3,994 matches
-
luni, îmi spunea cu puțin timp în urmă Franz Bouwen, din ordinul Călugărilor Albi ai Sfintei Ana. Eu locuiesc aici de treizeci și șapte de ani, am învățat araba și nu sunt palestinian. Poți deveni israelian, dar nu poți deveni palestinian." Din diaspora sa, un stat poate coopta, o cultură nu. Palestinianul rămâne atașat de a sa așa cum este atașat un copac de rădăcinile lui, pe când un israelian își poate trage seva din afară prin decret. Și și-au adus aminte
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ordinul Călugărilor Albi ai Sfintei Ana. Eu locuiesc aici de treizeci și șapte de ani, am învățat araba și nu sunt palestinian. Poți deveni israelian, dar nu poți deveni palestinian." Din diaspora sa, un stat poate coopta, o cultură nu. Palestinianul rămâne atașat de a sa așa cum este atașat un copac de rădăcinile lui, pe când un israelian își poate trage seva din afară prin decret. Și și-au adus aminte discipolii Lui că este scris: Râvna casei Tale Mă mistuie. (Ioan
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și așa destulă bătaie de cap cu Locurile Sfinte. Unde să se poată organiza întâlniri? Musulmanii refuză să se ducă în Ierusalimul de Vest, dacă nu cumva au chiar interdicție de ședere acolo, cum este cazul șeicului Tamini, judecătorul judecătorilor palestinieni. În Ierusalimul răsăritean, evreii sunt cei care nu pun piciorul decât cel mult incognito, chestiunile de securitate și de amor propriu prevalează. Creștinii de toate riturile și nuanțele se pot simți ca acasă atât în Est, cât și în Vest
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sau, mai degrabă, cum zice el, îl trăiește în "mărturia tăcută și binevoitoare a rugăciunii". Pe când era în culmea gloriei, fratelui Marcel i s-a întâmplat o nenorocire: într-o zi a avut o conversație cu șoferul său de taxi palestinian. Din vorbă în vorbă, s-a împrietenit cu el, a ajuns să-i cunoască familia, casa, povestea, vecinii de cartier din Beth Safafa, pe drumul înspre Betleem. A sfârșit prin a se instala lângă ei. I s-a arătat și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
oameni tratați ca intruși într-o țară în care locuiau de secole, de către niște străini debarcați aici în ajun, și care le vorbesc ca stăpâni pentru că pot invoca argumentul unei mame evreice. Și fără a ține cont și de amabilitatea palestinienilor. Atunci a formulat în sinea lui o întrebare care, în poziția lui ar fi fost mai bine să n-o pună: întoarcerea unui popor în țara lui e legitimă, dar trebuie oare să se facă prin deposedare și prin ocuparea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
limitele infrecventabilului, dacă nu ale degradării civice. A învățat pe cheltuiala lui că a fi prieten al evreilor înseamnă a fi a priori pentru un anume stat. Și că n-ar fi trebuit să se lase niciodată copleșit de "mizerabilismul palestinian" și de "nerealismul profetic al biblistului". Lucru pe care el îl tăgăduiește, bineînțeles, dar suferința rămâne. Nu mai face parte din familie. E singur. Ce se spune la Paris, mă întreabă, despre mărturia lui, despre bilanțul vieții lui? Nu îndrăznesc
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
drag ortodocșilor? Știu ce argument mi se va aduce în apărarea practicii: lumea arabă nu are tradiții monastice, și numai călugării, care spre deosebire de popi rămân celibatari, pot fi hirotonisiți episcopi. "Nu ne aflăm aici, îmi suflă un asistent, pentru cauza palestiniană, ci pentru Locurile Sfinte" (o piatră, în trecere fie zis, aruncată în grădina clerului latin, arab și patriot). Desigur, dar faptul că moștenitorii autohtoni ai primei comunități din Ierusalim sunt unși în străinătate (în vreme ce patriarhia din Antiohia s-a arabizat
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
este un elenism). Lumea romană și limba latină n-au preluat ștafeta decât târziu; iar permanența limbii liturgice trebuie să fie asigurată. Au existat comunități grecești la Ierusalim, la Antiohia, la Alexandria, cu mult înainte de a fi existat un popor palestinian și nu e rău, atunci când ai în vedere Veșnicia, să te ții la distanță de politic și de circumstanțial. Desigur, asta nu înseamnă că nu se pune și o problemă: dar, cel puțin aparent, nu și pentru interlocutorul meu. Vine
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aducând cât ai bate din palme pelerini și subvenții, dispunând la nevoie și de sprijinul Casei Albe! Cam multe avantaje. Cât despre Vatican, călcând pe urmele lui Ioan-Paul al II-lea, el încearcă realizarea unui nou compromis istoric pe cheltuiala palestinienilor: în schimbul unei toleranțe ebraice, înființarea unei Biserici locale ebraicofone. Ăsta-i europeanul de modă veche, care seamănă vrajba, ba încă preluând ceva și de la arabul care toarnă gaz pe foc, amestecând teologicul în afacerile acestei lumi, numai că nu în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
înființarea unei Biserici locale ebraicofone. Ăsta-i europeanul de modă veche, care seamănă vrajba, ba încă preluând ceva și de la arabul care toarnă gaz pe foc, amestecând teologicul în afacerile acestei lumi, numai că nu în sensul bun. Ierarhia creștină palestiniană e acuzată că uită că Isus era evreu și că-și pune apartenența la lumea arabă mai presus de creștinismul ei prin cei care nu i-au condamnat niciodată pe cardinalii polonezi că au considerat naționalismul și antisemitismul lor mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
obișnuite (rețineri de cărți la vamă, vize de rezidență scurtate etc.) zidul care trece chiar prin mijlocul congregațiilor de la Abou Dis, în estul orașului, despărțind comunitățile de măicuțe catolice (Notre-Ddame-des-Douleurs, Saint-Vincent-de-Paul, pasioniste și comboniene) care servesc ca școli pentru orfanii palestinieni și ca centru de primire pentru pelerini; interdicția pentru arabii creștini din Betleem de a veni să se roage la Sfântul Mormânt; piedicile care împiedică buna funcționare a spitalelor și dispensarelor înființate și gestionate de creștini sentimentul general este acela
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
salut delegația organizației locale a Frăției întrunite cu această ocazie: câțiva șefi în vârstă, dar și cadre tinere înșiruite pe o canapea. Controlorul general, fostul președinte al Camerei Deputaților, doctori islamici în abayya cu keffieh-uri roșu cu alb (cele ale palestinienilor sunt negru cu alb; dacă sunt doar albe, ele exprimă neutralitatea), alături de câțiva oameni de știință, avocați și/sau medici îmbrăcați în costume europene. Ospitalitate cordială. De cealaltă parte a frontierei, acești oameni ar sta după gratii. Siria pedepsește oficial
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
asigură Elias Sanbar, reprezentantul Palestinei la UNESCO. În acest sens, el este, ca și bomba atomică, un factor de egalizare a forțelor și a neuronilor, și el acționează în favoarea celor sub-educați, punând în practică discursul Fericiților. Copiii săraci din taberele palestiniene practică aceeași claviatură, ca și israelienii de vârsta lor. Poate că, în felul acesta, cu ajutorul tehnologiei numerice, se va sări o etapă din procesul devenirii universale: trecându-se peste grafosferă, peste era tiparului, a cărților și a ziarelor, se va
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ce este și ce va fi. Creștinii din Orient sunt pentru islam ceea ce au fost evreii pentru creștinătatea de odinioară: niște catalizatori ai modernității și niște deschizători de ferestre. Ei au fondat și au îngroșat rândurile partidelor comuniste libanez, irakian, palestinian și ale tuturor mișcărilor progresiste din regiune. Au înființat ziare, tipografii, orchestre. Au fost pionieri ai revoltelor contra Imperiului Otoman și pentru independența de sub ocupația occidentală. Au fost ziariști, editori, profesori, muzicieni, oameni de teatru, actori dar și antreprenori, bancheri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
peste tot, cei uciși fac istoria, iar cei care ucid o povestesc. Iar, în Liban, un fel de pact ancestral îi leagă pe cei uciși de ucigași. Există nu mai puțin de optsprezece confesiuni recunoscute și patru sute de mii de palestinieni în taberele lor, acești abandonați ai soartei fiind lăsați să fiarbă în suc propriu și interzicându-li-se să facă ceva pentru a-și câștiga existența. Fiecare comunitate își are nașul său în străinătate, rețeaua sa de întrajutorare, statutul său
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
amesteca părțile componente. Dușmani trebuie, dar nu prea mulți și nu toți odată: dacă se poate, fiecare la rândul lui. Întâlnire cu unul din liderii Partidului lui Dumnezeu, în periferia de sud, la Al-Saha, lângă intrarea în Borj al-Barajneh, tabăra palestiniană. Un loc foarte frecventat la porțile Beirutului. Această similifortăreață mamelucă, cu turnuri crenelate și cu poduri de lemn ai zice că-i un decor pentru desene animate, nou-nouț cum e are aceeași funcționalitate ca piața din mijlocul unui sat. Nimic
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Bekaa și din Sud, el este astfel mai fiabil și mai familiar. Ceea ce nu împiedică marea burghezie șiită, în special emigranți care s-au îmbogățit în Africa francofonă, să facă donații în bani comunității. Așa îi ajută suniții bogați pe palestinieni. Partidul lui Dumnezeu? Pentru creierii noștri, binișor prelucrați, e mai curând al Diavolului. La întrebarea privindu-i pe ostatici, pe Michel Seurat îndeosebi, de care anumiți membri ai Amalului n-ar fi fost străini, după cum susțin serviciile noastre, el răspunde
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
îl înghesuia pe Profet în corzi. Azi, Prometeu e Profetul. Și nici măcar nu e vorba de o opțiune metafizică, este pragmatismul de ultimă oră ultima haltă înaintea găurii negre. Naționalismul panarab, Nasser, astea n-au prins. Naționalismul pur și simplu palestinian, simbolizat de Arafat, n-a dus nicăieri. El a făcut toate concesiile posibile și imaginabile occidentalilor și a sfârșit în izolare, închis într-un birou fără lumină electrică. Laicitatea a eșuat. A mai rămas doar panislamismul. O să vedem, până la urmă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a vinului. * * * Supraabundență de mâncăruri pe masă, opulența kitsch a interioarelor, absența mijloacelor de transport în comun, toți membrii clasei mijlocii deplasându-se în Mercedesuri: practica mizerabilismului e un exercițiu dificil în Liban, cel puțin atâta timp cât nu intri în ghetourile palestiniene. În afara unor hoteluri cu șase stele construite pentru emiri la Beirut, și a aspectului "Djedda-les-Bains" a unui oraș atât de aglomerat, la fel de plin de bănci și de supermarket-uri ca și Tel-Avivul, Orientul din basme transpare nu atât prin platourile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de drapele se sfidează și se întărâtă reciproc la o sută de metri distanță unul de celălalt. Tot așa cum mult mai la sud, pumnii se ridică tot mai amenințători pe măsură ce te apropii de fosta linie verde care-i separa pe palestinieni de israelieni. Gush Emunmim contra Hamas, foarte aproape unul de celălalt. Cu nervii gata să explodeze. Iar tensiunea e cu atât mai mare, cu cât părțile sunt mai aproape una de alta, de o parte și de cealaltă a zidului
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tratament, cunoscută de medici sub numele de "dialogul civilizațiilor", ar trebui încredințată dermatologilor, pentru tratamentul cotidian, și muzicienilor pentru însănătoșirea finală. Cine a făcut mai mult ca Daniel Barenboim, cu orchestra lui din care fac parte pianiști istraelieni și violoniști palestinieni, pentru calmarea mâncărimilor din Orientul Apropiat? Experții în prurit civilizațional, specialiștii în eczeme au o agendă supraîncărcată, pentru că deplasările de populații poartă în ele inflamația identitară ca grefa fenomenul de respingere. Specialiștii noștri în afaceri internaționale, adepții jocului "mare" neglijează
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ca și ospitalitatea voastră, pe care sărăcia voastră n-o știrbește cu nimic. Fiecare suflet colectiv își are bolile lui. Nu-ți voi vorbi aici de ale noastre, le știi și ele nu constituie subiectul acestei scrisori. Ascultându-l pe palestinianul Elias Sanbar cum îi aprostrofa la Amman, ca un laic ce este, pe Frații săi Musulmani, în numele unei politici a lucidității, arătându-le toate slăbiciunile pe care le acoperă răpăitul lor de tobă, m-am gândit la ale voastre. Diagnosticele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
bate contra punerii sale sub tutelă, și bine face, numai că el nu va ezita să trimită alți și alți oameni la pușcărie pentru ca planul lui să reușească. Tu voiai să ataci pe ambele fronturi. Mama ta era siriană, tatăl, palestinian. Știai ce înseamnă umilirea unui popor. Nepoțelul care n-a reușit și care vine smiorcăindu-se la emirul X ca să-i vorbească de necazurile sale și să-l ușureze de un cec... Cine va ști să aprecieze sacrificiul individului în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
necazurile sale și să-l ușureze de un cec... Cine va ști să aprecieze sacrificiul individului în lupta dusă pentru izbânda Poporului?" Tu unul ai îndrăznit, dar ai plătit cu viața. Devenise stânjenitor democratul care nu rata nicio manifestație în favoarea palestinienilor și pregătea în același timp, cu studenții săi de la universitatea Saint-Joseph, primăvara de la Beirut. Considerai că lupta pentru drepturile individului e prioritară, dar acest lucru nu te împiedica să iei în derâdere "hegemonia distrugătoare a Occidentului". Modernitatea de care vorbeai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
drum recent construit îți permite să treci prin Ierihon urmând tot în amonte valea Iordanului. E drumul 90, botezat "Gandhi" (porecla paradoxală a lui Rehavam Zeevi, fost general de extremă dreapta, ministru al Turismului, asasinat în 2001 de un comando palestinian al Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei). Există și un drum Yigal Allon, o autostradă Rabin... Străzile, piețele și podurile poartă peste tot un nume propriu. Israelul dă o nouă strălucire nu orașelor sale, după moda antică sau sovietică, ci marilor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]