10,871 matches
-
deși dezirabil, nu este considerat ca fiind ceva care poate/trebuie să fie realizat printr-o acțiune socială. Există „idealuri”, „năzuințe”, dar cum ar putea acționa actorul social pentru realizarea acestora? El este considerat ca dezirabil, dar într-o manieră pasivă; este realizabil printr-o acțiune punctuală (o lovitură de stat) sau prin introducerea unui sistem/unor instituții/legi. Societățile au creat un complex instituțional care soluționează unele obiective: armata, poliția, sistemul sanitar sau educațional. Instituțiile, odată constituite, chiar dacă în momente
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
manifestă. Latent: ea este considerată ca fiind o problemă, ceva negativ, care ar trebui să fie eliminat sau o oportunitate de a fi fructificată, neexistând o motivație/voință de acțiune pentru soluționarea ei. Cu alte cuvinte, colectivitatea are o atitudine pasivă față de respectiva problemă. Sunt trei situații responsabile pentru situarea în latență a unei probleme: a) deși acceptată ca problemă, în raport cu altele mult mai grave, acțiunea pentru soluționarea ei nu este o prioritate; b) nu există soluții la respectiva problemă; c
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
formulată de către colectivitate ca o problemă. Nu este prezentă la nivelul conștiinței colective ca o problemă socială, dar în anumite condiții poate fi asumată conștient ca problemă. Latentă Este considerată de către colectivitate ca o problemă, dar asociată cu o atitudine pasivă: resemnare, frustrare, anxietate. Manifestă Problema socială, considerată de către colectivitate ca problemă, este asociată cu o atitudine activă: voința de acționa. Centralitate O stare a problemei sociale manifeste care este considerată a avea prioritate pentru a mobiliza atenția și a canaliza
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și gravitatea ei, poziția ocupată în sistemul de priorități. O asemenea analiză va trebui să identifice poziția în conștiința colectivă a problemei-stare: potențială (nu există o conștientizarea ei), latentă, maniestă, centralitatea ei. Toate stările subiective colective asociate trebuie identificate: atitudine pasivă de resemnare față de problemă, motivația/voința de a acționa. Trebuie luată în considerare aici și diversitatea conștientizării problemelor sociale - unele grupuri/segmente sociale o consideră ca o problemă, altele o ignoră sau nu o văd ca pe o problemă socială
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
individuală pentru bunăstare, nu se stabilește un consens, un procent destul de însemnat susținând responsabilitatea statului în furnizarea bunăstării. Putem concluziona că așteptările populației se îndreaptă către stat, ca sursă importantă de furnizare a bunăstării. Acest fapt nu însă o așteptare pasivă din partea populației către un stat de tip paternalist, ci presupune un mix în care statul trebuie să asigure locuri de muncă (este vorba despre bine cunoscuta sintagmă întâlnită tot mai frecvent în urma concedierilor masive din ultima perioadă „Noi nu vrem
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eficiență a statului în a-i ajuta pe cei în nevoie are, probabil, legătură cu o mentalitate moștenită de pe vremea regimului comunist, când statul era principalul agent care furniza bunăstarea socială. Pe de altă parte, nici individul nu era complet pasiv și avea o oarecare responsabilitate pentru bunăstarea personală, deoarece majoritatea beneficiilor sociale erau condiționate de muncă. Altfel spus, statul era principalul responsabil pentru felul în care trăiau oamenii, însă aceștia trebuiau să muncească pentru a avea o viață bună. Această
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
http://wbln0018.worldbank.org/HDNet/HDdocs.nsf/0/912775EDFEC3102C85256BBA0065558D?OpenDocument" http://wbln0018.worldbank.org/HDNet/HDdocs.nsf/0/912775EDFEC3102C85256BBA0065558D?OpenDocument. *** World Development Report 2000, Oxford University Press, The International Bank for Reconstruction and Development/The World Bank. Lideri, participanți și pasivi: resurse individuale pentru participare comunitară Adrian Hatos Introducere. Obiective În ultimele decenii am fost martorii sporirii interesului pentru rezolvarea problemelor comunitare prin acțiune colectivă sau prin participarea beneficiarilor la evaluarea nevoilor și la planificarea, gestiunea și implementarea acțiunilor de acoperire
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de cercetare. Am optat pentru o investigație calitativă în care am controlat cât mai multe dintre variabilele implicate. Am realizat 28 de interviuri biografice cu subiecți distribuiți în mod aproximativ egal în cele trei categorii analitice - lideri, activiști și membri pasivi, selectați din aceleași contexte de mobilizare alese ca unități de eșantionare, adică scara de bloc. Cei zece lideri au fost identificați în persoanele șefilor de scară aleși - cu excepția unui fost lider care acționa ca înlocuitor deoarece colectivitatea a blocat numirea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
numirea unui conducător oficial. Pe membrii activi i-am ales aleatoriu din liste de persoane nominalizate de șeful de scară pentru participarea constantă și consistentă în acțiunile colective ale scării. Am aplicat aceeași procedură de selecție și pentru identificarea persoanelor pasive care au fost alese din liste conținând vecinii care contribuie cel mai puțin la realizările scării. Scara - context de furnizare a bunului public Familiile care sunt grupate în blocuri de apartamente fac față unor probleme comune, dincolo de cele individuale, probleme
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Regimul comunist a constituit organizații și instituții prin care membrii claselor nevoiașe au putut urca în ierarhia socială, iar șansele dobândirii unui status înalt au fost, în cel mai bun caz, egalizate. Resurse Principala diferență dintre lideri, activiști și membrii pasivi se referă la conținutul, lungimea și statusul biografiilor organizaționale. Majoritatea liderilor au fost membri ai Partidului Comunist Român și au deținut funcții de conducere în cadrul Uniunii Tineretului Comunist, în timp ce membrii activi au fost doar membri ai UTC, iar cei pasivi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pasivi se referă la conținutul, lungimea și statusul biografiilor organizaționale. Majoritatea liderilor au fost membri ai Partidului Comunist Român și au deținut funcții de conducere în cadrul Uniunii Tineretului Comunist, în timp ce membrii activi au fost doar membri ai UTC, iar cei pasivi nu au ajuns nici măcar în această organizație. Pentru a înțelege impactul apartenenței organizaționale din perioada comunistă asupra disponibilității actuale pentru acțiune comunitară, este necesar să investigăm peisajul organizațional comunist. Așa-zisele organizații voluntare care au funcționat de la începutul anilor ’50
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fi presupuse. Rezultatele aduc detalii utile pentru înțelegerea modului de acumulare a resurselor pentru acțiune colectivă în România contemporană. Pot fi invocate trei ipoteze pentru a interpreta această relație. Toate explică carierele divergente ale liderilor, ale activiștilor și ale membrilor pasivi. O variantă plauzibilă este cea teoretizată de Brady, Verba și Schlozmann (1995) referitor la dobândirea competențelor civice prin organizații. În fiecare dintre organizațiile enumerate în narațiunile biografice, oamenii au avut nu numai ocazia să își formeze o părere negativă despre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prezența unor calități care prezic astăzi disponibilitatea pentru implicarea în acțiuni comunitare. Promovarea în aceste organizații, pe de altă parte, a solicitat aptitudini care astăzi pot fi asimilate leadership-ului. Cei care nu au deținut aceste calități se numără printre membri pasivi ai comunităților de acum. Deținerea „activismului latent”, fără leadership, a constituit precondiția pentru cariere organizaționale scurte care au exclus accesul la poziții de conducere și se manifestă în zilele noastre prin contribuția aparent altruistă la bunul comun. În final, cei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
manifestând în discurs caracteristici ale ambelor categorii extreme. Voi detalia această caracterizare în rândurile care urmează. În primul rând, discursurile reflectă măsuri diferite ale sentimentului eficacității personale și ale stimei de sine, care corelează pozitiv cu disponibilitatea pentru implicare. Locatarii pasivi ai scărilor sunt cel mai puțin dispuși să comunice, ceea ce reiese direct din interviurile laconice furnizate, prețuiesc trecutul și nu sunt capabili să găsească prea multe atribute pozitive pentru ei înșiși. Identități sociale specifice corelate cu anumite modele de angajament
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în bunuri colective și bunăstarea fizică ce condiționează, într-o măsură semnificativă posibilitatea angajamentului. Cei mai dornici să se implice sunt dintre cei aflați în jurul vârstei de pensionare. Alte persoane din aceeași grupă de vârstă fac parte din categoria membrilor pasivi ai scării, mai ales din cauza problemelor de sănătate. În aceeași categorie întâlnim reprezentanții generațiilor tinere, care au alte priorități. Biografia, pe de altă parte, pare a fi calea prin care se acumulează capitaluri psihosociologice și culturale valoroase din punct de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
respectivă atunci când este cazul. Revenirea de mai multe ori la același exercițiu, intervalele fiind destinate executării altor exerciții, duce la realizarea unui număr mare de repetări a exercițiilor fără ca oboseala să se manifeste. În cazul în care situația reclamă odihna pasivă, până când elevului îi vine din nou rândul la execuție, timpul respectiv trebuie folosit pentru urmărirea elevului care execută, profesorul îndreptându-le atenția celorlalți asupra execuțiilor esențiale și greșelilor observate care pot favoriza accidentele. d ) Organizarea defectuoasă a activității. Uneori, activitatea
Factorii şi cauzele care favorizează apariţia accidentelor în lecţia de educaţie fizică Forme şi metode de prevenire a accidentelor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gheorghiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1151]
-
învățarea prin cooperare care este mai eficientă decât cea structurată competitiv. Pentru a fi motivați să învețe, elevii trebuie implicați și angajați în desfășurarea lecțiilor din clasă. Elevii nu vor fi motivați dacă se află într-o poziție de asteptare pasivă (spectatori) în clasă. Trebuie să fie participanți activi în timpul învătării. Cu cât sunt mai activi elevii, cu atât mai motivați vor fi să învete și vor obține rezultate mai bune. Când elevii nu sunt angajați în instruirea din clasă, se
Învăţarea activă - între prezent şi viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1191]
-
elevul e activ,răspunde la întrebări,ia parte la activități); “*”gândirea creativă(elevul are propriile sale sugestii ,propune noi interpretări); “*”învățarea aplicată (elevul devine capabil să aplice o strategie de învățare intro anumită instanță de învățare); “*”construirea cunoștințelor (în loc să fie pasiv,elevul îndeplinește sarcini care îl vor conduce la înțelegere). Printre metodele care activizează predarea învățarea sunt și cele prin care elevii lucrează productiv unii cu alții ,își dezvoltă abilități de colaborare și ajutor reciproc. Ele pot avea un impact extraordinar
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
în fața unei comisii de control a firmei. Conținutul: chiar dacă toate celelalte condiții sunt respectate, mesajul nu-și atinge scopul dacă este prea agresiv, cu intenția de a-l blama pe celălalt sau, dimpotrivă, exprimat prea timid și într-un mod pasiv. Conținutul unui mesaj asertiv trebuie să fie precis, descriptiv și direct. O persoană care deține această competență comunicațională știe și poate să-și exprime dorințele, să spună ce gândește, să refuze, să rezolve conflicte într-o manieră fermă, dar fără
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
modalitatea acțiune, adică în timpul introducerii materialelor, în timpul perioadelor de activare și elaborare și în timpul sesiunii de concert activ; de asemenea, o parte importantă a procesului are loc în modalitatea receptivă, ceea ce este în mod specific demonstrat în timpul sesiunii de concert pasiv. În această modalitate, elevii pot fi descriși ca fiind într-o stare asemănătoare reveriei, complet relaxați, nefiind în mod specific atenți la muzică ori la limba străină prezentată. Lozanov afirmă că, asemenea pasivitate facilitează hipermnezia și eliberează activitatea intelectuală, pentru
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
În acest sens, fiziologul american W.B. Cannon, printr-o serie de studii inițiate pe animale în laborator, a arătat că stressul ca răspuns la stimuli de natură psiho-socială declanșează reacții emoționale specifice. Reacția poate fi activă (de luptă) sau pasivă (de fugă sau tolerare). H. Selye, biolog canadian, consideră că stressul este raspunsul nespecific al organismelor vii la solicitările din mediu. Indiferent de natură modificărilor organice pe care le produc, toate solicitările au o proprietate cumună: impun organismului să se
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
competențelor, gradul de autonomie în luarea deciziilor, oportunitatea de a învăța ceva nou etc. Karasek a elaborat și o tipologie a situațiilor de lucru: muncă deosebit de constrângătoare (lipsa totală a autonomiei angajatului), munca mai puțin constrânatoare, munca activă (suprasolicitare), munca pasivă ( subsolicitare). Cea de-a treia abordare a stresului că tranzacție disfuncțtională între individ și mediul său aparține lui Lazarus și Folkman. Lazarus subliniază caracterul subiectiv al perceperii de către individ a unor situații amenințătoare sau supra-solicitante, evaluate de el ca depășindu
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
forță inteligenței emoționale: Inteligența emoțională și succesul vostru” Ed. Allfa, 2003, traducerea: Monica Sibinescu, București footnote>. a) toleranță la stress - capacitatea de a rezista unor evenimente potrivnice și unor situații stresante fără a ceda, făcând față în mod activ și pasiv stresului. Are la bază alegerea unei modalități optime de acțiune pentru a face față stresului; sentimentul că poți controla sau influență situațiile stresante. b) controlul impulsurilor - capacitatea de a rezista unui impuls sau unei tentații de a acționa, de a
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
poluării" ,O lume mai curată". Au avut și au că obiective : elaborarea de strategii și de metode pentru educarea oamenilor în domeniul protecției mediului și a programelor de educație eco-civică pentru copii pe categorii de vârste; trecerea de la o atitudine pasivă de admirare a frumuseților naturii la o atitudine activă de eliminare a agresiunilur asupra factorilor de mediu ; implicarea unui număr cât mai mare de copii în programe speciale pentru protejarea mediului . Au fost realizate și se realizează prin activități practice
Eco-educaţia, necesitate a mileniului III. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
este provocată de exigențele pulsionale care asediază Eul ce se apară. Post freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]