3,219 matches
-
în derularea vieții cotidiene. Acestea sunt apoi suplimentate cu "Alte sentințe morale, culese din pildele lui Solomon", al căror conținut biblic este explicit. Sunt prezentate ulterior o serie de "Fabule și istorioare" cum ar fi de exemplu "Arabul în pustie", "Păunul și cocoșul", "Trandafirul și fluturele" etc. Printre acestea este strecurată și o secțiune intitulată "Amoarea de patrie" (p. 54), în care se promovează idealul sacru al sacrificiului suprem pentru patrie. Povestioarele sunt continuate cu "Fabule în versuri", cartea încheindu-se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
XI-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1997. Burlec, Liviu. Istoria romanilor. Manual pentru clasa a IV-a. București: All Educațional. 1998. Ochescu, Maria și Oane, Sorin. Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a. București: Teora. 1998. Vulpe, Alexandru, Păun, Radu G., Băjenaru, Radu și Grosu, Ioan. Istoria Românilor VIII [pe pagina de gardă figurează titlul mai convențional Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a]. București: Sigma. 1999. Dumitrescu, Nicoleta, Manea, Mihai și Niță, Cristian. Istoria românilor. Manual pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Andrassy? Un lucru e esclus din capul locului, acela că faimosul nostru om de stat ar fi fost împins la o asemenea ostentațiune, peste voia lui desigur, de motivul vanității și că vanitatea și-a dezvoltat în juru-i coada de păun, de-a pierdut perspectiva. Nimic din toate astea! Mulțumită Domnului, contele Andrassy nu mai are nevoie de-a fi deșert și, daca - ceea ce e neimaginabil - el ar fi totuși accesibil unei asemenea înclinări, și-ar fi adus desigur aminte de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar putea fi o formulă sintetică a acestei căutări permanente. Mișcarea de deschidere, numită fie prin verbul generic, fie prin echivalențe, devine obsedantă: „La câțiva pași liniștea s-a deschis coridor”, „orașul s-a deschis ca un porte-cigarettes”, „ca un păun anotimpul în piept s-a desfăcut”, „pasul ca un cuvânt, geam deschis / Câmpul între coaste plug sau pian”, „Noaptea despletire albă...”, „În ținutul amar, ochean glasul tău”, „sufletul peste cupole despletit”, „sânul se deschide porte-feuilles”, „se desfac stele”, „arterele mi
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
peisajele schimbătoare se adaugă întru sporirea sugestiei fundamentale: „În ochii noștri apele cresc și se întunecă”, „Iată un șarpe se târăște peste pleoapele noastre”, „Dar iată aici în poemul acesta eu vă sărut gleznele sângerate”, „ploaia își desface cozile de păun în privire”, „diamantul inimii taie ferestrele nevăzutului”, „Privește: în părul ceasului deznădejdea n-a rupt panglicile izvoarelor”, „Prin creierul meu trec toate veștile ca-ntr-o cutie de poștă”, „Dau de perete porțile sângelui / Toate zgomotele universului sună mă încing
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
loc central. Din acest punct de vedere, Voronca se integrează perfect seriei avangardiste a poeților pentru care lumea e văzută ca spectacol - și e cazul majorității lor - de la Stephan Roll și Sașa Pană, până la Gellu Naum, Virgil Teodorescu sau Paul Păun. Lucru de înțeles, atâta vreme cât sloganul racordării sensibilității la „pulsul epocii” intrate în „faza activistă industrială” invită la descoperirea de „mereu inedit” și exaltă „invenția”, iar mai apoi, - cu cât înaintăm spre zonele de influență ale suprarealismului - exercițiul apropierii, în „lumina
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
VIAȚA IMEDIATĂ, publicație apărută la București, într-un singur număr, la 1 decembrie 1933, sub direcția lui Geo Bogza. Articolul-program, Poezia pe care vrem să o facem, semnat de Geo Bogza, Paul Păun, Gherasim Luca și S. Perahim, expune crezul estetic și totodată explicitează titlul revistei. Respingând lirica „abstractă și intelectualistă”, dar și „poezia pură” ce se conduce după șabloane ermetice („o bâiguială pseudoabsconsă”), cei patru acuză incapacitatea autorilor contemporani „de a trăi
VIAŢA IMEDIATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
funebru), Julian Tuwim (Melancolia celor șezând pe lângă ziduri), Pierre Morhange (Duminica, Paris) și A. K. Gastiev ( Rădăcina noastră este în fier). Dintre români sunt prezenți Mihai Moga ( Sunt oameni cu ochi tulburi, Fiecare bubă, fiecare floare, Va răsări groaza), Paul Păun (Poem de dimineață, Voi, oameni picături de otravă), Gherasim Luca (Tragedii care vor trebui să se întâmple, Aceasta nu e decât o încercare) și Geo Bogza (Poemul servitorului Teofil). În pagina a patra Geo Bogza alcătuiește rubrica „Evenimente, cărți, oameni
VIAŢA IMEDIATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
Miculescu și Daniel Demetrescu, interesanți amândoi prin notele romantice și sociale din versurile lor. S. Miculescu mai publică Marsilieza, text propriu, care a avut o oarecare circulație în epoca, si adaptări după Victor Hugo. Mai colaborează cu versuri Dimitrie D. Păun, St. Poppini, Nicolae Rucăreanu, N. V. Scurtescu, se reiau poezii de Mihail Zamphirescu. O nuvelă de anticipație, printre primele din literatura noastră, intitulată Finiș Rumaniae, scrie Al. N. Dariu. Alte schițe și nuvele aparțin lui S. Miculescu. Se traduce din Vergiliu
VIITORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290571_a_291900]
-
Longworth, N. (2003), Lifolong Learning in action; Transforming Education in the 21st Century, Kogan Page Publishing, Londra. Nuissl, E. (1999) (coord.), Adult Education and Learning in Europe, DIE, Frankfurt am Main. Nuissl, E. (2000), Einfuhrung in die Weiterbildung, Luchterhand-Neuwied, Kriftel. Păun, E. (1993), „Educația permanentă - reflecții teoretice”, Revista de pedagogie, nr. 3. Popovic, K. (2002), „Basic Conceptions and Aims in Some Theories of Adult Education Throught History”, în N. Balazs, F. Poggeler (ed.), Ethics, ideals, and ideologies in the history of
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2005), Implementing the „Education and training 2010” Work Programme - 2005 Progress Report Romania, Comisia Europeană, Lifelong Learning Policies. Neculau, A. (2004), Educația adulților. Experiențe românești, Editura Polirom, Iași. Nuissl, E.; Klaus, P. (2000), Portrait Adult Education in Germany, WBW, Bielefeld. Păun, E. (1992), „Chapter Romania”, în Peter Jarvis (coord.), Adult Education in Europe, Kogan Page, Londra. Sava, S. (1995), „Orientări și tendințe actuale în educația adulților” (lucrare de licență), Universitatea București. Sava, S. (1999), „Continuing Education in Romania”, în Julian Auleytner
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
întâlnită în literatura de specialitate - reprezintă „comuniunea” dintre angajat (considerat resursă umană) și organizație. Sintagma staff development „desemnează un proces ce urmărește creșterea sau dezvoltarea profesională a membrilor unei organizații, proces realizat într-un climat suportiv și bazat pe respect” (Păun, 1999, p. 161). Mai înseamnă, de asemenea, investiția instituției în resursele umane de care dispune, motivarea pentru ca propriile nevoi ale acestora să devină nevoile instituției și viceversa (acesta fiind și unul dintre principiile obiective ale managementului carierei în orice organizație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de mentoring și coaching”, în Z. Bogathy (coord.), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași. Pană, D. (2004), „Rețelele educaționale - componentă importantă a societății cunoașterii”, Revista de Științele Educației, Editura Universității de Vest, Timișoara. Păun, E. (1999), Școala. O abordare socio-profesională, Editura Polirom, Iași. Pânișoară, I.O.; Pânișoară, G. (2005), Managementul resurselor umane. Ghid practic, ediția a doua, Editura Polirom, Iași. Pont, T. (1996), Developing effective training skills: a practical guide to designing and delivering
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Longworth, N. (2003), Lifolong Learning in action; Transforming Education in the 21st Century, Kogan Page Publishing, Londra. Nuissl, E. (1999) (coord.), Adult Education and Learning in Europe, DIE, Frankfurt am Main. Nuissl, E. (2000), Einfuhrung in die Weiterbildung, Luchterhand-Neuwied, Kriftel. Păun, E. (1993), „Educația permanentă - reflecții teoretice”, Revista de pedagogie, nr. 3. Popovic, K. (2002), „Basic Conceptions and Aims in Some Theories of Adult Education Throught History”, în N. Balazs, F. Poggeler (ed.), Ethics, ideals, and ideologies in the history of
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2005), Implementing the „Education and training 2010” Work Programme - 2005 Progress Report Romania, Comisia Europeană, Lifelong Learning Policies. Neculau, A. (2004), Educația adulților. Experiențe românești, Editura Polirom, Iași. Nuissl, E.; Klaus, P. (2000), Portrait Adult Education in Germany, WBW, Bielefeld. Păun, E. (1992), „Chapter Romania”, în Peter Jarvis (coord.), Adult Education in Europe, Kogan Page, Londra. Sava, S. (1995), „Orientări și tendințe actuale în educația adulților” (lucrare de licență), Universitatea București. Sava, S. (1999), „Continuing Education in Romania”, în Julian Auleytner
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
întâlnită în literatura de specialitate - reprezintă „comuniunea” dintre angajat (considerat resursă umană) și organizație. Sintagma staff development „desemnează un proces ce urmărește creșterea sau dezvoltarea profesională a membrilor unei organizații, proces realizat într-un climat suportiv și bazat pe respect” (Păun, 1999, p. 161). Mai înseamnă, de asemenea, investiția instituției în resursele umane de care dispune, motivarea pentru ca propriile nevoi ale acestora să devină nevoile instituției și viceversa (acesta fiind și unul dintre principiile obiective ale managementului carierei în orice organizație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de mentoring și coaching”, în Z. Bogathy (coord.), Manual de tehnici și metode în psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași. Pană, D. (2004), „Rețelele educaționale - componentă importantă a societății cunoașterii”, Revista de Științele Educației, Editura Universității de Vest, Timișoara. Păun, E. (1999), Școala. O abordare socio-profesională, Editura Polirom, Iași. Pânișoară, I.O.; Pânișoară, G. (2005), Managementul resurselor umane. Ghid practic, ediția a doua, Editura Polirom, Iași. Pont, T. (1996), Developing effective training skills: a practical guide to designing and delivering
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Profesionalizarea nu se termină cu absolvirea, ci presupune trecerea la o altă etapă, dezvoltarea carierei, realizată În cadrul educației permanente. Din perspectiva procesului de formare inițială și continuă, profesionalizarea are ca finalitate ameliorarea performanțelor educaționale ale sistemului de Învățământ. Profesorul Emil Păun consideră fenomenul profesionalizării carierei didactice ca : “ un proces de formare a unui ansamblu de capacități și competențe Într-un domeniu dat pe baza asimilării unui sistem de cunoștințe (teoretice și practice), proces controlat deductiv de un model al profesiei respective
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
62. O'NEILL T., 1961 Primary vascular organisation of Lupinus shoot, Bot. Gaz., 123,1:1-9 63. PAȘCOVSCHI S., 1961 -1962 (1963) Unele particularități în creștere și dezvoltare la Salvia glutinosa L, Acta Bot. Horti. Buc, 1 : 503 506 64. PĂUN E. Șl COLAB., 1986 Tratat de plante medicinale și aromatice cultivate, Ed. Acad. Rom., București 65. PETER H. M., RACZ G., 1967Identificarea microscopică a frunzelor oficinale în Farmacopeea Română (ed. a VIII a) pe baza tipurilor de stomate, Rev. Medic, 1 3
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
direct la "redescoperirea" faptelor de limbă. Exemplu: Elevii învăța că substantivele au două numere singular și plural. Li se cere, ca pentru substantivele de mai jos, să găsească fie formă pentru singular, fie cea pentru plural: creion, zori, carte, floare, păuni, mazăre, sânge, lupta, prietenie, icre, orașe, fotbal. Vor "descoperi" astfel că există substantive care au forme numai pentru plural sau numai pentru singular. Antrenarea elevilor în descoperirea noului din lecție, intervențiile și aprecierile pozitive ale învățătorului determina pe elevi să
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în oraș (Zona Metropolitană), alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul. Din punct de vedere arhitectonic, Iașii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
Tratament H.I.V.. La pacienții infectați cu H.I.V. în stadii avansate se observă o reacție pozitivă la administrarea tuberculinei și a candidinei (substanțe toxice întîlnite în focarele de tuberculoză și candida). Infecția cu virusul imuno deficienței umane(H.I.V.)” scrisă de Ludovic Păun Ca să definesc unu sindrom de imuno deficiență cel mai aproape de adevăr este existența în un pacient a doi sau mai mulți agenți patogeni asociaț . Sunt și vaccinuri care introduc în organism doi agenți patogeni asociați . Organismul pacientului cu H.I.V. 1
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
uman. Prin vaccinare se introduce în organism o tulpină, iar prin reinfectare cu o tulpină nouă se produce un nou tip de virus mult mai virulent. 4 septembrie 2010. În cartea „Infecția cu virusul imunodeficienței umane(H.I.V.)” scrisă de Ludovic Păun am observat că raportul dintre numărul pacienților de sex masculin și cel de sex feminin este în Europa și SUA de 13/1 iar în Africa 1/1 . Această discrepanță o pun pe seama infecției cu blenoragie ce este cred eu
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
numai prin vaccinuri. Un alt aspect al infecție cu H.I.V. este numărul ridicat(de pînă la 10 ori) al bolnavilor în mediul urban față de bolnavii din mediul rural întîlnită în Zair. „Infecția cu virusul imunodeficienței umane(H.I.V.)” scrisă de Ludovic Păun. Acest raport este mai ridicat datorită gradului mai ridicat de vaccinare a persoanelor din mediu urban. În cartea UN NOU MODEL DESPRE SĂNĂTATE ȘI BOALĂ de George Vithoulkas se scot în evidență cîțiva factori ce agravează evoluția infecției cu H.I.V.
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
ducînd la sensibilitate față de acele tipuri de viruși, iar mai apoi la declanșarea S.I.D.A. . La 90% din persoanele cu S.I.D.A. se observă complicații din cauza unor infecții cu bacilul Koch. „Infecția cu virusul imunodeficienței umane(H.I.V.)” scrisă de Ludovic Păun Unele din testele imunologice (Elisa) iesă pozitiv dacă pacientul are o infecție cronică cu mictobacteria din vaccinul BCG. Testele Elisa și imunofluorescență devin pozitive atît la oreion cît și la HIV. By CLAES ORVELL, I* ROBERT RYDBECK 2 AND ARTHUR
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]