2,986 matches
-
Dumnezeu în felurite chipuri, când cu vodcă și când cu război și moarte... Că nu-i cu cale să te lăcomești la puținul altcuiva, când nu știi să stăpânești nici ce-i al tău”. Din numărul mare de poeme și pamflete am ales doar câteva, urmând ca restul să fie apreciat de cititorii volumului respectiv. La primirea volumului am mulțumit telefonic și l-am rugat pe Maestrul Morar să mă primească drept calfă de morar, pentru ca și eu, sub îndrumarea atentă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
scrisă din perspectiva unui tunel de metrou. Scormoni în geanta ei mare și neagră și mă asaltă (aproape literalmente) cu niște exemplare unsuroase ale volumelor Oameni și mase, Acum, Baricade sfărâmate, Răscoale și revolte și tot felul de manifeste și pamflete aparținând organizațiilor a căror membră foarte activă era: Studenții pentru Libertate, Tineretul pentru Sex, Negrii Musulmani, Prieteni ai Letoniei, Copiii pentru Amestecul de Rase, Consiliul Cetățenilor Albi. Myrna era, precum vedeți, teribil de angajată în societate; eu, pe de altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ca acest cântăreț de folk. Cel mai bun prieten al lui era un pictor abstracționist negru, care, după cum mi-a spus el, făcea niște mâzgălituri magnifice de protest și sfidare, sfâșiind uneori pânza cu un cuțit. Mi-a dat un pamflet strălucit care demonstra cu amănunte cum încearcă Papa să-și întocmească un arsenal nuclear; mi-a deschis pur și simplu mintea și am trimis pamfletul la editorul de la The New Democracy ca să-l ajut în lupta lui împotriva Bisericii. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
magnifice de protest și sfidare, sfâșiind uneori pânza cu un cuțit. Mi-a dat un pamflet strălucit care demonstra cu amănunte cum încearcă Papa să-și întocmească un arsenal nuclear; mi-a deschis pur și simplu mintea și am trimis pamfletul la editorul de la The New Democracy ca să-l ajut în lupta lui împotriva Bisericii. Și tipul mai avea și unele idei personale despre WASPS. Adică nu putea să-i sufere. Prin urmare era un tip inteligent. În ziua următoare am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
bănuiesc că vânează acum altă fată dedicată ideilor generoase. O cunoștință de-a mea a auzit că tipul, care se dă drept „cântăreț“, este de fapt un baptist din Alabama. Mamă, ce mai escroc era. M-am interesat atunci de pamfletul pe care mi-l dăduse și am descoperit că a fost tipărit de Ku Klux Klan. Aceasta te va ajuta să-ți faci o idee despre subtilitățile ideologice cu care ne confruntăm astăzi. Mie mi s-a părut un pamflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pamfletul pe care mi-l dăduse și am descoperit că a fost tipărit de Ku Klux Klan. Aceasta te va ajuta să-ți faci o idee despre subtilitățile ideologice cu care ne confruntăm astăzi. Mie mi s-a părut un pamflet bun, cu idei liberale. Acum va trebui să mă umilesc scriindu-i editorului de la The New Democracy că pamfletul, deși îndrăzneț, a fost scris de cine nu trebuie. Vezi deci că, de astă-dată, am pățit-o cu WASPS-ul. Incidentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
va ajuta să-ți faci o idee despre subtilitățile ideologice cu care ne confruntăm astăzi. Mie mi s-a părut un pamflet bun, cu idei liberale. Acum va trebui să mă umilesc scriindu-i editorului de la The New Democracy că pamfletul, deși îndrăzneț, a fost scris de cine nu trebuie. Vezi deci că, de astă-dată, am pățit-o cu WASPS-ul. Incidentul mi-a adus aminte de întâmplarea aceea din Parcul Poe, unde veverița pe care credeam că o hrănesc s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Marais.“ „Și?“. „Păi nu cunoașteți Parisul? Marais e cartierul Templului și, colac peste pupăză, cartierul ghetoului evreiesc! Unde mai pui că aceste broșurici spun că adepții Rozei-Cruce sunt În contact cu o sectă de cabaliști iberici, numiți Alumbrados! Poate că pamfletele contra Rozacruceenilor, având aerul că-i atacă pe cei treizeci și șase de Invizibili, Încearcă să ajute la identificarea lor... Gabriel Naudé, bibliotecarul lui Richelieu, scrie niște Instructions à la France sur la vérité de l’histoire des Frères de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Maurice Joly, Dialogue aux enfers entre Montesquieu et Machiavel, Bruxelles (dar cu indicația Genève, 1864). Maurice Joly nu avea nimic de-a face cu Crétineau-Joly, dar analogia trebuia oricum reliefată, ceva tot trebuia să Însemne. Cartea lui Joly era un pamflet liberal contra lui Napoleon al III-lea unde Machiavelli, care reprezenta cinismul dictatorului, discuta cu Montesquieu. Joly fusese arestat pentru această inițiativă revoluționară, făcuse cincisprezece luni de Închisoare și În 1878 se sinucisese. Programul din Protocoale al evreilor era reluat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Balsamo, unde Cagliostro, șef al Superiorilor Necunoscuți, printre care era și Swedenborg, urzește complotul Colierului Reginei. În cimitirul din Praga se reunesc reprezentanții celor douăsprezece seminții ale lui Israel, care-și expun planurile lor pentru cucerirea lumii. În 1876, un pamflet rusesc relatează scena din Biarritz, dar ca și cum s-ar fi petrecut realmente. Și tot așa face În 1881, În Franța, Le Contemporain. Și se spune că știrea vine din sursă sigură, de la diplomatul englez sir John Readcliff. În 1896, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pasaje din Protocoale. Dar În cele scrise de Cyon nu erau aluzii la evrei, pentru că el Însuși era de origine evreiască. În 1897, din ordinul lui Witte, Racikovski pune să se percheziționeze vila lui Cyon de la Territat, și găsește un pamflet al lui Cyon, derivat din cartea lui Joly (sau din cea a lui Sue), În care lui Witte i se atribuiau ideile lui Machiavelli-Napoleon al III-lea. Racikovski, cu iscusința lui de a falsifica, Îl Înlocuiește pe Witte cu evreii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și asta trebuie s-o descoperi singur, ești sigur că „les 36 inuisibles separez en six bandes“ este aceeași franceză cu a negustorului nostru? De fapt, și voi v-ați dat seama că era vorba de expresia folosită Într-un pamflet din secolul al XVII-lea, când Rozacruceenii au apărut la Paris. Dar voi ați raționat exact ca diabolicii voștri: dacă mesajul e cifrat după metoda lui Trithemius, Înseamnă că Trithemius a copiat de la Templieri, și fiindcă citează o frază care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
împăratului) erau obsesii interioare. (...) În ciuda aspectului - robe negre și șuvițe cîrlionțate - lumea idiș a devenit poate cel mai important loc de întîlnire al modernității”. „Tradiția cîntecelor evreiești - adaugă Sandquist - trebuie să fi fost și ea tentantă pentru un viitor dadaist. Pamfletele hasidice rimate, de exemplu, păstrau melodii tradiționale, în timp ce textul se constituia ca rafinată luare în rîs a toate și a tuturor”. Acest determinism etno-spiritual trebuie totuși luat ca o speculație, sub beneficiu de inventar. Este greu de spus în ce măsură atitudinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
inițiativă și sedusă de riscul exploratoriu, „critica poeților” inovatori apare ca o avangardă a criticii literare... Lovinescu era departe de a fi privit cu bunăvoință în mediile simboliste. E suficient să amintim atacurile antilovinesciene ale Farului și Insulei, dar și pamfletele lui Tudor Arghezi. În epoca „pașilor pe nisip”, criticul nu era agreat, de fapt, nici de „tradiționaliști”, nici de „moderniști”. E. Simion observa, întemeiat, că „E. Lovinescu nu e un critic simbolist ca N. Davidescu, și a-l considera ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
între genul acestora și poem. Iar prin poeme nu înțelegem doar strofe și compoziții verbale, ci și construcțiunea oricărei realități estetice. Numai în felul acesta problema putea fi formulată”. Pe urmele lui Arghezi, Vinea subliniază caracterul antididactic, vaticinar-profetic liric al pamfletului, văzut ca specie de „poezie agresivă”. Cîteva texte antebelice arată cum estetica avangardistă se dezvoltă la Ion Vinea în interiorul discursului publicistic, modificîndu-i convenția din interior pînă la estomparea frontierelor dintre genuri. Reportajul, ca gen literar, fusese elogiat de estetica futuristă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Grădișteanu. Incipit-ul cvasiurmuzian indică dezumanizarea personajului: „Un trup inert și nevertebrat... Sub sprincenele lăsate ca un accent circomflex, ochii mici, ca două orificii, cu pleoapele lăsate ca perdelele unei case clandestine”. Acumularea de analogii grotești trimite cu gîndul la pamfletele argheziene: „Personalitatea dlui Grădișteanu ne evocă omul care mănîncă 12 kilograme de carne pe zi, salteaua de lînă umflată, uriașul din poarta circului, bordelul din colțul străzii, trombonul sergentului-major, zgomotul obscen al basului într-o orchestră de lăutari, poftiți la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
colaboratori îi întîlnim pe dr. Nicolae Lupu (reprezentant al aripii de stînga din Partidul Țărănesc), H. Streitmann, Dem. Theodorescu (o apărare a socialiștilor care aderaseră la Internaționala a III-a: „Rușinea de a fi român“), Camil Petrescu (prezent cu un pamflet despre comerțul românesc: „Vrem s’avem faliții noștri!“), Tudor Arghezi („Inginerul redactor“, tabletă antitehnocratică), Eugen Filotti („Canibalism“, în care directorul revistei Cuvîntul liber - devenită ulterior cea mai importantă publicație de stînga din România interbelică - îi atacă pe „dușmanii pacifismului”), Andrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
artei moderne energii noui. Apariția revistei 75 HP amintește ca tehnică tipografică edițiile eroice și cari au revoluționat meșteșugul timpului ale primelor publicații dadaiste și futuriste din preajma marelui război. Spiritul de frondă și de bravură al acestor incendiare și artistice pamflete îl regăsim cu bucurie în paginile juvenile ale proaspătului nostru confrate. Primul număr aduce ca gen nou: pictopoezia d-lor Brauner și Voronca. Proză interesantă de Marinetti. Se remarcă opoziția ce fac artele plastice evoluate spre constructivism stării retrograde sub-dadaiste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Arghezi mai colaborează la Contimporanul și cu articole - de fapt, mici eseuri: Limbile, spre exemplu, este o speculație privind diferențierile individuale dintre vorbitorii și, mai ales, scriitorii din interiorul aceleiași limbi naționale; în nr. 65, pornind de la asemănările tipologice dintre pamfletele în proză ale „clasicului” Paul-Louis Courier și cele „în versuri” ale lui Baudelaire, Lettres d’Italie propune o grațioasă, caustică disertație în marginea tradiției europene a pamfletului (de fapt - o definire în oglindă a pamfletarului Arghezi), cu o concluzie foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din interiorul aceleiași limbi naționale; în nr. 65, pornind de la asemănările tipologice dintre pamfletele în proză ale „clasicului” Paul-Louis Courier și cele „în versuri” ale lui Baudelaire, Lettres d’Italie propune o grațioasă, caustică disertație în marginea tradiției europene a pamfletului (de fapt - o definire în oglindă a pamfletarului Arghezi), cu o concluzie foarte pe placul revistei: „Războiul avu măcar atîta bun efect: a minat cariera volumului și farsei și a scos la drum și la lumină coeficientul și energia: acul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în oglindă a pamfletarului Arghezi), cu o concluzie foarte pe placul revistei: „Războiul avu măcar atîta bun efect: a minat cariera volumului și farsei și a scos la drum și la lumină coeficientul și energia: acul și trăznetul, forțe rezumative - pamfletul!”. Același Arghezi este însă „tolerat” la Contimporanul și cu articole pozitive despre... tradiționaliștii Alexandru Vlahuță și George Coșbuc. Fără îndoială, poetul-fanion al revistei rămîne Ion Vinea, „risipitorul” ale cărui versuri - mereu anunțate în varii periodice sub diverse titluri de volume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ajuns în sfîrșit și pînă la noi - realizarea corespunzătoare încă nu. Gordon Craig, Tairoff, Martin, Pitoeff sînt pe masa oricărui om de teatru. Pe scenă însă, spiritul lor nu pătrunde”. În nr. 75, un text anonim - „Cronica circului“ - lansează un pamflet mascat contra teatrului canonic. Interactiv și contagios, „clownul, demonul circului” demască - printr-o răsturnare comică - vacuitatea speciilor tradiționale „grave”, „înalte”: „Știe pe Victor Hugo pe dinafară. Îl interpretează în comedie și îl găsește genial. Susține că a fost un humorist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
complicații, onirism suprarealist și magie. Discret-confesiva, introspectiva „Cheia viselor“ (nr. 82), superior-ironicul „Despre Amor“ (nr. 83), „Idealul extern (fantezie diplomatică)“ (nr. 83), dar și reminiscențele constructiviste din „Interiorul nou (atelierul lui Maxy)“ (nr. 78) sau „credo“-urile poetice despre estetica pamfletului, asumat drept „lirism contondent” („Pamflet și pamfletari“, nr. 85), stau alături de articole „politice” („Sinucigașii în viața publică“, nr. 88) - e drept, puține la număr. Între timp, Vinea se apropiase de Partidul Național Țărănesc (pe atunci formațiune de centru-stînga, principal adversar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Discret-confesiva, introspectiva „Cheia viselor“ (nr. 82), superior-ironicul „Despre Amor“ (nr. 83), „Idealul extern (fantezie diplomatică)“ (nr. 83), dar și reminiscențele constructiviste din „Interiorul nou (atelierul lui Maxy)“ (nr. 78) sau „credo“-urile poetice despre estetica pamfletului, asumat drept „lirism contondent” („Pamflet și pamfletari“, nr. 85), stau alături de articole „politice” („Sinucigașii în viața publică“, nr. 88) - e drept, puține la număr. Între timp, Vinea se apropiase de Partidul Național Țărănesc (pe atunci formațiune de centru-stînga, principal adversar al liberalilor) și colabora cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
deasupra planetei... Cine, oare, se gîndește la fața-i vînătă și crispată, la limba cinic turgescentă, deasupra baletului universal, la ochii ei care-și holbează idealurile, respinse, în viitor; la pletele-i violente ce-și flutură nemărginit amenințarea de incendiu?” Pamfletul gazetăresc trece aici în proză alegorică pe un traseu deja cunoscut: descriere persiflantă, antropomorfizare grotescă, deformare caricaturală a trăsăturilor. Ov.S. Crohmălniceanu remarcă vădita notă expresionistă a textului: „Și viața pulsează analogă și aproape simultană: în cîmpuri au ieșit plugurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]