2,931 matches
-
capabil să aibă o relație fericită și rodnică"). Katie fiind de față, nu numai că este de acord, ci, asumându-și faptul că a călcat pe de lături, își expediază fără menajamente ibovnicul de-o noapte, ba chiar îi dă papucii, cum se mai spune. Cu toate astea, criza matrimonială nu ia sfârșit, mai ales că prin cazarea decisă de David a unor personaje ca GoodNews sau Monkey, Katie nu reușește să se mai simtă acasă, ci dimpotrivă, simte că dispare
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
tot! Trebuie să fug, să fug, să fug!... Și nu a trecut mult din timpul hărăzit Așteptării și a venit Moș Crăciun de după un deal strâmb și cei trei copii l-au rugat: "Moș Crăciun cu sac în spate și papuci de portocală/ adu-ne pe mama noastră c-a plecat acum trei nopți/ și-a mâncat-o poate-un câine sus în ceruri; după nori"". În general însă, Petru Aruștei își refuză luxul de a recunoaște, cel puțin explicit, sursa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1994; Jeu d'Amour (antologie), Editura Helicon, Timișoara, 1995; Doina (antologie), Editura Helicon, Timișoara, 1995; La Baaad. Poeme (antologie, cu o postfață de Th. Codreanu), Editura Eminescu, București, 1996; Rosarium, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Poeme (cu o prefață de Ion Papuc), Editura Cartier, Chișinău, 1998; Opera poetică, I-II, Editura Cartier, Chișinău, 2000; Efebul de la Marathon (cu o prefață de Gh. Grigurcu și tabel cronologic de Th. Codreanu), Editura Minerva, București, 2000; Doina (Tatăl meu, Rusia), Editura Junimea, Iași, 2000; Poeme
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
efasării granițelor identitare se resimte si în a doua secțiune a volumului, Emoția orașului, deși forma ei poematică este, aici, distinctă. În Adeverință, spre exemplu, instanța auctorială preferă camuflajul ironic al biograficului celui mai prozaic: "El își cumpără foarte rar/ Papuci de casă. El dondăne, fredonează/ Devine brusc înțelept, își dă palme,/ Plânge, recunoaște, mai cere/ Încă o dată, scuze.// Poetul îngână ceva. O ia razna,/ Își dedică, post-mortem,/ Un manuscris. Precizează, deschide/ Paranteze, mai are ceva de adăugat./ Lui îi este
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Dictionnaire raisonné de la politesse et du savoir du Moyen Age à nos jours, Seuil, Paris, 1995 MONTEGUT, E., Leș contradicțions françaises, în L'Ame française, Choix de textes sur la civilisation française, Paris, 1932, p.32-34 MORĂRESCU, M.; ZBÂRNEA, A.; PAPUC, L., Modelul femeii în context național actual, în Studii Gender nr.1/5, 2002, p.20-22 MUCHEMLED, Robert, Sociatatea rafinată. Politică și politețe în Franța, din secolul al XVI-lea până în secolul al XX-lea, Cartier, Chișinău, 2004 MUMFORD, Lewis
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
margini erau simbolul nimerit al nemărginirii, [...], schinjuia c-un arcuș ce rămăsese în câteva fire de păr și, cu degetele uscate, mișca niște coarde false, care țârliau nervos, iară împrejuru-i frământa pământul un ungur lung, cu picioarele goale băgate în papuci mari împluți cu paie (Eminescu: 2011, II, 35). După cum o observație pertinentă (vezi citat supra) sublinia, sunt atâtea situații în care, în lipsa competenței lectorului, se pierde din dimensiunea hipertextuală a literaturii, deci și din literaritatea cărților. (S6g) Tu ești ca
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dădea într-o chilie pe păreții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel, svârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o carte de schițe risipită pe părete. [...] Și ce profanație a cărțelor bisericești ! Toate marginele erau profile de femei, popi, cavaleri, cerșitori, comedianți... în sfârșit, viața în realitatea ei, mâzgâlită în fiecare colț disponibil (Eminescu: 2011, II, 70
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fără îndoială nu era al lui, schinjuia c-un arcuș ce rămăsese în câteva fire de păr și, cu degetele uscate, mișca niște coarde false, care țârliau nervos, iară împrejuru-i frământa pământul, un ungur lung, cu picioarele goale băgate în papuci mari împluți cu paie. [...] El intră într-o cafenea de alături ca să se usuce (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 35). (h5b) Prin ușa unei cârciumi deschise auzii țârlâiturile unor coarde false, pe cari le schingiuia sub arcușul său cel aspru
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
schingiuia sub arcușul său cel aspru și cu degetele-i uscate un biet copil de țigan, și-n preajma lui sărea de rumpea pământul o muiere-n doi peri și un țigan rupt și lung, cu picioarele băgate-n niște papuci largi și umpluți cu paie. O veselie grotescă, urâtă se desena pe fețele amândorora. Alături era o cafenea (Geniu pustiu Eminescu: 2011, II, 96). (h5c) Apoi începu a ciocăni în masă cu degetele lui lungi și subțirele și fluiera pintre
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dădea într-o chilie pe păreții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel svârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o carte de schițe risipită pe părete. Un dulap cu cărți bisericești, un scaun cu spata naltă, haine călugărești spânzurate într-un cui, o ladă zugrăvită cu fel de fel de flori, un pat simplu de sub care se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de schițe risipită pe părete. Un dulap cu cărți bisericești, un scaun cu spata naltă, haine călugărești spânzurate într-un cui, o ladă zugrăvită cu fel de fel de flori, un pat simplu de sub care se vedea o păreche de papuci și un motan negru, iată toată îmbrăcămintea. [După portretizarea călugărului tânăr, ai cărui ochi exprimă "un ciudat amestec de vis și rațiune rece", naratorul se întoarce la textualizare, de-scriind text și metatext totodată]. Și ce profanație a cărțelor bisericești
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
făcut patul în acea dimineață, întrebîndu-mă de ce mă mai deranjam. Aveam zece ani atunci. Știam că, indiferent de rezultatul încercării noastre, nu aveam să mai dorm niciodată în acel pat. Îmi amintesc și faptul că mi-am așezat cu grijă papucii sub un scaun, imaginîndu-mi cum aveau să-i găsească acolo vecinii, săptămîni sau chiar luni mai tîrziu, după ce își vor da seama că dispăruserăm. Va fi asemenea unei anchete a polițiștilor în casa în care fusese omorît cineva. Îmi imaginam
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
oameni cînd știau că vor muri." Destinația poartă un nume necunoscut pentru ei, Auschwitz. În noul lagăr, simțindu-se deja în afara lumii, e atent la absurditatea situațiilor. Se supune. De exemplu, i se ordonă să se descalțe, să-și ducă papucii într-un colț. Apare un individ cu o mătură care împinge toți papucii afară, în grămezi. E nebun, îi amestecă: 96 de perechi, o să fie toți desperecheați." Un inginer pe care l-a cunoscut în lagărul italian îl întreabă dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Auschwitz. În noul lagăr, simțindu-se deja în afara lumii, e atent la absurditatea situațiilor. Se supune. De exemplu, i se ordonă să se descalțe, să-și ducă papucii într-un colț. Apare un individ cu o mătură care împinge toți papucii afară, în grămezi. E nebun, îi amestecă: 96 de perechi, o să fie toți desperecheați." Un inginer pe care l-a cunoscut în lagărul italian îl întreabă dacă crede că le vor mai vedea pe femei. Încearcă să-l liniștească: e
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
femei. După plecarea torționarilor, prizonierii se tîrăsc, fiecare cum poate, către ieșirea din lagăr. Mulți sunt ajutați de un vecin de captivitate, un prieten sau necunoscutul de lîngă ei. Nu se rostește nici o vorbă. Zgomotul e unul și același: scîrțîitul papucilor tîrșîiți pe pămînt. În scurt timp, peste curtea părăsită a lagărului se așterne iarăși liniștea. Un dulap metalic, lipit de peretele curții. O mînuță nesigură se strecoară prin fanta asemănătoare cu cea a unei cutii de scrisori. Ușa dulapului se
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
curaj și conduită jurnalistică, Televest, 2001 • Cetățile de pe ape, documentar istoric, 2001 • Trafic XXI, anchetă, 2001 • Românii din Siberia, serie de 6 documentare, 2002 • Premiul A.P.T.R. "Jean Louis Calderon", 2003 • Istroromânii, o enigmă a istoriei, documentar social-istoric, 2003 • Cu papucii prin deșert, documentar de călătorie, 2007 • Atunci și Acum, reportaj, 2006 • Premiul A.P.T.R. "Jean Louis Calderon", 2007 • Serbia după război. În căutarea adevărului, documentar politic, 2009 • Uganda, 15. Cea mai tânără țară, cel mai sărac continent, documentar social-politic, 2009
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Când un jurnalist se duce și încearcă să facă ordine cu reportofonul și cu camera de luat vederi, în numele idealului occidental, fără a se întreba nici o clipă dacă este jurnalist sau misionar. Cum a fost ca reporter în expediția Cu papucii în deșert? A fost o expediție aproape suicidară. Am plecat cu niște Dacii papuc, cumpărate la mâna a doua. Dacia papuc era prin excelență o mașină de o originalitate extremă. Am avut un mecanic foarte bun, al cărui hobby era
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
camera de luat vederi, în numele idealului occidental, fără a se întreba nici o clipă dacă este jurnalist sau misionar. Cum a fost ca reporter în expediția Cu papucii în deșert? A fost o expediție aproape suicidară. Am plecat cu niște Dacii papuc, cumpărate la mâna a doua. Dacia papuc era prin excelență o mașină de o originalitate extremă. Am avut un mecanic foarte bun, al cărui hobby era să repare aceste mașini, așa că le reparam tot timpul. Ca să vă faceți o imagine
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
fără a se întreba nici o clipă dacă este jurnalist sau misionar. Cum a fost ca reporter în expediția Cu papucii în deșert? A fost o expediție aproape suicidară. Am plecat cu niște Dacii papuc, cumpărate la mâna a doua. Dacia papuc era prin excelență o mașină de o originalitate extremă. Am avut un mecanic foarte bun, al cărui hobby era să repare aceste mașini, așa că le reparam tot timpul. Ca să vă faceți o imagine, mergeam în deșert la 55 grade, cu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
nominală a vinovaților era lovită de ipocrizie. Dar, iată lista întocmită de primarul comunei Bârzești de la acea dată, primar ce avea să fie prins pe acest post și în timpul tragicelor evenimente din anii 1916-1918: „Grigore Țurcanu - 80 de prăjini; Gheorghe Papuc - 80; Toader Pădurariu - 80; Vasile Grădinariu - 120; Vasile Ungureanu - 60”, precum și „...Iancu Ungureanu, I.I. Iordache Baciu, Dumitru Șt. Baciu, Vasile C. Chelariu; Costache Ursachi, Vasile Țurcanu, Gheorghe Moruzi, Vasile Popa, Alexandru Țurcanu și Ioan C. Baciu”. Prin citirea atentă a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
diverse documente. Din copia certificatului de naștere a lui Râpan I. Constantin am aflat că acesta se născuse la data de 19 martie 1912, fiind fiul lui Ion și al Ioanei. La acea vreme primar al comunei Băcani era Constantin Papuc. Directorul Școlii primare mixte din satul Drujești, îi eliberase petentului Râpan o adeverință din care rezulta că acesta absolvise patru clase la această instituție de învățământ cu media generală 5,55. La 4 ianuarie 1942, dr. Placsim Alexandru, pe atunci
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
numaidecât trebuie să aibă până la anul. Că cine știe ....? Până atunci, pe acasă sunt bune opincile că țin mai cald și se fac aici În casă. La sașii aceia din Reghin, unde se duce cu plutele, tatăl tău va găsi papuci (ghete) de cei cu tureacul Înalt și piele moale ca bumbacul. Lada de zestre va trebui să fie plină cu de toate. Nici flăcăii nu erau de neglijat. Câteva cămăși cu altiță cusută sau țesută la poale, pe umăr, musai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu altiță cusută sau țesută la poale, pe umăr, musai să li se facă pentru când vor ieși la horă. Și apoi gulerul numaidecât trebuia bătut cu mărgele iar șnurul de legat la gât trebuia să aibă cănaci. Șerparul și papucii (ghetele) și-i tomnea (dădea comandă) din timp la cizmarul din Toplița, că pe urmă erau foarte aglomerați. Sumanul Îl făcea croitorul din Toplița, iar pentru cușmă veneau mieii brumării care erau sacrificați din timp. Ițarii erau făcuți, pentru fiecare
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
descriptive trece concomitent prin seria reprezentării descriptive și printr-o izotopie suplimentară. (26) Charlotte Shearer merită să fie prezentată în toată splendoarea celor 75 de ani ai săi. Slabă, adusă de spate în mod iremediabil, tîrîndu-și bietele picioare în niște papuci pe care abia poți să-i numești papuci, dar cu ochi albaștri, ștrengărești, cu riduri în formă de trompetă și nasul în aceeași notă. Notă de umor. Charlotte este o femeie veselă. Dintotdeauna a fost. În ciuda greutăților, a stărilor de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
printr-o izotopie suplimentară. (26) Charlotte Shearer merită să fie prezentată în toată splendoarea celor 75 de ani ai săi. Slabă, adusă de spate în mod iremediabil, tîrîndu-și bietele picioare în niște papuci pe care abia poți să-i numești papuci, dar cu ochi albaștri, ștrengărești, cu riduri în formă de trompetă și nasul în aceeași notă. Notă de umor. Charlotte este o femeie veselă. Dintotdeauna a fost. În ciuda greutăților, a stărilor de depresie și loviturilor sorții, Charlotte Shearer a ales
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]