8,430 matches
-
Enigma este ca Înseși instituțiile economice și politice care Încearcă să acomodeze aceste noi realități spațiale și temporale sunt cele al căror viitor este În dubiu din cauza schimbărilor profunde care au loc acum În lume. Piața capitalistă și statul-națiune sunt paradigma instituțională definitorie pentru era modernă, așa cum Biserica și ordinea feudală au fost În Evul Mediu. și, la fel cum schimbările spațio-temporale au dus la sfârșitul aranjamentului medieval, acum, din nou, schimbările spațio-temporale radicale duc atât la slăbirea piețelor naționale și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Într-un anumit fel, conducând, prin urmare la noi descoperiri În conformitate cu percepția mentală a oamenilor asupra lumii. Desigur, conștiință culturală nu este statică. Noi descoperiri și invenții pot modifica conștiința spațiotemporală În mod continuu, conducând la o schimbare a Însăși paradigme culturale, precum și la schimbări fundamentale În aranjamentul politic și economic. Aș sugera Însă că În decursul istoriei, concepția oamenilor despre realitate Începe cu crearea unei povești despre ei și lume, această poveste acționând unui ADN pentru toate permutațiile evolutive care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
același timp, au condus la trasarea unei noi direcții fundamentale pentru știință În secolul XXI. Din nefericire, o bună parte a ideilor noastre despre comerț, guvernare și societate și a relației noastră cu mediul Înconjurător este Încă dominată de vechia paradigmă științifică. Noua știință trebuie să pătrundă mai adânc atât În mentalul public, cât și În politică pentru a face o diferență reală. Totuși, Uniunea Europeană este prima entitate politică care a luat serios În considerare noua viziune a Terrei drept o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
5.2. Divergența atitudine/comportament 68 2.5.3. Modelarea relației dintre atitudine și comportament 72 Capitolul 2 Comportamentul prosocial și altruismul 1. Perspective teoretice 79 1.1. Sociobiologia 80 1.2. Socializarea și funcționarea normelor sociale 82 1.3. Paradigma costuri beneficii 85 1.4. Teorii ale beneficiilor psihologice 87 1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsec 88 1.6. Profilul personalității altruistice 90 2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadial 92 3. Interacțiunea personalitate - situație 96 3.1. Caracteristici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Serge Moscovici încă în anii ’60 și cum au demonstrat ulterior alți renumiți psihologi sociali europeni, este un concept cu fecunde rezonanțe epistemologice și pragmatice. Astfel încât se poate vorbi astăzi despre o adevărată școală, o mișcare a reprezentărilor sociale, o paradigmă în care, explicit sau implicit, lucrează și mulți tineri cercetători români. În Iluzia localismului și localizarea iluziei am încercat să conving că între această orientare și cea americană a cogniției sociale nu există nici pe departe divergențele presupuse de unii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dirijează subtil comportamentele acestora. Ralea și Harriton (1962) evidențiază caracterul succesual al valorilor, sancționarea succesuală reprezentând un mijloc important prin care o colectivitate își promovează valorile. În viziunea lui Skinner (1971), chiar comportamentele-limită (asumarea riscului sacrificiului suprem) trebuie înțelese prin paradigma condiționărilor și recompenselor: „Să presupunem, de exemplu, că un grup este amenințat de un răufăcător (monstrul din mitologie). Cineva care posedă o forță sau o îndemânare specială atacă și omoară monstrul sau îl alungă. Grupul, scăpat de amenințare, întărește (gratifică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe producții filosofice tot de sorginte europeană ale sfârșitului de secol al XIX-lea și începutul secolului XX, a fost nu doar un răspuns intelectual și umanist dat eurocentrismului, ci oricărui gen de etnocentrism. Promovată în anii ’50-’60, această paradigmă constituie baza teoretică a multiculturalismului de azi. Deși relativismul cultural nu se reduce la relativismul moral, el îl include și pe acesta din urmă. Or, este evident că a admite legitimitatea oricăror valori și norme de conduită este autodistructiv social
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vedere explicația plurinivelară (socioculturală, psihologică, biopsihosociologică, genetică și funcțională etc.), teorii axiologice care în intenții se vor concurențiale sunt, în cea mai mare parte, nu numai posibil, ci și necesar complementare. Și, de altfel, prin numeroase dimensiuni, respectivele teorii sau paradigme se prezintă și ca interșanjabile, echivalente. Dacă valorile sunt utile (paradigma utilitarismului), sunt, evident, și funcționale (paradigma funcționalismului). În mod similar, faptul că se nasc dintr-un contract social (teoria contractualistă) înseamnă că sunt funcționale și utile. În final, să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
axiologice care în intenții se vor concurențiale sunt, în cea mai mare parte, nu numai posibil, ci și necesar complementare. Și, de altfel, prin numeroase dimensiuni, respectivele teorii sau paradigme se prezintă și ca interșanjabile, echivalente. Dacă valorile sunt utile (paradigma utilitarismului), sunt, evident, și funcționale (paradigma funcționalismului). În mod similar, faptul că se nasc dintr-un contract social (teoria contractualistă) înseamnă că sunt funcționale și utile. În final, să punem în relief două idei subîntinse în studiul de față, dar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
concurențiale sunt, în cea mai mare parte, nu numai posibil, ci și necesar complementare. Și, de altfel, prin numeroase dimensiuni, respectivele teorii sau paradigme se prezintă și ca interșanjabile, echivalente. Dacă valorile sunt utile (paradigma utilitarismului), sunt, evident, și funcționale (paradigma funcționalismului). În mod similar, faptul că se nasc dintr-un contract social (teoria contractualistă) înseamnă că sunt funcționale și utile. În final, să punem în relief două idei subîntinse în studiul de față, dar nu suficient de explicite: 1) Problematica
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
valorile și atitudinile noastre și, cu precădere, comportamentele oamenilor sunt decisiv determinate de factorii structurali ai contextelor, de legi juridice, de oportunitățile școlare și de muncă, de regimurile politice, de dezvoltarea economică. Un specialist în reprezentările sociale afirma în aceeași paradigmă: „În ciuda eforturilor noastre, nu am putut găsi până acum vreo urmă a modificării reprezentării sociale sub influența unui discurs ideologic; numai practicile sociale par să aibă un efect asupra lor” (Flament, 1997, p. 143). De ce foarte mulți tineri din țările
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dintre ele evidențiindu-le înșiși autorii amintiți mai sus. 2) Norma reciprocității (Gouldner, 1960) cere ca, dacă ai fost ajutat, să ajuți și tu pe făcătorii tăi de bine. Deși aici accentul se mută de pe asistența dezinteresată - situându-ne în paradigma schimbului social -, avem de-a face totuși cu acte prosociale, întrucât schimbul nu este direct și imediat, nu se negociază și, în tot cazul, norma trimite la descentrarea de pe egoismul pur. Altfel spus, teoretic ai putea fi ajutat, fără ca, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acte de ajutorare concrete. Mai mult, o asemenea zbatere poate sta clar sub semnul beneficiilor personale, uneori concret materiale. Or, crucială în definirea altruismului este tocmai lipsa acestor beneficii. Asupra respectivei chestiuni spinoase voi reveni în secvențele următoare. 1.3. Paradigma costuri-beneficiitc "1.3. Paradigma costuri‑beneficii" Într-o accepțiune mai largă, problema costurilor și a beneficiilor este implicată în toate orientările ce încearcă să explice comportamentul uman și, în special, pe cel prosocial. Sociobiologia se referă la beneficiile de reproducere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Mai mult, o asemenea zbatere poate sta clar sub semnul beneficiilor personale, uneori concret materiale. Or, crucială în definirea altruismului este tocmai lipsa acestor beneficii. Asupra respectivei chestiuni spinoase voi reveni în secvențele următoare. 1.3. Paradigma costuri-beneficiitc "1.3. Paradigma costuri‑beneficii" Într-o accepțiune mai largă, problema costurilor și a beneficiilor este implicată în toate orientările ce încearcă să explice comportamentul uman și, în special, pe cel prosocial. Sociobiologia se referă la beneficiile de reproducere genetică, în centrul socializării
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
stând principiul recompensei, iar normele sociale fac trimitere la avantaje și dezavantaje atât direct, prin conținut (norma reciprocității și a echității), cât și indirect, prin costurile și beneficiile (psihologice, dar și de altă natură) datorate respectării sau încălcării acestor norme. Paradigma costuri-beneficii în sens mai strict însă mizează exclusiv pe calculul utilitar al actorului social. Ca o prelungire a abordării microeconomice în câmpul mai larg al umanului, reprezentanții respectivei orientări (cei mai mulți economiști) au o satisfacție deosebită să explice comportamentele numite altruiste
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intereselor pur egoiste. Altruismul și, cu atât mai mult, variantele prosociale mai slabe sunt determinate de funcția de utilitate pe care receptorul unor asemenea acte o are pentru cel ce le emite. Prezentăm în continuare câteva dintre explicațiile profesate de paradigma costuri-beneficii (Lemennicier, 1988). Cea mai mare parte a așa-ziselor gesturi altruiste nu sunt decât un profund egoism mascat; invitația la masă a unui coleg, o recenzie laudativă la o carte a unei persoane influente, apărarea cuiva care deține putere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sa. Deși foarte egoist, băiatul își dă seama că, dacă nu se poartă altruist față de soră, el va pierde în ansamblu mult mai mult, din cauza comportamentului tatălui lor. 1.4. Teorii ale beneficiilor psihologicetc " 1.4. Teorii ale beneficiilor psihologice" Paradigma costuri-beneficii utilitaristă, profesată de orientarea microeconomică, include, după cum s-a sugerat, și trimiteri la câștiguri sau costuri psihologice (prestigiu social, prețuirea celorlalți etc.), dar care se prelungesc imediat în avantaje materiale. Psihologii sociali explică actele prosociale și prin mecanisme ce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
multe ori, oamenii se întreabă reciproc, alteori însă, datorită unor mecanisme legate de prestigiu, rușine, timiditate etc., aceste gesturi nu au loc. Funcționează astfel ignoranța pluralistă - nici unul nu știe bine ce se întâmplă -, fenomen pus în evidență încă de întemeietorii paradigmei ajutorării în prezența altora, J. Darley și B. Latané (1968), printr-un experiment relativ simplu. Subiecții au fost chemați pentru a completa niște chestionare, unii dintre ei fiind singuri într-o cameră, alții câte trei. La câteva minute, experimentatorul a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
onoruri, afecțiune, celebrări (...). Unele dintre acestea pot fi neintenționate, dar ele nu întăresc mai puțin comportamentul eroului. Altele pot fi intenționate, comportamentul eroului este întărit special pentru a-i induce” noi acțiuni benefice grupului. Pe aceeași linie, dar într-o paradigmă mai riguroasă - cea a costurilor și beneficiilor, cu varianta ei mai tare, a teoriei alegerii raționale -, J. Coleman (1991) subliniază că actele eroice au drept motivație interioară convingerea că, apărând bunul colectiv (sau înlăturând răul colectiv), te aperi pe tine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în paralel cu suma prestațiilor unui grup echivalent în situație individuală. Se încearcă astfel oferirea unor răspunsuri, bazate pe date experimentale, la întrebarea dacă performanța colectivă este o rezultantă care depășește suma aritmetică a performanțelor individuale. Pentru aceasta se introduce paradigma grupului nominal ca termen intermediar între individ și grup. Procedura este următoarea: subiecții care au lucrat individual sunt reuniți printr-un calcul pe hârtie în grupuri nominale sumative, având același număr de subiecți ca și grupurile reale. Se compară, așadar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reduce magnitudinea, așa cum, de altfel, demonstrează și experiența istorică, și viața cotidiană actuală. Acțiunile colective produc nu numai leneși și blatiști, ci și dăruiți și eroi, ce merg de multe ori până la sacrificiul suprem. Să remarcăm în final că atât paradigma facilitării sociale, cât și cea a lenevirii se refereau la performanța individuală și colectivă în condiția prezenței altora. După cum s-a văzut, există două elemente cruciale ce intervin în explicarea acestor fenomene: excitabilitatea (arousal) și posibilitatea evaluării contribuției personale. Dacă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și colectivă în condiția prezenței altora. După cum s-a văzut, există două elemente cruciale ce intervin în explicarea acestor fenomene: excitabilitatea (arousal) și posibilitatea evaluării contribuției personale. Dacă introducem o a treia variabilă importantă - dificultatea sarcinii -, putem integra cele două paradigme într-o schemă sintetică (vezi figura 8). Diagrama rezumă câteva constatări având ca fundament și studii experimentale (Brehm et al., 2002 p. 264): 1) Atunci când, în coacțiune, contribuția fiecăruia poate fi clar evaluată de ceilalți și sarcina e simplă, calitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eventualele conflicte intergrupale se datorează competiției pentru resurse limitate (hrană, locuri de muncă etc.), și deci pentru satisfacerea și/sau maximizarea nevoilor și beneficiilor propriului colectiv. Studiilor ce folosesc grupuri create artificial în laborator doar prin simpla categorizare - numită și paradigma grupului minimal - li se reproșează că, în condiții reale, unde membrii in-group-ului interacționează și comunică, unde există relații de putere și persuasiune, comportamentul se schimbă, putând deveni mult mai „rațional”. Oricum, și alte genuri de cercetări, pe grupuri reale, au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau să privească aspecte ale dezvoltării în ansamblu a persoanei respective deoarece, așa cum afirmă Winnykamen, este posibilă învățarea pornind de la erorile celuilalt. Modelul corect își păstrează, firește, rolul esențial în învățare, dar este utilă din punctul de vedere al acestei paradigme măsura în care acesta - confruntat cu opțiunea greșită de soluționare - provoacă un conflict sociocognitiv: modelul introduce centrări opuse și oferă în același timp subiectului perturbat elemente importante pentru reorganizarea demersului său cognitiv (Doise, Mugny, 1998, p. 96). Astfel, conflictul conduce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în care ele pot fi adaptate și dezvoltate pentru necesități de natură educațională. Conform cercetărilor actuale (vezi și Hybels, Weaver, 1986; Gamble, Gamble, 1993), putem identifica mai multe stadii în procesul de interacțiune umană. Aceste stadii sunt dezvoltate sub două paradigme de evoluție: reunirea - cuprinzând etapele de formare și dezvoltare a relaționărilor - și separarea - care vizează etapele de pierdere a coeficientului de relaționare până la dispariția acestuia. • Reunirea 1) Inițierea În această primă etapă, oamenii se inițiază unii pe alții în arii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]