2,501 matches
-
că sunt gata de o tacla sinceră, în jurul mesei din bucătărie. În sfera „informalului“ intră, obligatoriu, stilul haios (engl. „funny“). Vorbitorul are o bună dispoziție indemo labilă. Totul e OK, nu trebuie să ne facem probleme, nu trebuie să devenim patetici. Mica bășcălie, glumița „de gașcă“, volubilitatea zglobie sunt de rigoare. Titlul conferinței, sau al comunicării, trebuie să conțină o poantă, un ce provocator, un șiretlic vesel. Nici o expunere fără o componentă de „entertainment“. O altă trăsătură caracteristică a pedagogului de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sub-specia scrisului academic, al salahoriei de catedră, rezultate din imperativul: „publish or die!“. Mai rare, dar ilustrând, într-un fel sucit, tot un capitol de patologie a scrisului, sunt cazurile de intelectuali care nu pot să scrie, sau scriu căznit, patetic, luptându-se, clipă de clipă, cu o inhibiție maladivă. Prin meserie, ei trebuie să scrie, dar, prin complicate blocaje mentale și sufletești, nu reușesc să o facă decât à contre cœur, scremut, crispat, sub presiune exterioară. „Nu scriu, pentru că mi-
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fiecare rând probe de bilă neagră, amărăciuni, acreli, exasperări, cinisme, suferințe disimulate și clovnerii tragice e a merge în răspăr cu firea și geniul său. Da, Caragiale e un om întreg, știe ce e tristețea, dezamăgirea, descumpănirea. Are pagini cutremurător patetice, după cum are pagini de un haz nebun și de o devastatoare savoare ludică. Dincolo însă de umorile lui schimbătoare, de suișurile și coborâșurile destinului și ale firii sale, trebuie, cred, să ne veselim, clipă de clipă, de veselia lui, de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pentru industrie, când activa Rusie ca și cum nu exista pentru aceste țări..."80. Din argumentele scriitorului politic bucovinean se poate observa influența ideilor utilitarismului politic iluminist al secolului al XVIII-lea, care subordona politica, economiei 81. În acest sens, făcând o patetică prezentare a bogățiilor acestor țări de "peste trei mii de mile pătrate", ce "oferta... cea mai frumoasă climă, cel mai sănătos aer, cele mai binecuvântate pământuri, cele mai bogate mine și ocne de sare, cel mai bun și mai minunat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
casa lui nu-i nici Rebreanu / Nici Goga și nici Voiculescu / Alecsandri sau Eminescu / La el în casă nu găsești / Măcar ziare românești / Și vreo revistă de-a citit / E c-a primit-o... gratuit." Încheierea este de-a dreptul patetică: "Vei fi, chiar de-ai ajuns bogat / Un venetic înstrăinat / Străin în țara ta străină / Copac fără de rădăcină". Trist, dar... cam așa-i. N -a întârziat niciodată o secundă; îți puteai potrivi ceasul după intrarea profesorului Simenschy în amfiteatru. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
publicate în timpul vieții autorilor fac să planeze legitime suspiciuni asupra "aducerilor din condei" ulterioare. Instinctiv, acord credit deplin acestui Jurnal, chiar dacă îngrijitorul ediției, Lina Codreanu, avertizează că s-au operat prescurtări și eliminări ("au fost omise din mss. paginile prea patetice"). Interesant este să-ți afli propria persoană menționată în însemnările vechi de patru decenii. Nu i-am plăcut lui Th. Codreanu, care intenționa să depună la "Junimea" un roman despre care singur spune că "l-am lucrat fără speranța de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
eliminată total acuzația de "naționalism șovin" (discursul de la Cluj) care, după 1968, a fost prezentată ca esențială în desfășurarea procesului. Nu mai era nevoie, câtă vreme Pătrășcanu a fost "dovedit" ca... spion englez, așa că procurorul putea să literaturizeze, pe cât de patetic, pe atât de ridicol: "ce trist este să constați că există printre oameni și asemenea monștri ce respiră același aer ca noi și sunt încălziți de aceleași raze binefăcătoare ale soarelui!" Evident, Lucrețiu Pătrășcanu a fost implicat și direct, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
autor (între altele) al "Horei Unirii", " a murit în cea mai neagră mizerie". În 1886 își dă sufletul Matei Millo. Comentariile contemporanilor: "n-a lăsat avere, n-a lăsat nimic în urma sa". Sculptorul Tronescu, care i-a răspuns scurt și patetic regelui Carol I, la întrebarea "ce mai faci?", cu exclamația "mor de foame!", "s-a stins în mijlocul mizeriei, sărac". Pe marea artistă Aristizza Romanescu "au dus-o la Eternitate și au lăsat-o multă vreme fără măcar o cruce". Actorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Sub opinia mulțimii / E pe veci înmormântat". "Locul de veci" i l-a oferit imediat Teatrul Național din București, unde Maican s-a impus suveran încă de la prima montare. La Iași, târâșenia a ajuns și în fața Tribunalului. Maican se adresează patetic judecătorilor: "Îmi iubesc cu atâta pasiune profesia mea, căreia m-am dedicat 22 de ani, încât am legat-o inseparabil de însăși viața mea, așa că, dacă-mi distrugeți prima, îmi este indiferentă ultima". El a vorbit, el a auzit. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
O apără pe Medeea fiindcă o admiră necondiționat pentru forța deciziilor ei, emancipate de orice complexe. Orice eroină a mea din Heroides este justificată acum de Aia, ca și cum ar fi fost ea cea care mi-ar fi dictat acele scrisori patetice; le citesc și acum înfiorat de o spaimă agonică. E singurul lucru autentic pe care l-am putut scrie, în tinerețe, la Roma. Un Homer „get” Et carmen vena pauperiore fluit/si quis in hac ipsum terra posuisset Homerum,/esset
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să-l strivească și nu reușește. Însă Medeea face totul de una singură. Acțiunile ei nu sunt câtuși de puțin influențate nici de oameni, și nici de zei. E mai puternică decât toții protagoniștii tragediilor grecești. Medeea sunt eu, închei patetic. Extaz dionisiac Am asistat la un dans magic rezervat bărbaților, care se cheamă căluș: e un mister coregrafic transmis în chip secret din tată-n fiu. Numai inițiații pot participa la el. Ar putea fi o reminiscență a ritului dionisiac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pace și să păstreze raporturi armonioase cu vecinii. Le place să-și apere stirpea, obiceiurile și religia. Își petrec viața pe pământul acesta și rămân în el și după moarte, reîncarnându-se în plante sau animale. Vorbele Aiei capătă tonuri patetice. Încep să fac haz de ea, afirmând că printre vitejii „apărători” am văzut câțiva aruncându-și scuturile și fugind cu lașitate pe câmpuri. Ea i-a apărat cu nevinovăție pe indivizii aceia, spunând că fiecare are dreptul la opțiuni autonome
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
globalizării, În zilele ideologizării drepturilor omului, ale relativismului cultural cu al său vârf de lancie- multiculturalismul, demersurile despre valori și tradiții naționale, despre trăirile-adesea tragice-ale celor smulși din vâltoarea istoriei din trunchiul național și zvârliți sub stăpânire străină par doar patetice Încercări de a opri roata istoriei, rememorări cu valoare euristică dar fără accente pragmatice. Venerabilul doctor Vlad Bejan , figură stimată și bine cunoscută a urbei, nume de referință În galeria personajelor contemporane preocupate adânc de soarta românilor vremelnic-sperăm noiînstrăinați, piatra
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Voluntarii naționali ai lui John Redmond au fost și ei prezenți, defilînd neînarmați și fără uniforme. Padraig Pearse, unul dintre organizatori, îmbrăcat în uniformă verde a Irish Volunteers Force, a rostit unul din discursurile sale republicane și naționaliste, mistice și patetice. "Vărsarea de sînge este un lucru sfînt", a declarat el "iar națiunea care o privește cu groază și-a pierdut bărbăția. Un om poate elibera un popor, după cum un Om a mîntuit lumea. Nu voi lua nici o armă în mînă
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
numeroase ca să poată cuprinde substanța de foc a poeziei lui Arghezi; toate recipientele i s-au topit însă în mână, și sunt degete care mai păstrează încă arsurile experienței.”4 În vibranta Orație la moartea lui Tudor Arghezi, criticul nota patetic: „Pentru omul de cultură contemporan, el este aproape străveziu, neidentificabil și întremător ca aerul, a cărui putere de viață o respirăm, fără a mai reflecta asupra ei. În cea mai măruntă inovație a tinerilor poeți de azi, 1 op. cit., p.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
însă alții (poeți, n.n.Ă, ca d. Boureanu, pe care fiecare lucru scris îi încarcă, îi fixează; versul lor, avânt interzis, este o legănare de vas ancorat.” 6( subl.n.Ă. Tonul poeziei lui Dimitrie Stelaru este de „continuă și patetică spovedanie”; Noaptea geniului conține o „atmosferă proprie ca o ceață, în 1 Pagini de critică literară, vol. V, pp. 112-120 2 idem, p. 115 3 ibidem, p. 120 4 Pagini de critică literară, vol. V, p. 61 5 idem, p.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
există în adevăr și informează geniul lui M. Sadoveanu, dar ele stau pe o latență a geniului său, care latență se află în comunicare cu tiparele neschimbătoare ale lumii.”1 Adresânduse unui posibil cititor al operei sadoveniene, Streinu scrie aceste patetice fraze, pătrunse de o caldă vibrație poematică și de o nostalgie fără leac: „Te vei simți ieșit din beciuri umede, la lumina soarelui, vei crește ascuns contemplând spectacolul epic al virtuților strămoșești, te vei lăsa în jos pe rădăcina ființei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Maiakovski (autorul unei opere unice, ce se comunică prin „cuvinte proiectile, prin versuri pârâitoare ca o mitralieră, prin poeme care sunt tot atâtea guri de foc, de calibru neobișnuit, în continuă deflagrație”6Ă, Esenin, al cărui scris era „un act patetic neîntrerupt”, Hemingway (cel care dorește să-l informeze permanent pe cititor despre „aspectele explozive ale vieții”Ă. Neîndoielnic, citind paginile lui Vladimir Streinu consacrate literaturii universale avem la ce medita. Dacă ar fi scris într-o limbă de largă circulație
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
am putut să-l cunosc mai îndeaproape: crețuri fine, dar adânc săpate în masca feții, ochii mari, calzi, un zâmbet amabil și vag melancolic, o întreagă orchestrație a gesturilor de o aleasă distincție dar și puțin academică, drapând nu știu ce avânturi patetice, la un mod prevenitor și aulic. Parcă-l văd urcând pe scările clădirii din Ana Ipătescu, până ajungea la mansarda gălăgioasă a „Luceafărului” (ediția Eugen Barbuă, făcând, cuminte ca un școlar, corecturile tipografice la rubrica „Distinguo”, iar apoi, abandonându-se
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
număr al gazetei, Heliade deplângea, pe de o parte, situația anterioară, când la noi nu exista "acest vestitor de obște, de atâția ani cunoscut, de neapărată trebuință în luminata Europă", iar, pe de altă parte, se arăta, într-un stil patetic, binefacerile pe care le poate aduce . Înștiințare După înalta slobozenie prin strălucirea sa graful, dată preacinstitului Divan, avem cinste a face cunoscut cinstitului public: că cu începerea anului nou, sau cel mult a anului astronomicesc, adică cu începutul lui martie
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
revistei sub titlul generic „Scene contimporane”.Realitatea românească nu este singura care inspiră pe colaboratorii „Daciei literare”. Lumea exotică este prezentă în opera lui Alecsandri,” Buchetiera de la Florența”. Poezia are o traiectorie ascendentă: de la sugestiea unor stări afective, la expresia patetică a marilor sentimente lor colective. O demonstrație strălucită a potențelor artistice ale unei poezii deschise tumultumului vieții sociale o face Gr. Alexandescu cu „Anul 1840”.Alternând entuziasmul cu deprimarea tonurilor majore cu cele minore , poezia lui Alexandrescu,o patetică meditație
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
expresia patetică a marilor sentimente lor colective. O demonstrație strălucită a potențelor artistice ale unei poezii deschise tumultumului vieții sociale o face Gr. Alexandescu cu „Anul 1840”.Alternând entuziasmul cu deprimarea tonurilor majore cu cele minore , poezia lui Alexandrescu,o patetică meditație „dialectică”cum,a definit-o Călinescu, se organizează într-o compoziție impresionantă.In această diversă oglindire artistică a epocii, care este literatura publicată în coloanele revistei de la 1840, nu trebuie să ne surprindă , când alături de meditația romantică, slujită de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ofensivă sovietică, n-a tras nicio concluzie din situația alarmantă, creată prin curbarea liniei de front la Stalingrad 3. Mai mult, după încheierea bătăliei de la Stalingrad, Antonescu a adresat Armatei 3 române un ordin de zi, redactat într-un stil patetic, prin care aducea omagiul său și exprima recunoștința țării pentru armata de eroi, care a fost jertfită în această supremă incercare. El nu se sfiește să declare că vina înfrângerii nu o poartă vitejii soldați români, ci aceia care i-
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
iminenta ofensivă sovietică, n-a tras nicio concluzie din situația alarmantă, creată prin curbarea liniei de front la Stalingrad. Mai mult, după încheierea bătăliei de la Stalingrad, Antonescu a adresat Armatei 3 române un ordin de zi, redactat într-un stil patetic, prin care aducea omagiul său și exprima recunoștința țării pentru armata de eroi, care a fost jertfită în această supremă incercare. El nu se sfiește să declare că vina înfrângerii nu o poartă vitejii soldați români, ci aceia care i-
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Rică ar ajunge În mod cert nu doar prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului școlar, Comitetului agricol și al altor comitete și comiții. Declarația de amor a lui Rică, aflat „Într-o pozițiune pitorescă și mizericordioasă” - potrivit propriei mărturisiri -, e patetică și declamatorie. Răzbat ecouri din poezia de dragoste a epocii, adaptări ad-hoc ale unor versuri din balada Zburătorul („fruntea mea Îmi arde, tâmplele-mi se bat, sufer peste poate”) a lui Heliade, dar suferința lui e numai și numai fizică
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]