușă, s-a hotărât să-și revadă satul natal și casa părintească unde văzuse lumina zilei, unde a copilărit și a fost flăcău până la plecarea în armată. Și-a spus dorința soției, copiilor și nepoților. Toți au fost de acord să-i îndeplinească această ultimă dorință. Fecioru-său Doru l-a dus cu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cu floarea-soarelui ce se unduiau în lumina blândă a soarelui și în adierea vântului. Acest drum îi era foarte cunoscut încă din copilărie, din adolescență și din nenumăratele întoarceri în sat, când venea să-și viziteze mama și neamurile. Casa părintească, după moartea mamei sale, a fost vândută unei familii tinere. Casa fusese zidită înainte de 1900 de către bunicul dinspre tată, ridicată din nuiele cu vălătuci și acoperită cu stuf. Marile cutremure din 1940 și 1977 au lăsat-o tot în picioare
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
nimic din înfățișarea ei. Aceleași geamuri și uși vopsite în albastru, acoperișul cu stuf schimbat din când în când, căci astfel de case acoperite cu stuf pe timpul verii țin camerele răcoroase și iarna sunt mai călduroase. Ajunși la fosta casă părintească, gospodarul l-a primit cu aceeași bucurie în suflet, de parcă iar fi tată sau frate. Știa că musafirul vine întotdeauna cu sacul plin de povești. I-a poftit pe toți să ia loc sub umbrarul de sub părul văratec din fața casei
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
vadă. Și Todiriță a fost găsit acasă și când a auzit cine îl cheamă, a scos un chiot de bucurie ca atunci când era flăcău. El, după ce s-a pensionat la Combinatul siderurgic Galați, s-a întors în sat, la casa părintească în care nu mai locuia nimeni, dar pe care a reparat-o, făcând-o ca nouă. Gelu, după armată, s-a căsătorit cu Vasilica, o fată din Podu T. unde a rămas și-a întemeiat gospodărie trainică. Când au venit
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
să ațipească un pic. Dar boala care-l măcina nu l-a lăsat să adoarmă. Cumplita boală nu i-a mai dat cele două luni promise de doctori și la vreo două săptămâni după ce-și vizitase satul copilăriei, casa părintească, locurile unde-și dorm somnul de veci cei dragi, a plecat și el să se întâlnească în ceruri cu ei. Înainte de a-și da ultima suflare, a mai glumit cu cei dragi lui, cu soția și cu fiică-sa ca
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de 18 ani, să-și decidă singură așa pretinsa viață privată (activitatea sexuală). Adică să nu dea socoteală la nimeni (părinților), dacă face sex (se împerechează) și cu cine-l face. Eroarea este și mai gravă, atunci când fata părăsește casa părintească. Fată, unde pleci, la 18 ani, din casa părintească și cu cine te însoțești ? De ce pleci ? Pentru că te obligă părinții să înveți și să devii și tu ceva, să ai o profesie, să ai, cu această profesie acces într-un
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
viață privată (activitatea sexuală). Adică să nu dea socoteală la nimeni (părinților), dacă face sex (se împerechează) și cu cine-l face. Eroarea este și mai gravă, atunci când fata părăsește casa părintească. Fată, unde pleci, la 18 ani, din casa părintească și cu cine te însoțești ? De ce pleci ? Pentru că te obligă părinții să înveți și să devii și tu ceva, să ai o profesie, să ai, cu această profesie acces într-un colectiv de muncă, altul decât familia ? Fată, trebuie să
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
ar trebui considerată majoră, după terminarea studiilor, după calificarea într-o profesie, după obținerea unui serviciu și după maturizarea psihică și fiziologică. Abia atunci ar trebui să aibă dreptul să-și decidă singură așa pretinsa „viață personală”, să părăsească casa părintească și să se căsătorească. Acesta este momentul în care ar putea fi responsabilă să devină părinte al propriilor copii, rezultați din practicarea actului sexual, al împerecherii. Ar trebui modificate prevederile din Constituție, referitoare la majorat și la practicarea sexului și
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
cu curaj tiranului sirian Antioh al IV-lea: Dacă pentru mustrarea și educarea noastră Domnul s-a mâniat pentru scurt timp pe noi, se va reconcilia cu slujitorii săi. [...] Eu, asemenea fraților mei, îmi dau trupul și sufletul pentru legile părintești, invocându-l pe Dumnezeu să se îndure grabnic de neamul [nostru], iar pe tine, prin încercări și bice, să te facă să recunoști că el este singurul Dumnezeu. La mine și la frații mei să se oprească mânia celui atotputernic
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
mână, fericit. Nu credea că un singur trandafir putea îmbălsăma o cameră întreagă. Șovăi mult timp. Apoi îl așeză lângă el, pe marginea fotoliului, și-și opri privirile asupra primei fotografii. Era palidă, decolorată, aburită, dar recunoscu fără greutate casa părintească din Piatra Neamț. V Începuse să ningă câteva ceasuri înainte, apoi, după Bacău, se dezlănțuise viforul; dar când trenul intră în gară ninsoarea încetase, și pe cerul spălat răsăreau, sticloase, cele dintâi stele. Recunoscu piața, imaculată sub zăpada proaspătă, deși de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu atât mai fidelă cu cât îl interesează ceva, cineva... Pentru acest motiv ar putea fi iertat că îl interesează în cel mai înalt grad ceea ce se petrece în această casă, pe care o consideră la fel de apropiată ca și casa părintească. — ...acestea au fost amintirile mele intime... suveniruri intime, surâde tânărul, reînviind ca o pasăre Phoenix din propria sa umilință. Trecând superficial de repede peste măruntul incident - găsește Profesorul, care însă își înăbușă cu generozitate o umbră de nemulțumire. De ce nemulțumire
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și așteaptă, în loc să o trimită pe Nela să-l cheme pe stăpânul casei. Cu o mică satisfacție - de ce ? -, Titi Ialomițeanu observă călcarea conveniențelor. Ceva neobișnuit trebuie să se fi petrecut, astfel încât, derutată, tânăra doamnă a revenit la obiceiurile modestei case părintești din Buzău, așa cum ardelenii, de pildă, chiar după mulți ani de stat în Regat și după ce și-au conformat pronunția unei limbi literare, în clipele de emoție revin la dialectul lor, ca și când niciodată n-ar fi vorbit altfel. Dar, nedorind
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
stofa zdrențuită a drapelelor unor regimente descompletate și desființate pentru a primi descărcare și cu un plic pentru care a trebuit să aștepte răspunsul câteva ore ; răgaz ce l-a petrecut făcând vizite la cei mai apropiați amici (casa lui părintească fiind la Craiova). Am fost martor al tușantei întâlniri a celor doi copii, apoi junele ce a isprăvit studii de drept și economie în Anglia ne-a făcut să avem în fața ochilor noaptea de coșmar de acum o săptămână când
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
stabilirea unei măsuri de protecție specială a copilului; alte atribuții prevăzute de lege. Instanță judecătorească asigura respectarea drepturilor copilului prin instituirea tutelei și a măsurilor de protecție specială pentru: copilul ai cărui părinți sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din exercițiul drepturilor părintești sau cărora li s-a aplicat pedeapsă interzicerii drepturilor părintești, puși sub interdicție, declarați judecătorește morți sau dispăruți, când nu a putut fi instituită tutela copilul care, în vederea protejării intereselor sale , nu poate fi lăsat în grija părinților din motive
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
prevăzute de lege. Instanță judecătorească asigura respectarea drepturilor copilului prin instituirea tutelei și a măsurilor de protecție specială pentru: copilul ai cărui părinți sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din exercițiul drepturilor părintești sau cărora li s-a aplicat pedeapsă interzicerii drepturilor părintești, puși sub interdicție, declarați judecătorește morți sau dispăruți, când nu a putut fi instituită tutela copilul care, în vederea protejării intereselor sale , nu poate fi lăsat în grija părinților din motive neimputabile acestora copilul abuzat sau neglijat copilul găsit sau copilul
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]