8,233 matches
-
veacuri aveau conștiința că trebuie să asculte atât de legile proprii, cât și de faptul că sunt o populație aparte, distinctă de păgânii între care trăiau, termenul grecesc paroikia (în latină paroecia sau parrochia) pe care îl aplicau comunităților lor - parohii sau dieceze, după terminologia actuală - nu indică oare o colonie străină care trăiește în mijlocul unui alt popor? Putem spune că aceste „legi” aveau numai un sens moral, nu și unul juridic, instituțional, în sânul comunității - sau, cu alți termeni, astfel încât
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
să administreze Mirului, este trimis de Isus. De fapt, Isus este cel care spune: Primește pecetea darului Duhului Sfânt». El este cel care ni-l dăruiește pe Duhul Tatălui. Prezența episcopului ne amintește faptul că Biserica este mai mare decât parohia noastră. Prin episcop, suntem uniți și cu alte parohii ale diecezei, și cu alte dieceze din lume. Celebrarea Mirului De obicei, Mirul este administrat în timpul celebrării liturghiei. Episcopul se roagă cu toți credincioșii, ca Duhul Sfânt să coboare cu toate
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
Isus este cel care spune: Primește pecetea darului Duhului Sfânt». El este cel care ni-l dăruiește pe Duhul Tatălui. Prezența episcopului ne amintește faptul că Biserica este mai mare decât parohia noastră. Prin episcop, suntem uniți și cu alte parohii ale diecezei, și cu alte dieceze din lume. Celebrarea Mirului De obicei, Mirul este administrat în timpul celebrării liturghiei. Episcopul se roagă cu toți credincioșii, ca Duhul Sfânt să coboare cu toate darurile sale. Așa cum ziua logodnei și a căsătoriei este
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
a dărui iubirea lui Cristos celor care au în mod special nevoie de ajutor. Îi adună pe cei la care preotul nu a ajuns încă (sau la care nici nu va reuși să ajungă). Însoțește și asistă grupurile din interiorul parohiei. Colaborează la liturghie (omelie, botez, căsătorie, înmormântare), la anunțarea Cuvântului, la cateheză. Diaconul se angajează să nu se căsătorească; totuși și cei deja căsătoriți pot fi consacrați diaconi permanenți. Preotul Preoții sunt colaboratori ai episcopului. Împreună cu el, ei constituie comunitatea
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
comunitate, Biserica catolică nu vede nicio posibilitate pentru hirotonirea femeilor. Scopul vieții creștine este sfințenia. Această cale este deschisă tuturor credincioșilor - fie bărbați sau femei, și indiferent de situația lor. Preotul care își desfășoară activitatea sa, mai ales într-o parohie a cărui conducător este, se numește paroh; preotul care colaborează într-o parohie se numește vicar, capelan sau viceparoh. Un preot care aparține unei comunități religioase, este numit în general «părinte». Episcopul Episcopul este principalul conducător al unei Biserici particulare
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
este sfințenia. Această cale este deschisă tuturor credincioșilor - fie bărbați sau femei, și indiferent de situația lor. Preotul care își desfășoară activitatea sa, mai ales într-o parohie a cărui conducător este, se numește paroh; preotul care colaborează într-o parohie se numește vicar, capelan sau viceparoh. Un preot care aparține unei comunități religioase, este numit în general «părinte». Episcopul Episcopul este principalul conducător al unei Biserici particulare (dieceza) sau locale. Episcopii sunt succesorii apostolilor. Fac ceea ce au făcut și apostolii
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
în slujirea unității, așa cum se poate deduce din: - originea sa: transmiterea credinței este asigurată de impunerea mâinilor; transmiterea neîntreruptă a ministerului episcopal de la apostoli până la episcopii actuali se numește succesiune apostolică; - rolul fiecărei Bisericii: parohul este responsabil al unității membrilor parohiei între ei și cu dieceza. Episcopul este responsabil de unitatea în dieceză și cu Biserica universală. Papa este responsabil împreună cu Colegiul episcopal de unitatea întregii Biserici. Din toate acestea reiese clar, că slujirea văzută în felul acesta este mai mult
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
este posibilă căsătoria religioasă, și se informează dacă amândoi soții consideră căsătoria conform învățăturii Bisericii. Altminteri, nu ar fi corect să se căsătorească în biserică. Pregătirea pentru căsătorie constă într-o perioadă de pregătire specifică, oferită de dieceză sau de parohie. În anumite cazuri, parohul poate pregăti personal pe cei doi tineri în vederea celebrării căsătoriei. În general, cuplul de miri poate alege preotul care le va celebra căsătoria; biserica în care va avea loc celebrarea este, în mod obișnuit, aceea din
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
va celebra căsătoria; biserica în care va avea loc celebrarea este, în mod obișnuit, aceea din locul în care viitorii miri trăiesc, sau din locul unde vor merge să locuiască. Celebrantul ordinar să asiste la celebrarea căsătoriei este numai parohul parohiei în care ei trăiesc. Preotul ce va celebra, trebuie să pregătească liturghia împreună cu mirii, și să le recomande o spovadă bună înainte de acest pas important din viață. Celebrarea căsătoriei Celebrarea căsătoriei catolice are loc de regulă în cadrul unei liturghii. De
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
lui Tarrou că desigur Dumnezeu nu există, pentru că, în caz contrar, preoții ar fi inutili. Dar, din alte cugetări care urmaseră, Tarrou înțelesese că această filosofie era strâns legată de proasta dispoziție pe care i-o dădeau desele colecte ale parohiei din care făcea parte. Dar ceea ce întregea portretul bătrânului, era o dorință care părea profundă și pe care el a exprimat-o de mai multe ori în fața interlocutorului său: spera să moară foarte bătrân. "E oare un sfânt ?" se întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ne reclame că tulburăm liniștea oamenilor. Tot timpu’ ne spionează de după jaluzelele dinspre alee. — Nu trebe să te necăjești de ce zice lumea, Irene, o sfătui Santa. Oamenii din blocu’ meu au gură spurcată. Cine poate trăi pe St. Ode în parohia Cluny, poate trăi oriunde. Lumea-i rea, ascultă-mă ce-ți spun. E una aici la mine-n bloc care o să se-aleagă c-o cărămidă-n cap dacă mai trăncănește mult despre mine. Mi-a spus cineva că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
aia. Nu-i groaznic? Biata Myrna! Domnul Robichaux, incapabil să găsească ceva de spus, întrebă: — De ce nu rogi un preot să vorbească cu băiatu’? — Un preot? se jeli doamna Reilly. N-ascultă Ignatius de nici un preot. Zice de preotu’ din parohia noastră că-i un eretic. S-au certat teribil când a murit câinele lui Ignatius. Domnul Robichaux nu găsi nici o replică la această enigmatică referință. A fost groaznic. Am crezut c-o să mă dea afară din biserică. Nu știu de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ieșind prin ferestrele bucătăriilor din toate casele. Fiecare locuitor părea să aducă o contribuție cât de mică la cacofonia generală formată din oale scăpate jos, televizoare bubuitoare, voci care vorbeau în contradictoriu, țipete de copii și uși trântite. — Cei din parohia Sf. Odo îs toți în păr astă-seară, comentă gânditoare Santa, în timp ce mergeau pe trotuarul îngust dintre carosabil și treptele caselor duble, construite în rânduri solide și strânse, în lungul fiecărui cvartal. Lumina felinarelor strălucea deasupra asfaltului și cimentului fără nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
doar el și cu mine ne gîndeam atunci la plicul pe care i-l va da la sfîrșit, luîndu-l de braț pentru a-l trage Într-un colț (dar mie nu-mi scăpa nimic), trezorierul cine-clubului, fie un vicar al parohiei care credea de datoria lui să facă un mic semn al crucii peste fruntea fiului unui prieten al lui Daniel-Rops, autorul cărții Iisus În vremea Sa, fie un medic care Îmi spunea: „Ei, băiete, Încă n-ai plecat la culcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
unison sub impulsul părinților, trebuie să se roage pentru a-l implora pe Dumnezeu, a-I mulțumi, a-I aduce laudă“. Mi-ar fi venit cam greu să-mi fac familia să vibreze la unison văzînd picioarele unor fete din parohie. CÎnd plecam cu toții Împreună la liturghie, o făceam cu alte gînduri. Mama spunea: „Cei care sînt deja gata să plece Înainte! Nu uitați de cărțile de rugăciuni!“. Fiecare dintre copii Își avea propria carte de rugăciuni legată În piele, modele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
se sfârșea printr-o lungă bărbie ascuțită, pe care barba i-o accentua și mai tare; ochii îi erau ficși, dar calmi, de un azuriu limpede. A ținut să precizeze pe loc, ca și cum s-ar fi scuzat, că biserica și parohia Quattro Santi Coronati in Celio i-au fost încredințate doar cu o lună înainte, fiind ridicat de la rangul de prelat al curiei la cel de cardinal și magister și, prin urmare, obligat să părăsească mănăstirea Sant’Erasmo. Acestea aveau loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Valentinei, la care, la Începutul acestui haos, mersese doar ca să discute cu cineva, care era mai apropiat de Dumnezeu, care poate ar fi putut să-i arate secretul prin care putea să pună iar lucrurile În ordine. Biserica aceea - din parohia soacrei - era Însă foarte diferită. Făcută din beton armat, prin anii optzeci, era complet lipsită de decoruri: rândurile de bănci erau făcute din fotolii lipite Între ele, furate de la un cinematograf de periferie, Închis de mult timp. Nu erau altare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
instanță. Pe la prânz, popa Băncilă plecă de la tribunal. Avea trenul de Șoptireanca la cinci fără un sfert. Trecu pe la părintele stavrofor Ioachim, de la „Sfinții Constantin și Elena“. Îi telefonase părintele Ioachim să vină să-l pună în legătură cu o cucoană din parohia sa. Vroia aceea să vândă niște pământ, via și hectarele dinspre pădure ale răposatului Lazarovici, bătrânul, tatăl arhitectului Stelian. Le revendicaseră fetele bătrânului, că arhitectul murise. Primiseră ceva din moștenirea aceea și acum se apucaseră să vândă. Vindea și Valentina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Băncii Umanitariste Cooperativiste Inter-Județene „Brandaburlea & Brandaburlea“, la care generalul Goncea avea o participare de optzeci și trei la sută din capital. Părintele Ioachim încă nu se întorsese. Plecase probabil pe jos. Bemweul era în curte. Cerceta limuzina, îngândurat. „Dacă ai parohie în oraș, ce să faci cu banii. Nu trebuie să îți iei o mașină, să-ți faci acareturi, altceva ce să afci cu ei? Mai îi bagi și în câte o afacere, ca părintele Andrei, de la Sfânta Varvara, de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
două versiuni diferite în alte registre ale Companiei celor Negri 17. Încă o descriere a acțiunilor și pedepsei lui Rinaldeschi apare într-un registru ținut de Giovanni Landi pentru o asociație, sau opera, formată din rector și membri proeminenți ai parohiei S. Maria degli Alberighi, pentru a promova devoțiunea pentru frescă deteriorată 18. Cartea opera a fost începută pe 26 iulie 1501, doar patru zile după spânzurarea lui Rinaldeschi, și oferă o mărturie remarcabilă a vitezei cu care enoriașii au luat
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
1460, si a murit în 151938. Pare posibil ca Dolciati să fi fost unul dintre numeroșii pictori de meserie din Florența numiți madonnieri, a căror specializare erau imaginile devoționale. Este probabil ca el să fi avut o legatura familială cu parohia S. Maria degli Alberighi, din moment ce Dolciati deținea una dintre casele ce au fost distruse pentru a face loc oratoriului 39, si pentru că registrele de la Madonna de' Ricci menționează un monument funerar purtând numele de Dolciati (datat 1533).40 Probele care
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Nu este clar din arhivele existente cum a ajuns Rinaldeschi să fie suspectat pentru delict. Unele relatări sugerează că Rinaldeschi a fost arestat în aceeași zi în care a comis faptă, însă cea care este mai aproape de realitatea evenimentului, registrul parohiei păstrat în manuscrisul Bancroft, susține clar că a existat o perioadă de 10 zile între faptă și arestare. Chiar dacă este posibil ca un copil să-l fi parat pe Rinaldeschi, este la fel de probabil că agenții Celor Opt, prin anchete întreprinse
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
tradiții antisavonarolane. În 1630, prin medierea Marelui Duce Ferdinand ÎI, operai de la Madonna de' Ricci au cedat controlul oratoriului călugărilor Scolopi, un nou ordin cu o misiune în educație. Aceștia au administrat S. Maria degli Alberighi că o biserică de parohie până în 1775, si probabil în această perioadă savonarolismul care înconjura imaginea a pălit până a fost uitat complet 145. Cu toate acestea, ar fi o greșeală să interpretăm devoțiunea pentru Madonna de' Ricci drept un simplu fenomen savonarolan. Concentrarea unui
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
semn de dezonorare a Fecioarei, dar și să prevină dezvoltarea unui cult184. Dacă așa a fost, însă, era din câte se pare prea târziu, din moment ce după doar patru zile, pe 26 iulie, fuseseră aduse destule daruri încât rectorul și membrii parohiei să formeze o operă spre a încuraja devoțiunea pentru imagine. Așadar, clerul a acționat pentru a prelua controlul și a profita de o miscare pe care nu o putea preveni cu ușurință. Devoțiunea arătată Madonnei de' Ricci trebuie probabil asociată
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
două dintre fiice". În numele Domnului, amin. În anul o mie patru sute nouăzeci al Domnului Nostru de la întruparea să aducătoare de mântuire, în al treilea an al indicțiunii, si in a cincea zi a lunii decembrie. Întocmit în orașul Florența, în parohia Sânto Stefano, la Bădia Fiorentina, în infirmeria numitului Bădia. Cu martori prezenți la toate și la fiecare dintre lucrurile scrise mai jos care au fost numite și acceptate și invocate cu propria-i gură de testatorul scris mai jos, adică
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]