2,686 matches
-
Vederea acesteia îl face să conchidă pe un ton apoftegmatic - și premonitoriu în ceea ce privește povestea pe care i-o va relata Ioana Olaru - "Orice e posibil... Mereu tracasați, reduși la biologic, oamenii caută diverse refugii." 33. Și imediat, comentând parcă tabloul Parabola orbilor, încă neevocat: Evitând unele prăpăstii, cad în altele"34. Al doilea nivel decelabil în structura fragmentului ekphrastic este invenția unei lumi în baza unui element al discursului vizual. În acest caz, biserica aflată în centrul planului secund este detaliul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
secund este detaliul - pretext al unui fragment intertextual (Probabil că în ea vreun preot îl citează tocmai pe Matei: Când un orb călăuzește pe alt orb...". Citatul din Evanghelia lui Matei (XV, 14) explică sursa de inspirație a tabloului descris, Parabola orbilor fiind, așa cum am văzut, reprezentarea acestei scene biblice. În fine, al treilea nivel al construcției fragmentului ekphrastic are o dimensiune dramatică fiindcă înregistrează efectele contemplației asupra celor care îl privesc. Tabloul este, în romanul lui Augustin Buzura, subiectul unei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
nu e nimic", vezi nota 12). Un alt element din planul secund al tabloului pe care privirea Ioanei îl reține este persoana cu scufie roșie, a cărei prezență îi insuflă optimism. În aparență, această a doua descriere ekphrastică a tabloului Parabola orbilor dublează primul fragment ekprastic și poate părea redundantă. Structural, amândouă mizează pe balansul între prim-plan și planul secund. Invetarul elementelor compoziției picturale care sunt transpuse în discurs verbal este aprope identic (lipsește biserica, element care nu mai este
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
alte refugii Descrierea ekphrastică a tabloului lui Pieter Breughel deschide romanul lui Augustin Buzura spre o comparație cu alte opere care circumscriu universul picturii artistului flamand. Un exemplu celebru, reprezentativ pentru iconografia pe care a dezvoltat-o tabloul, este poemul Parabola orbilor (volumul Pictures from Breughel and other poems)37 scris de Williams Carlos Williams. Poemul este o descriere a tabloului omonim, "această oribilă, dar superbă compoziție fără roșu". Centrul atenției poetului american rămâne șiragul de orbi care se îndreaptă "triumfător
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
reprezentata spațiul redând detaliul fizionomic al strigătului. Dacă Gert Hofmann pune în discuție problema reprezentării, scriitorul român chestionează problema receptării operei plastice. Interesul lui Augustin Buzura pentru receptarea picturii se argumentează prin două elemente. În primă instanță, descrierea ekphrastică a Parabolei orbilor din Refugii (descriere ekphrastică tranzitivă) mizează pe dramatizarea actului contemplativ. Tabloul flamand stimulează confesiv cei doi contemplatori ai tabloului: protagonista este înspăimântată de figurile dizgrațioase ale orbilor (vezi nota 11) și, mai mult, orbitele celui de-al doilea îi
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acestuia realizată de fiul artistului și aflată în custodia muzeului Luvru. Numai comparația celor două tipuri de discursuri duce la evidențierea acestui artificiu la care recurge autorul Refugiilor. Dar tabloul flamand nu întreține doar o bogată iconografie în cultura europeană. Parabola orbilor creează ecouri și în literatura română încă înaintea romanului Refugii. În 1977, odată cu publicare romanului Ucenicul neascultător, George Bălăiță recurge și el la o descriere ekphrastică a lui: Cei doi se întoarseră repede. Îl duceau pe Duțu între ei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
tobă, așadar primul, adevărata călăuză a orbilor, acela nu era oare un om cu vedere ageră? Ca și ăsta care ne duce pe noi acum prin zăpadă și noi îl ascultăm și nu știm cine este și unde ne duce. Parabola orbilor. Iată-l pe cel din fața mea cu boneta lui albastră, solzii mărunți, poate o țesătură grosolană ca și cusătura care leagă între ele cele două calote, iată-l cu pelerina lui cenușie de cerșetor, trecută prin atâtea vremuri rele
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pleacă în căutarea unui adăpost. În tablou, cum am văzut deja, un șir de orbi mărșăluiește pe un teren accidentat. În loc să descrie personajele împlicate în scena înzăpezirii și mișcările lor de a ieși din zăpadă, autorul inserează brusc descrierea tabloului Parabola orbilor. Astfel, de la descrierea călăuzei care se luptă cu nămeții " Omul din față călca hotărât, picioarele lui scurte intrau până deasupra genunchilor în zăpadă, se mișcau într-o foarfecă neîntreruptă, poalele șubei negre veneau în urmă. El vedea" -, autorul trece
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sa fie influențate politic sau ideologic: "Să convenim prin urmare că tema, conflictul și tipologia trebuie să fie predominant politice (În politic vom include, de asemenea, ideologicul)"10. În romanul politic unul din intrumentele predilecte de reflectare a prezentului este parabola politică, al cărei obiectiv imediat este "implicitarea/explicitarea actualității și a tendințelor ei"11. Tipologiile romanului politic interesează în măsura în care includ și cartografiază și romanele ekphrastice propuse spre analiză. Într-un articol din 1979 Marcel Corniș Pop12 propune patru tipuri de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Marcel Corniș Pop12 propune patru tipuri de roman politic: romanul justițiar formă a "romanului anchetă, mărturie sau dezbatere, a romanului-reconstituire îndreptat mai ales asupra evenimentelor deceniului șase", romanul ideologic sau romanul puterii (ce apare începând cu deceniul opt), romanul mitic-politic (parabola politică) și romanul polemic, parodic. Astfel, în tipologia lui Marcel Corniș Pop romanul lui George Bălăiță Lumea în două zile se încadrează în categoria romanului mitic-politic (parabola politică), dar și în cea a romanului polemic-parodic. O altă tipologie a romanului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
romanul ideologic sau romanul puterii (ce apare începând cu deceniul opt), romanul mitic-politic (parabola politică) și romanul polemic, parodic. Astfel, în tipologia lui Marcel Corniș Pop romanul lui George Bălăiță Lumea în două zile se încadrează în categoria romanului mitic-politic (parabola politică), dar și în cea a romanului polemic-parodic. O altă tipologie a romanului politic românesc din perioada postbelică propune cartea lui Viorel Nistor din 2012. Autorul prezintă o schemă mai simplificată a romanului politic în care se încadrează romanul ideologic
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sau "întunecatul deceniu""), romanul condiției politice (începând cu a doua parte a deceniului șapte) și romanul evazionismului politic (caracteristică întregii perioade comuniste, dar mai pregnant în ultimele decenii ale regimului comunist)13, ale cărui "linii de creație" sunt satira, alegoria, parabola 14. În această clasificare, romanul lui Constantin Țoiu Galeria cu viță sălbatică confirmă categoria romanului evazionist. Prima observație este aceea că perioada 1960-1995 este singurul interval literar în care putem discuta prezența ekphrasisului. Faptul că într-o etapă a acestei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
condiția omului. Recursul la descrierea ekphrastică vorbește despre statutul literaturii ca artă similară picturii; mecanismul ekphrastic repune literatura în sistemul discursurilor artistice și autotelice despre lume. Pe de altă parte, trei din operele de artă evocate în ekphrasis, Plata dijmei, Parabola orbilor și statuia zeiței Victoria, au clare veleități alegorice. Semnificația romanelor se construiește reciclând sensurile metapicturale antrenate de operele de artă. Astfel, amândouă tablourile flamande sugerează o realitate metapicturală și un sens aforistic, asimilabile unor adevăruri eterne despre interacțiunea omului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
tablourile flamande sugerează o realitate metapicturală și un sens aforistic, asimilabile unor adevăruri eterne despre interacțiunea omului cu istoria. Plata dijmei comentează o poziție frecventă a individului prins în mecanismul social - relația oprimantă cu un stat inflexibil și abuziv, în timp ce Parabola orbilor prevestește consecințele inevitabile ale asocierii insului unor acțiuni conduse de lideri nepotriviți. Odată evocate în textul literar, aceste tablouri construiesc o interpretare alegorică a romanelor, făcând din subiectul lor o oglindă a realității opresive din România epocii comuniste (Galeria
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
înțelege erorile din viața sa raportându-se la scenografia tabloului. Dialogul din cabinet nu se susține - este evident acest lucru la un moment dat, o subliniază chiar vocea auctorială - atât cu doctorul Vlad Cosma, cât cu tabloul (de fapt tablourile) Parabola orbilor și, de asemenea, cu celelalte reproduceri artistice aflate pe pereții încăperii. Operele de artă funcționează aici ca o substanță de constrast cu ajutorul căreia se clarifică stările Ioanei sau ca un background ce pune mai pregnant în lumină figurativul din
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
scenariul căruia evocă doar un element figurativ. Relevant pentru poetica ekphrasis-ului în literatura română este și natura obiectului de artă descris în ekphrază. În majoritatea cazurilor (4 din 5 situații) discutate în aceste romane obiectul ekphrastic este real (Plata dijmei, Parabola orbilor, statuia Victoriei din Samotrache sunt creații existente), iar ekphraza una "noțională"17. Ekphrasis-ul se centrează aici pe ideea de verosimil, pe challenge-ul reprezentării vizualului prin cuvânt, anexând problematica ekphrasis-ului problematicii mai extinse a reprezentării verosimile în romanul realist 18
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
spațiul geneticii textuale care să explice sau să detalieze alegerile făcute de scriitori. Un fapt este însă cert. Atât tablourile cât și statuia invocată aici sunt opere de artă celebre, recunoscute pentru exemplaritatea valorii lor estetice. Mai mult, în cazul Parabolei orbilor, putem afirma chiar că a exercitat o fascinație în epocă, de vreme ce și George Bălăiță și Augustin Buzura recurg la el. Prin urmare, unul din motivele pentru care scriitorii aleg să descrie sau să facă apel la opere de artă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și permit reactualizarea unor coduri culturale 23. În cazurile pe care le-am analizat se poate vorbi de o "complicitate" hermeneutică stabilită între romancier și publicul său, activată în baza unor sensuri nespuse atribuite de comun acord. În virtutea acestei codificări, Parabola orbilor devine imaginea României aflate într-un regim totalitar și conduse despotic de către un "orb", dar în același timp postulează și eterna libertate pe care i-o atribuie individului "vederea" interioară, Plata dijmei reflectă relația actualizată între individ și statul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
deux jours. Le chapitre II propose une analyse des références ekphrastiques des romans de Constantin Țoiu, Galerie de vigne sauvage et La chute dans le monde. Dans le chapitre III, je souligne le rôle des références ekphrastiques au tableau La Parabole des Aveugles dans le roman Refuges d'Augustin Buzura. Dans le chapitre final, je présente quelques conclusions sur l'usage de l'ekphrasis dans le roman roumain entre 1960-1995. D'abord, mon étude configure une typologie de la digression ekphrastique. Quand
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
2002, p. 150. 28 Gheorghe Glodeanu, Măștile lui Proteu, Fundația Culturală Libra, București, 2005, p. 251. 29 Idem, p. 253. 30 Rămâne interesant de urmărit jocul vizual la care recurg editorii romanului. A doua ediție apărută în 2005 renunță la Parabola orbilor și utilizează o supracopertă care reproduce tabloul lui Caspar David Friedrich, Naufragiul navei Speranța. 31 Varianta integrală a poemului Aproape Novembre este următoarea: "Negru, în fața ochilor mei,/ Un pictor sumbru/ a pictat o sumbră pictură./ Și tot privind/ această
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Regală pentru Literatură și Artă, Biblioteca Enciclopedică, 1943. Mehedinți, Simion, Scrieri despre educație și învățământ. Antologie, București, Editura Academiei, 1992. Mehedinți, Simion, Creștinismul românesc, București, Editura Anastasia, 1996. Mehedinți, Simion, Discursuri, conferințe, 2 vol., Focșani, Editura Terra, 2000-2001. Mehedinți, Simion, Parabole și învățături din Evanghelie, București, Editura Sofia, 2002. Noica, Constantin, Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou, Iași, Editura Moldova, 1940. Noica, Constantin, Pagini despre sufletul românesc, București, Editura Humanitas, 1991. Noica, Constantin, Mathesis sau bucuriile simple
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
unor sfinți autohtoni (Nicodim de la Tismana, Grigore Decapolitul), ca și personaje din romanul religios Varlaam și Iosif - tradus În românește după 1650 - și viața Sfântului Constantin - patronul ctitorului -, chiar și teme importante cu caracter moralizator și escatologic: Judecata de Apoi, Parabole (dintre care unele inspirate din literatura religioasă tradusă și tipărită la acea epocă). O altă caracteristică a arhitecturii brâncovenești este predispoziția pentru logii, foișoare, galerii și pridvoare -idee preluată de la arhitectura Renașterii sau de la reședințele princiare de la Constantinopol. Acestea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
dezghețul anilor '60: scriitorul este o ureche de dulceață și o ureche de venin. Anatol Baconski este un poet și un prozator baroc (poezii/poesies, 1950; Fluxul memoriei/ Le Flux de la memoire, 1957; Echinoxul nebunilor/ L'Equinoxe des fous, 1967). parabolele sale se hrănesc din cadavrul viu al cotidianului degradat îngrozitor prin agresivitate și din grotescul hilariant. petre Dumitru (sic) nu întârzie să se refugieze în Occident unde publică Incognito, roman cu cheie, revelator al moravurilor și practicilor oculte ale societății
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sub ochii părinților am plecat din oraș în oraș, până am ajuns aici, trăind trei ani de viață păcătoasă, groaznică. Ieri, ce mi s-a întâmplat? Gândul mi-a zburat acasă, la ai mei, și mi-am adus aminte de parabola cu fiul cel pierdut pe care ne-o citise mama de câteva ori. Aseară am vorbit cu ei la telefon, mi-am cerut iertare și pentru că m-au iertat acum plec spre casă. Știu că mă așteaptă umilința, clevetirile multora
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
ce a fost inițiată de aceeasi secțiune a S.N.R. Nu subscriem însă la ideea asocierii versurilor de pe revers cu imaginea bradului, având în vedere că poemul „Bradul strâmb” este o premoniție genială, acceptată aproape unanim, în legătură cu tragicul sau sfârșit, o parabolă scrisă, după cum se știe, în preajma batjocoririi și asasinării bestiale a savantului la 27 noiembrie 1940 în pădurea Strejnic-Prahova. Cât privește medalia din 1993, inițiată de Universitatea Populară București, aceasta copiază jenant aversul medaliei S.N.R. și stârnește confuzii prin inscripția reversului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]